După cursa eşuată pentru şefia Autorității Naționale de Integritate (ANI), a fost anunțat un nou concurs pentru ocuparea funcției de președinte al ANI. Dumitru Țîra, care este membru al Consiliului de Integritate al ANI, speră să fie ales un președinte, în lipsa căruia activitatea instituției rămâne blocată de mai bine de un an.
Europa Liberă: De la demararea reformei integrității, instituția responsabilă de verificarea veniturilor și proprietăților funcționarilor rămâne nefuncțională și nu are cel puțin un președinte al acestei entități?
Dumitru Țîra: „Nu are, este adevărat, și va mai dura încă.”
Europa Liberă: Mai mult de un an de la reformă, fără integritate. De ce scârțâie această reformă?
Dumitru Țîra: „Reforma în sine nu scârțâie. E complicat de a fi implementată, pentru că toate rigorile care au intrat de fapt în lege trebuie să livreze ca produs un candidat ideal, ceea ce până acum nu am avut. Și în sensul acesta am făcut și un îndemn public către toți cei care se consideră integri să nu aibă frică, să meargă să candideze, să fie cât mai mulți candidați, într-adevăr să fie un concurs viabil, pentru că nu există niciun fel de influență sau chestii asupra membrilor Consiliului de Integritate. Noi păstrăm foarte mult decența și integritatea noastră în tot ceea ce se întâmplă ca proces.”
Europa Liberă: Această tergiversare a alegerii noului președinte în fruntea ANI înseamnă și declarații ferite de ochiul lumii, de ochiul public?
Dumitru Țîra: „Nu, nu neapărat, pentru că în esență și prin lege de fapt toți cei care sunt obligați să depună aceste declarații, funcționarii publici, persoanele cu demnitate publică sunt obligate să-și facă publice declarațiile, nu doar pe site-ul Autorității Naționale de Integritate sau prin a raporta, dar inclusiv pe site-urile instituțiilor pe care le reprezintă.”
Europa Liberă: Da, dar îi responsabilizează mai mult atunci când apar pe site-ul ANI?
Dumitru Țîra: „Este adevărat. Mă rog, acesta este un rezultat de fapt al acestei reforme, pentru că procesul de tranziție de la CNI la ANI nu a fost reglementat suficient de bine în lege. Legea este foarte bună și toată reforma este foarte bună din momentul în care va începe în forță cu toate instrumentele pe care le are. Legea la zi are trei probleme: faptul că nu au fost reglementate suficient de bine prevederile tranzitorii care să prevadă această tranziție de la CNI la ANI, inclusiv toată perioada asta până la alegerea noului președinte. O altă chestiune este partea cu poligraful, care aici ține deja de teorie și trebuie să se pronunțe Parlamentul și specialiștii în domenii și a treia pe care eu o consider este avizul Serviciului de Informații și Securitate obligatoriu, care vizează candidații - au fost sau nu agenți KGB până în 1991? Or, această informație este un secret de stat și este un element al Legii lustrației. Eu am aflat oarecum cam ce s-a întâmplat și cum s-a întâmplat…”
Europa Liberă: Și ce s-a întâmplat?
Dumitru Țîra: „A fost o inițiativă pe ultima sută de metri a Partidului Liberal, pe care Parlamentul ori a acceptat-o tacit, ori nu a văzut-o, ori nu a înțeles de fapt ce ar însemna într-un final chestiunea respectivă, pentru că noi avem un răspuns formal din partea SIS, dar eu voi fi primul care voi anunța că SIS încalcă legea în momentul în care ei vor furniza această informație, pentru că este contrar legilor speciale, plus orice instituție de inteligență, orice serviciu de inteligență în toată lumea nu are voie să-și predea agenții, ca să zic așa. O să fiu un pic de partea SIS, dar este normal și este absolut legal ceea ce se întâmplă și așa trebuie să se întâmple de fapt.”
Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că, până nu se îmbunătățește norma legală, e greu de crezut că va funcționa așa cum trebuie ANI?
Dumitru Țîra: „Nu, nu, deloc. Soluția nu este complicată, soluția este în a avea cât mai mulți candidați sau cel puțin doi candidați integri, pentru că asta zice legea – trebuie să fie concurs minimum între doi candidați. Eu am avut discuții inclusiv cu reprezentanții din ONG-uri care monitorizează și activează cumva pe această filieră și nimeni dintre ei nu vrea să-și înainteze un candidat.”
Europa Liberă: Aveți o explicație de ce nimeni nu se grăbește ca să își depună dosarul pentru a ocupa această funcție? Unii zic că s-ar afla și această entitate la cheremul politicului și de atâta este foarte greu să crezi că vii și ai putea să faci regulă în conformitate cu buchea și spiritul legii.
Dumitru Țîra: „Asta este o percepție generală în societate față de orice instituție de stat, care se transpune involuntar cumva și pe acest concurs sau pe instituția Autorității Naționale de Integritate. Nu există nicio influență. Eu n-am sesizat nicio influență din exterior față de membrii Consiliului de Integritate. Pe de altă parte, cinci din șapte sunt direct legați de societatea civilă și eu cred că e mai complicat. ANI astăzi este la punctul zero, adică noi putem construi fundamentul, noi putem construi zidul, geamurile și să-i dăm arhitectura necesară pentru ca să-și îndeplinească atribuțiile legale.”
Europa Liberă: Dar care e soarta celor aproape 200 de petiții, peste 150 de petiții se pare că sunt semnalate ca fiind neconcordanță între averea reală și cea declarată de funcționari? Ele așteaptă să fie repartizate inspectorilor de integritate?
Dumitru Țîra: „De acord, inspectorilor, care astăzi nu există.”
Europa Liberă: Exact.
Dumitru Țîra: „E o diferență mare între ceea ce face Consiliul de Integritate și Autoritatea Națională de Integritate. Consiliul se află peste Autoritate ca un instrument de monitorizare, este de fapt o…”
Europa Liberă: Supravegheați buna activitate?
Dumitru Țîra: „Buna activitate, exact, din motivul acesta o să intervenim cumva în situațiile de presiune care se întâmplă acum asupra angajaților și mai sunt câteva situații chiar distractive cumva, pentru că eu nu înțeleg, inclusiv acum membrii CNI, chiar dacă le-a expirat mandatul – o informație pe care am aflat-o astăzi, de altfel –, se află în birourile lor, folosind birourile statului. Eu nu știu în ce scopuri, dar e clar că din luna iulie nu au ce căuta acolo. Cât ține de Autoritatea Națională de Integritate, ceea ce ați menționat e problema nr. 1 privind prevederile tranzitorii. Astăzi acel ANI în tranziție are dreptul doar să acumuleze informațiile, nu are voie să investigheze, nu are voie să le prelucreze, nu are voie să facă absolut nimic, decât să le acumuleze și eventual au mai avut loc instruiri până la termenul de depunere a declarațiilor, în 31 martie, ceea ce este plauzibil cumva, dar eu cred că a fost oarecum făcut din plictiseală, ca să nu mai stea în birouri, dar în orice condiții este o chestie pozitivă. Ele în mod obligatoriu trebuie să fie reluate și examinate.”
Europa Liberă: Dar situația se deblochează odată cu alegerea șefului ANI?
Dumitru Țîra: „Odată cu alegerea președintelui sau vicepreședintelui, adică mai curând, eu sper că noi mai repede, sau cel puțin ca termene, avem șansa mai mare să avem primul vicepreședintele, care din prima zi de fapt ar trebui să se ocupe de asta – să declanșeze concursul pentru noi inspectori. Există o structură care ar prevedea 35 de inspectori, sunt poate chiar un pic mai mulți decât suficienți, în România sunt sub 50 la volumul foarte mare de muncă care este acolo, instituția poate fi funcțională.”
