Unele voci spun că se observă o radicalizare a situaţiei politice din Republica Moldova, iar consecinţele pot fi nefaste. Mai mulți actori politici încearcă să promoveze pe agenda politică a ţării subiecte ce presupun un grad mai mare sau mai mic de instabilitate.
Europa Liberă: S-au adunat mai multe evenimente, se suprapun, evoluţiile sunt imprevizibile, socialiştii colectează semnături pentru a-l demite pe primarul Chirtoacă. La rândul lor, liberalii încep să strângă semnături pentru un impeachment pe care îl vor impus preşedintelui Dodon. Pe de altă parte, nu e clar de ce această repeziciune cu care s-au comasat două proiecte de lege în Parlament şi au decis că la următoarele alegeri cetăţenii vor vota în baza votului mixt. Ce se întâmplă acum în Republica Moldova? Vă este clar?
Anatolie Golea: „Trăim într-un haos total, în haos se află societatea, haos creează mass-media. Dar toate vin, de fapt, de la politicieni care, pare-se, nu vor să convieţuiască paşnic, să aibă un concubinaj cât de cât civilizat şi paşnic. Mă refer la guvernare şi opoziţie, opoziţia de dreapta şi de stânga care, respectiv, încep această gâlceavă şi presa este nevoită să se implice, să o preia şi să o distribuie, să o difuzeze mai departe. Pentru că i-am zis şi preşedintelui Candu, chiar nu înţelegeam în situaţia în care au obţinut stabilitate politică relativă în 2017 comparativ cu 2016, vă amintiţi cum începea anul 2016, fără guvern, fără majoritate parlamentară, fără stabilitate şi se vorbea că stabilitatea este cel mai important lucru. Şi este adevărat, nu poţi promova reforme şi dezvolta ţara în condiţii de haos, proteste şi gâlceavă. Şi atunci când era cel mai indicat moment să mergi înainte, ei au ieşit cu această iniţiativă de modificare a sistemului electoral, care a şi făcut să explodeze acea stabilitate firavă care abia-abia se înfiripa.”
Europa Liberă: O instabilitate în aceste condiţii, în aceste realităţi, unde ar arunca Republica Moldova?
Anatolie Golea: „Cel puţin, înapoi în 2016. Ar perturba cursul reformelor, cursul normal al reformelor şi obţinerea rezultatelor de la aceste reforme.”
Europa Liberă: Şi când nu se fac reforme, în joc intră geopolitica. De patru ori preşedintele Igor Dodon a mers la Moscova, s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Pe de altă parte, fruntaşul democraţilor, Vladimir Plahotniuc, trece Oceanul a doua oară, merge în vizită în Statele Unite ale Americii. Ce să înţelegem?
Anatolie Golea: „Toată lumea se ţine de vectorul politicii externe: mergem în dreapta sau în stânga. Igor Dodon merge la Moscova ca să jure credinţă lui Vladimir Putin şi să spună că „vom face totul ca să fim alături, vom merge împreună în Uniunea Euroasiatică şi ne lepădăm de satana”, satana fiind, în cazul dat, Uniunea Europeană. Iar Vlad Plahotniuc merge la Washington, reprezentanţii lui merg la Bruxelles şi în alte capitale europene pentru a spune, a arăta cu degetul: „Vedeţi ce preşedinte avem. El ne duce în Rusia. El aduce tancurile ruseşti în Republica Moldova. Şi dacă nu ne ajutaţi, nu ne salvaţi, atunci vom merge încolo”. Este un joc bine pus la punct, cu nişte înţelegeri subtile care nu sunt publice, dar există.”
Europa Liberă: Până la urmă, domnii Plahotniuc şi Dodon sunt parteneri sau adversari?
Anatolie Golea: „Fiecare îşi face jocul. Ei au nişte înţelegeri, există nişte linii roşii pe care încearcă să nu le treacă nici unul, nici celălalt, pentru că astfel le este convenabil. Faptul că înţelegerile există și au devenit foarte vizibile, chiar şi pentru adepţii lui Igor Dodon, după ce Partidul Socialiştilor şi-a promovat proiectul de lege privind modificarea Codului Electoral şi introducerea sistemului mixt. După aceasta secrete, pare-mi-se, nu mai există. Toată lumea înţelege că au fost anumite înţelegeri subtile între cei doi lideri.”
Europa Liberă: Şi de ce acest efort al ambelor părţi, al ambelor tabere să dezmintă că între socialişti şi democraţi ar exista o înţelegere, mai cu seamă, între Igor Dodon şi Vlad Plahotniuc? De ce efortul din partea acestor tabere să dezmintă că ar exista aceste înţelegeri?
Anatolie Golea: „Pentru că, dacă vor recunoaşte, îşi vor dezamăgi adepţii, în primul rând. Or, scopul liderilor şi scopul celor două partide cele mai importante este de a dezbina în continuare societatea şi a-şi consolida propriul electorat pe dreapta şi pe stânga, cel pro-european şi cel pro-rus.”
Europa Liberă: Credeţi că, până la urmă, va fi votată această lege în Parlament, care va schimba sistemul electoral şi de la proporţional se va ajunge la mixt?
