Dereje Wordofa: De dorințele și necesitățile tinerilor ar trebui să se țină cont atunci când se fac reforme în R.Moldova

În Republica Moldova fiecare al treilea copil creşte doar cu un singur părinte, iar anual, peste 2.600 de adolescente, în special din comunitățile rurale și din familii vulnerabile, devin mame. Cum pot fi reduse aceste cifre care ascund, de fapt, mii de destine mutilate? Întrebare pe care, între altele, i-am adresat-o directorului adjunct al Fondului ONU pentru Populaţie, Dereje Wordofa, aflat recent într-o vizită în Republica Moldova.

Dereje Wordofa: „Din perspectivă globală, anul 2019 este unul special pentru Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Și asta pentru că au trecut 50 de ani de când organizația a fost creată, în 1969. În urmă cu cinci decenii ne-am propus să îmbunătățim accesul femeilor și fetelor la servicii de sănătate reproductivă. Pe parcursul acestui an vrem să privim înapoi și să înțelegem ce am reușit să realizăm în toți acești ani și ce provocări ne așteaptă. Știm cu siguranță că ne-a reușit, la nivel global, scăderea semnificativă a cazurilor de decese materne și, de asemenea, scăderea mortalității printre noi născuți. În ce privește sănătatea reproductivă, reușim să ajungem la femeile și fetele care se află în situații vulnerabile, le oferim îngrijire medicală și sprijin psihologic.

Desigur, avem și provocări în fața noastră. În continuare, 830 de femei mor în fiecare zi din cauza complicațiilor apărute în timpul sarcinii sau la naștere. Dacă vorbim despre planificarea familială, sunt milioane de fete și femei care au nevoie de servicii, informații și contraceptive astfel încât să poată decide de sine stătător când și cum vor să aibă copii. Violența în bază de gen e o altă provocare în calea noastră. Sunt țări și regiuni unde căsătoriile timpurii și mutilarea genitală reprezintă o normalitate. Iată de ce ne-am propus ca până în 2030 să reducem la zero cazurile de mortalitate maternă, violență în bază de gen și sexuală, precum și cererea nesatisfăcută de mijloace de planificare familială…”

Europa Liberă: V-ați propus un scop foarte ambițios…

Dereje Wordofa: „E adevărat, însă intenționat ne-am setat un asemenea obiectiv, or, e lucru știut, dacă vrei să-ți depășești propriile capacități, trebuie să-ți setezi țeluri ambițioase. Iată de ce colaborăm strâns cu statele membre, cu organizații ale societății civile, cu alte agenții ONU, instituții care oferă îngrijiri femeilor, astfel încât împreună să depășim aceste provocări. UNFPA sprijină și tinerele ale căror state trec prin crize umanitare – Yemen, Afganistan, Congo, unde femeile au nevoie nu doar de adăpost, hrană și apă. Multe dintre fetele și femeile aflate în refugiu devin mame, iată de ce este important să ajungem și la ele.”

Europa Liberă: Dacă vorbim despre fertilitate, Republica Moldova, la fel ca și alte state din regiune se confruntă cu o scădere a numărului de oameni și fertilitate scăzută. Ce strategie v-ați propus pentru a sprijini țările din regiune?

Dereje Wordofa: „Republica Moldova a realizat anumite progrese în ce privește colectarea și elaborarea datelor dezagregate după gen, vârstă, mediu de reședință, nivel socio-economic. Datele statistice sunt foarte importante, or, dacă vrem să rezolvăm o problemă, trebuie să știm clar în ce constă ea. Spre exemplu, Republica Moldova se confruntă cu anumite provocări la capitolul fertilitate, migrație și îmbătrânire a populației. Datele ne permit să venim cu politici corecte pentru a răspunde acestor provocări. La capitolul fertilității, bunăoară, trebuie să înțelegem câți copii își doresc cu adevărat cuplurile și să elaborăm acele politici care să răspundă acestor doleanțe. Dacă femeile aleg să își facă o carieră, atunci e de datoria statului să le ofere posibilitatea să își lase copiii la creșă, să aibă în continuare salarii bune. Și bărbații trebuie încurajați să aibă grijă de copii, pentru că dezvoltarea unei familii sănătoase nu ține doar de femei, dar se referă și la bărbați.