Europa Liberă: Și credeți că chiar se va face curățenie în rândul acestei armate mari de funcționari din Republica Moldova, odată ce vor veni aceste declarații pe avere la ANI?
Dumitru Țîra: „Ei au obligația, deci, ei au obligația lor de serviciu să facă asta, să ia lopata, hârlețul și să muncească în fiecare zi. Sunt tare multe chestiuni pe care chiar și astăzi le-am discutat, acțiunile de prevenire, acțiunile de evitare și de colaborare de fapt cu Fiscul în ceea ce ține de declararea automobilelor de 10.000, care de fapt costă zeci de mii de euro și nu zeci de mii de lei; pe zona de imobile este mai simplu, pentru că Registrul din cadrul Cadastrului este automatizat, digitalizat și este foarte simplu pentru a face o evaluare.”
Europa Liberă: Da, dar dacă imobilul e scris după mătușă, după nepoată, după soacră, după verișoară, după cumătru și fin e mai greu?
Dumitru Țîra: „După cumătru e o problemă, față de toți cei pe care i-ați numit până la, e OK, da…”
Europa Liberă: Sunt de gradul I și II și atunci e mai ușor să verifici?
Dumitru Țîra: „E OK că-i găsesc. Mai mult ca atât, trebuie de mers și mai adânc până la nivelul în care anumite bunuri se referă mai mult la bunurile mobile gen automobile, sunt în folosință. Deci, partea cu folosința tot trebuie să fie apreciată ca un bun de care profită funcționarul public sau persoana cu demnitate publică, pentru că mai există alte modalități reglementate de Codul civil, care țin din dreptul civil de relaționare dintre două persoane fizice, dar cel mai important, deci, e clar, funcționarii publici, persoanele cu demnitate publică trebuie să pornească de la ei această responsabilitate. Adică eu cred că este un element de foarte mare educație, care în general Guvernul ar trebui să-l facă, Parlamentul ar trebui să-l facă, statul ar trebui să-și asume această chestiune. Eu oricum sunt construit un pic altfel, eu sunt mai mult permisiv în gândire, bazându-mă pe responsabilitatea acestor funcționari. Legislația noastră este una restrictivă și în condiția în care mai bine îl convingi pe om să facă un lucru care îi face un bine peste un an, peste doi, peste trei, doarme liniștit și așa mai departe, pentru că oricum, orice faptă rea nu rămâne nepedepsită.”
Europa Liberă: Pentru că demarează concursul pentru șefia ANI, va fi testul poligrafului?
Dumitru Țîra: „Da, testul poligraf este înscris în lege și este obligatoriu.”
Europa Liberă: Și răspunsul Dvs. la întrebarea dacă ANI e politizată și dacă cumva e la cheremul politicului care e?
Dumitru Țîra: „Consiliul de Integritate sigur nu este; ANI nu există de fapt ca instituție, așa că nu are cum să fie.”
Europa Liberă: Da, până când nu se aleg…
Dumitru Țîra: „Până când… În raport cu viitorii conducători, ceea ce promit, chiar și în numele colegilor mei, este că noi vom veghea foarte strict și foarte clar ca acest lucru să nu se întâmple. Președintele, vicepreședintele ANI trebuie să fie niște persoane foarte integre. E vorba de viitorul țării, e vorba de integritatea țării de fapt, nu doar de lupta cu corupția ș.a.m.d. Funcționalitatea, integritatea și sănătatea ANI-ului de fapt țin de viitorul țării. În general, societatea trebuie să înțeleagă un pic că fenomenele sunt mult mai largi, sunt mult mai intercalate interinstituțional, în societate prin fenomene sociale și toate chestiunile respective de fapt influențează viața noastră de zi cu zi afară, la birou, în orice activitate pe care o facem noi.”
