La ședința din 9 aprilie, membrii CSM au examinat cererile a două judecătoare de a trimite președintei candidaturile lor pentru numirea în funcție până la atingerea vârstei de 65 de ani.
Cererea Lorinei Ciubotaru de la Judecătoria Chișinău a mai fost examinată o dată, în septembrie 2023. Atunci, șapte membri ai CSM prezenți în sală au susținut candidatura ei, iar alți doi, Iulian Muntean și Ion Guzun, au votat contra. Legea veche prevedea că judecătorul poate fi propus repetat președintelui dacă acumulează votul a două treimi din membrii consiliului, adică opt din 12 voturi. Astfel, plenul CSM a decis să nu-i ceară președintei să-i prelungească mandatul Lorinei Ciubotaru.
Trei membri ai CSM, Sergiu Caraman, Maria Frunze și Iona Chironeț au formulat atunci o opinie separată. Ei au explicat că Inspecția judiciară a verificat-o pe Cibotaru și nu au stabilit că magistrata ar fi încălcat legislația sau că n-ar fi integră, iar votul „contra” dat de colegii lor este „nejustificat și arbitrar”. Ulterior, Iulian Muntean și-a dat demisia din CSM, după ce s-a aflat că el a ascuns de la membrii comisiei pre-vetting că figurează într-un dosar penal pentru acte de corupție. După aceasta, CSM și-a retras decizia emisă în privința Lorinei Ciubotaru.
La ședința din 9 aprilie, Lorina Ciubotaru le-a spus membrilor CSM că a fost verificată și de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), care nu a găsit discrepanțe între veniturile și cheltuielile ei.
„Referitor la hotărârile dubioase, în refuzul doamnei președinte nu este indicat care hotărâri și cum a ajuns dumneaei la concluzia că eu am dat astfel de hotărâri”, a spus Ciubotaru, menționând că în 5 ani de mandat a examinat peste 2.500 de dosare.
De data aceasta, membrii CSM au decis să propună candidatura ei pentru numirea până la plafonul de vârstă.
A cerut recuzarea unui membru CSM pentru un comentariu pe Facebook
Magistrata Silvia Slobodzean de la Judecătoria Strășeni a declarat recuzare membrului CSM Ion Guzun. Ea a explicat că a primit de la colegii săi judecători un mesaj pe Viber cu un comentariu scris de acesta pe Facebook în iunie 2022.
Atunci, asociația judecătorilor „Vocea Justiției” a publicat un comunicat de presă în care spunea că respingerea primilor 13 judecători de către președinție trimite „un semnal foarte periculos către întreg sistemul judecătoresc și societate”.
„Sunt mai multe incertitudini, dar ce este greșit sau incorect în informația sumară din răspunsul președintei?”, a scris Guzun în comentarii.
Judecătoarea a amintit că în 2022, Guzun era secretar al Consiliului Anticorupție, creat la inițiativa Maiei Sandu. Slobodzean a presupus că el ar putea avea tangențe cu respingerea candidaturilor magistraților. Guzun a răspuns că nu a fost angajat al Președinției și nici consultant juridic.
„Eu am fost președintele comisiei de grațiere. Această funcție nu este plătită, este onorabilă. Nu am nici un raport juridic nici cu Președinția, nici cu alte instituții”, a declarat el. Membrii CSM au respins solicitarea judecătoarei.
- Te-ar putea interesa și: „Oamenii vor să se schimbe”- reforma justiției văzută de o judecătoare trecută prin (pre)vetting de trei ori
După aceasta, membra CSM Maria Frunze, care era raportor la acest subiect, a spus că Slobodzean a fost respinsă de președintă din motivul că ar fi avut discrepanțe între venituri și cheltuieli și ar fi adoptat hotărâri dubioase. Ea a precizat că Inspecția judiciară nu a găsit încălcări în activitatea magistratei, iar o sentință de achitare a unui demnitar, adoptată de ea, a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău.
Magistrata a spus că raportul operațional în privința ei a fost întocmit într-o „manieră manipulatorie”. Ea a explicat că în raport era indicat că în 2018 pe contul soțului său au fost virați 710.000 de lei „din surse necunoscute”, deși banii au venit din vânzarea apartamentului aflat în proprietatea familiei. „Cum poate fi necunoscută sursa dacă e din vânzarea imobilului?”, s-a întrebat Slobodzean.
Potrivit ei, în același raport a fost menționat că și cardul ei bancar a fost „alimentat din surse necunoscute”. Ea a explicat că, de fapt, a avut un card de credit de 45.000 de lei, de pe care lua bani, iar ulterior îi întorcea.
Într-un final, membrii CSM au decis să propună repetat candidatura ei pentru prelungirea mandatului.
Șapte judecători au fost propuși repetat anul trecut
Până la 1 aprilie 2022, judecătorii erau numiți în funcție pe o perioadă de 5 ani, după care CSM și președintele țării decideau dacă mandatele lor pot fi prelungite până la atingerea vârstei de 65 de ani. Acest mecanism a fost criticat de experții internaționali, care avertizau că poate fi utilizat ca o metodă de presiune asupra judecătorilor.
Acum 2 ani, Constituția a fost modificată astfel încât judecătorii sunt numiți din start în funcții până la atingerea plafonului de vârstă. 40 de judecători, mandatele cărora au expirat până la 1 aprilie 2022, au fost tratați conform regulilor vechi, iar președinta Maia Sandu a respins 24 dintre ei, fără a explica clar motivele.
La sfârșitul anului 2023, Maia Sandu a prelungit mandatele a șapte judecători, propuși repetat de CSM. Candidaturile celorlalți încă nu au fost examinate de CSM. Unul și-a dat demisia.
