Guvernul a prelungit miercuri până la sfârșitul anului 2025 ceea ce numește „program de sprijin acordat producătorilor de energie electrică din surse regenerabile”. Acest sprijin se reduce în principal la promisiunea că guvernul va achiziționa această energie la tarife fixe, presupus avantajoase și ea nu se va pierde. Schema de sprijin a fost introdusă cu patru ani în urmă pentru a încuraja investițiile în producerea de electricitate din surse regenerabile. Dar în 2019, numai 3% din consumul de curent electric al Republici Moldova provenea din surse regenerabile – de peste trei ori mai puțin decât obiectivul. Așa încât guvernul a calificat miercuri ca sursă regenerabilă și arderea a tot felul de deșeuri. Sursă regenerabilă da, dar nu neapărat și curată.
Ideea producerii energiei din gunoaie nu este una nouă. În vara lui 2019, atunci când partidul aflat la guvernare coabita cu socialiştii, fusese votată o iniţiativă legislativă ce permitea arederea deşeurilor menajere la centrale termoelectrice. Atunci subiectul a iscat polemici aprinse, atât pe platforma parmalentară, cât şi în mediul experţilor. Decât să îngropăm gunoaiele în sol, mai bine se le ardem, susţinea în acea vreme actuala ministră a mediului Iuliana Cantaragiu. Pe de altă parte, alţi politicieni afirmau că incinerarea deşeurilor ar fi o soluţie depăşită moral și tehnologic.
Prin hotărârea de guvern adoptată, executivul, pe lângă sporirea cotelor alocate energiei produse de turbine eoliene, panouri fotovoltaice, a instituit o schemă de suport pentru investiţiile ce ar urma să prelucreze deşeurile menajere, ape reziduale, anvelope uzate, reziduuri ale industriei alimentare şi altele. Cel mai elecvent proiect la ultima categorie, care funcţionează de mai bine de opt ani este producerea biogazului din borhot de sfeclă rămas după extragerea zahărului. Guvernul se angajează să asigure ca tot mai multe deşeuri generate de industrie, agricultură, zootehnie, dar şi gunoaiele şi apele uzate generate de populaţie să fie transformate în curent electric şi căldură. În nota informativă a proiectului hotărârii de guvern adoptat azi, se spune că această soluţie vine în sprijinul primăriilor care ar putea iniţia parteneriate publice-private.
Potrivit vicepremierului Andrei Spânu, ar exista interes din partea investitorilor şi al partenerilor de dezvoltare. Pe lângă rezolvarea problemei deşeurilor depozitate din diverse gropi de gunoi, această iniţiativă va spori volumul de energie produs în ţară şi prin urmare şi securitate energetică, a ţinut să precizeze Andrei Spânu.
„În cazul bunei implementări a acestor cote, cota de utilizare a resurselor regenerabile în totalul consum de energie electrică ar putea să crească de la 3% care este la moment până la 30%. Proiectul hotărârii şi politicile aferente vor avea un impact pozitiv asupra economei şi bugetului de stat, investiţii cuprinde între 400 şi 800 de milioane de euro urmând a fi mobilizate de sectorul privat. Şi noi la minister, dar cred că şi la nivel de guvern, şi alte instituţii au venit solicitări atât din mediul privat, cât şi de la partenerii internaţionali referitor la interesul sporit în resurse regenerabile”.
Eugen Camenşcic, care are un master în energie durabilă şi mediu la Cardiff, Marea Britanie, spune că este eronată ideea că arderea gunoaielor ar fi depăşită. Ţările scandinave prelucrează peste 90% din deşeuri, Viena, capitala Austriei, la fel arde gunoaiele. Tânărul susţine incinerarea, dar spune că procesul trebuie monitorizat foarte strict, astfel ca în aer să nu ajungă emisii de gaze nocive.
„Trebuie să avem această tehnologie, pentru că este deşeu care nu poate fi prelucrat şi noi ori în stocăm, adică îl depozităm în gonoişti, ori îl ardem. Şi eu cred că e mai bine să-l ardem. La sigur trebuie să fie cerinţe stricte faţă de procesul de incinerare, adică să fie puse filtre ca să nu fie poluat aerul. Fiecare tehnologie are avantajele şi dezavantajele ei, pur şi simplu trebuie să fim atenţi la implimentare şi cum vom face acest lucru”.
Expertul Eugen Camenşcic admite că pentru început problema corupţiei şi a lipsei capacităţilor umane de a utiliza aceste tehnologii ar putea da bătăi de cap autorităţilor. Dar aceste lucruri pot fi îmbunătăţite, la fel cum monitorizarea calităţii emisiilor la fiecare centrală poate fi făcută online, excluzând factorul uman şi respectiv şi de corupţie, exact aşa cum se procedează în Europa.