Anatolie Golea: „Cam 80% aş da pentru „da”, chiar dacă decizia Comisiei de la Veneţia va fi mai mult negativă. Noi ne-am convins de mai multe ori că guvernanţii de la Chişinău nu se ţin de cuvânt, nu îşi respectă promisiunile. Şi faptul că domnul preşedinte Candu a spus că Parlamentul va ţine cont cu stricteţe de recomandările Comisiei de la Veneţia nu înseamnă tocmai că ele vor fi respectate. Pentru că, am văzut, domnul Candu şi în această săptămână a spus că dreptul la schimbarea sistemului electoral este un drept suveran al Republicii Moldova şi el urmează a fi realizat. Se va ţine cont doar de acele recomandări care pot fi incluse în sistemul mixt. Guvernarea va insista, ca şi Partidul Socialiştilor, pe schimbarea sistemului şi va merge până la capăt. Am văzut că aşa s-a întâmplat şi în prima lectură, au fost promisiuni că nu se va adopta în prima lectură, fără avizul Comisiei de la Veneţia, şi chiar a doua zi după promisiunile ferme s-a votat, într-un mod absolut netransparent, cu încălcarea regulamentului Parlamentului, fără avizele comisiei, ale guvernului ş.a.m.d. Guvernarea, de fapt, face ce vrea şi pot să influenţeze decizia guvernării numai organismele internaţionale. Inclusiv ar trebui să aştepte decizia Parlamentului European privind acordarea celor 100 de milioane de euro, de care are strictă nevoie guvernarea de la Chişinău.”
Europa Liberă: Reforma guvernului îi va face să coopereze pe domnii Dodon şi Plahotniuc? Sau vor păstra şi în continuare această dispută, această neînţelegere?
Anatolie Golea: „Reforma guvernului este o întrebare actuală, pentru că este şi una dintre condiţiile organismelor europene, partenerilor de dezvoltare şi ea urmează a fi realizate. Cum să o realizeze eu nu prea am răspuns, pentru că nu este clar. Logic ar fi demisia guvernului şi adoptarea modificărilor în legea guvernului, şi numirea unui nou guvern. Nu cred că guvernarea va risca, se va aventura pe această cale, în situaţia creată. Pentru că Igor Dodon până la alegeri nu va putea semna decretul de nominalizare a candidaturii pentru prim-ministru, oricine ar fi acest candidat. De aceea, se va încerca să se ocolească procedurile legale, probabil, pentru a păstra acest guvern, dar a înfăptui reforma. Această temă este una dintre principalele teme pe care le va aborda preşedintele PD, Vlad Plahotniuc, în cadrul vizitei actuale la Washington. Pentru că un an în urmă, când a fost în vizită, au fost discutate mai multe subiecte, inclusiv revenirea domniei sale în politică şi, eventual, în postură de prim-ministru. Unele promisiuni care au fost date de către Vlad Plahotniuc nu au fost îndeplinite.”
Europa Liberă: Care sunt acestea?
Anatolie Golea: „Principala este că se va retrage din politică şi chiar va pleca din Republica Moldova. Conform mai multor surse, au fost asemenea promisiuni. Dar situaţia s-a schimbat, promisiunile nu mai sunt valabile. În Statele Unite ale Americii s-a schimbat guvernarea şi acum urmează a fi negociat carte blanche de la început. Urmează să afle poziţia Casei Albe dacă poate reveni în postura de prim-ministru acum sau mai târziu, până la alegeri sau după. Şi, eventual, şi alte lucruri care se întâmplă în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Despre locul şi rolul PL ce ne puteţi spune? Cum le vedeţi?
Anatolie Golea: „Dacă mai există PL... Formal există, dar, după tot ce s-a întâmplat, partidul, practic, nu are şanse de a accede în următorul Parlament. De aceea, acum nu ştiu ce poate întreprinde PL, chiar dacă a adoptat decizia de a nu participa la votarea modificărilor în Codul Electoral. Nu ştiu ce se va întâmpla cu PL. Noi vedem că pe dreapta eşichierului politic se creează cu multă înverşunare şi insistenţă noi forţe politice. Mă refer la partidul lui Anatol Şalaru, dar şi la încercarea de a repune Partidul Popular European al lui Iurie Leancă, care deja are aproape fracţiune în Parlament. A fost modificat şi regulamentul Parlamentului. Guvernarea are grijă să preia în viitorul Parlament acest electorat de dreapta, care constituie de la 6 la 12%.”
Europa Liberă: Şi şansele opoziţiei extraparlamentare de a se face mai vizibilă în societate care sunt?
Anatolie Golea: „Opoziţia întotdeauna are şanse şi reuşeşte să influenţeze procesele care au loc, inclusiv prin presiunea asupra partenerilor de dezvoltare. Are şanse şi în condiţiile schimbării sistemului electoral, pentru că în sistemul mixt oricum vor accede anumiţi lideri şi pe liste de partid şi unul sau două partide extraparlamentare vor deveni parlamentare. Dar aceasta nu înseamnă prea multe, pentru că oricum nu au şanse să preia puterea, să vină în forţă, să aibă fracţiuni care să influenţeze situaţia din Parlament. Pentru că 10-12 deputaţi nu schimbă prea multe lucruri.”
Europa Liberă: De ce se vorbeşte în societate şi despre apariţia unei a treia forţe? E posibil aşa ceva? E nevoie de aşa ceva?
Anatolie Golea: „Societatea întotdeauna vrea schimbări. Şi în al doilea rând, schimbările se identifică cu apariţia unor noi forţe – forţa a treia, a patra. Dar nu cred că există prea multe premise pentru apariţia de noi forţe. Chiar şi Partidul Unităţii Naţionale, care încearcă să facă coaliţie sau fuziune cu dreapta, nici ei nu au prea mari şanse. A rămas prea puţin timp până la alegeri şi prea multe schimbări vor interveni în sistemul electoral, în legislaţie etc. pentru ca să reuşească opoziţia să obţină rezultate bune.”