În ce privește îmbătrânirea, Republica Moldova nu este singura țară care se confruntă cu această provocare. De fapt, îmbătrânirea reprezintă o binecuvântare, asta înseamnă că în țară crește speranța de viață, înseamnă că cetățenii au acces la servicii de sănătate mai bune, la hrană de calitate și au o viață activă. Republica Moldova ar trebui să se felicite că are o populație a cărui nivel de viață a crescut. Desigur, vârstnicii ar trebui implicați mai activ în viața socială. Sunt sigur că potențialul lor nu este valorificat la maxim în sfera economică a țării. La fel cum nu este valorificat și potențialul tinerilor, mă refer la persoanele care au între 15 și 25 de ani și care, din păcate, pleacă din Moldova în căutarea unei vieți mai bune, în căutarea locurilor de muncă mai bine plătite. Cum pot fi toate acestea valabile aici, acasă? Aceasta este întrebarea pe care ar trebui să și-o pună autoritățile. Vocea tinerilor trebuie să fie auzită, de dorințele și necesitățile lor ar trebui să se țină cont atunci când se fac reforme, pentru că acestea le afectează prezentul și viitorul.”

Europa Liberă: Deci, aceasta ar fi tema pe acasă pentru autoritățile moldovene?

Dereje Wordofa: „Cu siguranță! Tinerii reprezintă o treime din populația Republicii Moldova. Investițiile în tânăra generație, în sănătatea și valorificarea potențialului lor deplin, ar aduce doar beneficii, atât pentru tineri, pentru familiile lor, cât și pentru întreaga societate. În acest context, este foarte important să înțelegem ce-i face pe tineri să plece din țară? Și ce ar putea face autoritățile pentru ca aceștia să găsească aici oportunitățile pe care le caută în altă parte.”

Europa Liberă: În timpul vizitei Dvs ați mers și la Brănești, Orhei, unde în gimnaziul din localitate se predă opțional cursul de „educație pentru sănătate”. De ce este important ca exemplul acestei instituții să fie preluat și de alte școli din țară?

Dereje Wordofa: „Educația pentru sănătate este foarte importantă pentru adolescenți și este un exemplu cum putem investi în sănătatea și dezvoltarea tinerei generații. Aflați la o vârstă a schimbărilor, mai ales în contextul migrației părinților, adolescenții ar trebui învățați să facă față acestor schimbări, să se înțeleagă mai bine pe sine și pe cei din jur și să exploreze într-un mod pozitiv oportunitățile pe care le au. Acest lucru le va permite să ia deciziile corecte la maturitate. Am fost privilegiat să merg la această școală și să particip la o discuție dintre părinți și copii. Am fost impresionat de înțelepciunea de care au dat dovadă tinerii. Un părinte chiar a recunoscut că la vremea sa nu a avut oportunitatea de a învăța aceste lucruri și acum este încântat de ce știu copiii lor despre viață. De-a lungul carierei mele, am întâlnit fetițe care au ajuns mame fără să știe acest lucru, fără să aibă cunoștințe minime despre sănătatea reproductivă. În Africa am cunoscut o fetiță care era însărcinată și nici nu știa acest lucru, situație care m-a șocat. Asemenea cazuri pot fi întâlnite și în țările din Europa de Est și Asia Centrală, unde, din păcate, subiectele ce țin de sănătatea reproductivă și dezvoltarea personală sunt încă tabu. Dar înțelegerea sănătății reproductive la o vârstă incipientă îi va ajuta pe tineri să nu devină părinți prea devreme, îi va ajuta să evite anumite riscuri de comportament.

Acest lucru este important atât pentru fete, cât și pentru băieți. Ei nu trebuie să devină părinți încă din copilărie, or, acest lucru însemnă că ei trebuie să lase școala, să renunțe la visele lor. Cursul de educație pentru sănătate este la moment opțional în Republica Moldova și se predă doar în câteva zeci de școli. În majoritatea statelor europene cursul este obligatoriu. Este bine ca Republica Moldova să preia cele mai bune practici de la aceste țări. Tot pe parcursul vizitei mele am participat și la o dezbatere dintre tineri despre violență la Centrul de Tineret din orașul Orhei. Din nou, fetele și băieții discutau de ce violența nu reprezintă o opțiune și un conflict nu poate fi rezolvat prin violență. Aceste discuții sunt foarte importante pentru că îi învață pe tineri să devină empatici, să devină cetățeni responsabili ai țării lor. Tinerii sunt viitorul nostru și vor juca un rol un important în societate, iată de ce asemenea inițiative trebuie susținute și promovate. Mă bucur că UNFPA în Moldova are un rol activ în dezvoltarea tinerilor, atât prin programele școlare, cât și în afara școlii, prin Centrele de Tineret, care sunt spații sigure și prietenoase pentru participarea lor.”