Linkuri accesibilitate

Sabina Fati: Pentru Klaus Iohannis prioritatea pare să fie alta decât dezvoltarea relațiilor cu R.Moldova


Klaus Iohannis, celebrând victoria în alegerile prezidențiale

În România, președintele Klaus Iohannis a câștigat un al doilea mandat. Peste 52 de mii de alegători din Republica Moldova au votat în turul doi, de duminică, al alegerilor prezidențiale. Sunt cu aproape nouă mii de voturi mai mult decât în primul tur. Va fi Klaus Iohannis un președinte care va avea ca prioritate și „dosarul Republica Moldova”? Discutăm cu colega noastră Sabina Fati, care se ocupă de actualitatea politică românească.

Interviu cu Sabina Fati
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:07 0:00
Link direct

Sabina Fati: „În principiu, președintele României are la îndemână o serie de mijloace prin care să îmbunătățească relațiile dintre două țări. În același timp, președintele Klaus Iohannis, cel puțin pe moment, are în fața lui un Guvern PNL, deci ar avea mijloace cu atât mai bune la îndemână să pună la lucru Ministerul de Externe, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și alte instituții care ar putea să dezvolte mai bine această relație care a rămas cumva doar la nivelul discursului politic. Pe de altă parte, din ceea ce spunea până acum Klaus Iohannis, dincolo de retorică, eu nu văd un plan foarte clar de dezvoltare a acestor relații, care și până acum puteau să meargă mai departe dacă există un interes clar din partea Bucureștiului și dacă există o strategie pe puncte și cu termene, așa cum ar trebui să existe o strategie între două state care au un parteneriat strategic și o relație istorică adevărată.”

Dincolo de retorică, nu văd un plan foarte clar de dezvoltare a acestor relații...


Europa Liberă: În recenta campanie electorală prezidențială l-am auzit pe Klaus Iohannis vorbind despre relația cu Republica Moldova și chiar a declarat că sprijinul României va fi în continuare constant și puternic. El are un omolog la Chișinău cu care practic nu s-a întâlnit, cu excepția acelei scurte întrevederi în marja participării la sesiunea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. De ce nu a trecut Prutul în acest mandat pe care îl are Igor Dodon de șef de stat în Republica Moldova?

Sabina Fati: „Nu ne dăm seama dacă reticența lui Klaus Iohannis este dată de faptul că dincolo de Prut există un președinte care din România se vede ca fiind filorus sau dacă ține de chimia relațiilor bilaterale și de regulile diplomatice care fac relațiile dintre cele două state să funcționeze într-un anumit fel, altfel spus, dacă președintele moldovean nu i-a făcut o invitație oficială pentru o vizită de stat, președintele României are toate motivele să nu meargă în această țară doar într-o vizită de prietenie.”

Europa Liberă: Igor Dodon i-a lansat invitația de a vizita Republica Moldova.

O foaie de parcurs pe care Bucureștiul n-a bifat-o aproape deloc...


Sabina Fati: „El i-a lansat-o verbal, dar nu știm dacă există o invitație la nivel oficial și dacă această invitație este invitație la nivel de șef de stat cu toată ceremonia care înconjoară o astfel de vizită. Pe de altă parte, în general un președinte merge într-o altă țară pentru a semna un document, pentru a pune la lucru un tratat, pentru a avea un nou acord, nu știu exact între cele două țări ce anume ar mai putea semna cei doi președinți. Sigur că Klaus Iohannis putea să meargă în Republica Moldova și în această campanie electorală. Precedentul președinte făcea excursii politice de acest fel destul de frecvent, dar deocamdată nu există în răspuns foarte clar la această întrebare. Pe de altă parte, sigur, există o foaie de parcurs, s-o numim așa, în relațiile economice dintre București și Chișinău, foaie de parcurs pe care Bucureștiul n-a bifat-o aproape deloc în lucrurile pe care le putea face și putem aminti aici, de exemplu, măcar să treacă Prutul cu energia electrică produsă în România, energie electrică pe care noi o avem în exces de multe anotimpuri.”

Europa Liberă: Dar Klaus Iohannis ar fi putut să-l invite pe Igor Dodon la București, pentru că la acea discuție de la ONU Igor Dodon spunea că susține parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova, dar și că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate pentru el și că România poate să ajute Republica Moldova pe acest parcurs? De ce nu l-a invitat Klaus Iohannis pe Igor Dodon în capitala României?

Sabina Fati: „Pentru că președintele României a simțit limbajul dublu al președintelui moldovean, pentru că are alte priorități. Nu există, de fapt, în România o linie clară a felului în care ar trebui să evolueze relațiile dintre București și Chișinău. Niciunul dintre președinți, nici chiar Traian Băsescu, mult mai ager și mult mai implicat în această relație, niciunul dintre șefii de stat din România nu a trasat o linie clară, o axă roșie care ar trebui să arate drumul de parcurs al celor două țări pentru următorii 20 de ani, să spunem, sau pentru următorii 10 de ani, sau pentru următorii 5 ani. Nu avem așa ceva. Nici din partea Republicii Moldova nu a venit o astfel de propunere și nici România nu a mers înainte. Pentru Klaus Iohannis prioritatea pare să fie alta. Prioritatea lui Klaus Iohannis este Europa. El e consacrat ca un președinte atlantist, care pare mai atașat de Europa decât de Statele Unite, dar în același timp a fost primit de două ori la Casa Albă și mizează pe continuarea relațiilor strategice dintre București și Washington, continuă, de fapt, filosofia președintelui Băsescu în acest sens și, pe de altă parte, în ce privește Estul, fără s-o spună clar, dar sugerând-o de mai multe ori, Klaus Iohannis vorbește despre relații pragmatice.”

În ce privește Estul, Klaus Iohannis vorbește despre relații pragmatice...


Europa Liberă: Contracandidata dlui Iohannis, dna Dăncilă zicea că, dacă câștigă mandatul, ar veni într-o primă vizită, în calitate de șef de stat al României, la Chișinău. Credeți că în cel de-al doilea mandat ar putea să treacă Prutul dl Iohannis?

Sabina Fati: „Probabil că da. Are tot interesul s-o facă la un moment dat, dar nu cred că ține de prioritățile lui, în ciuda unei retorici constante, pe care o are de două ori pe an, atunci când se întâlnește cu ambasadorii români, veniți de peste mări și țări și când se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați la București. Și deci în cele două ocazii – 1 ianuarie și 1 august – președintele Iohannis vorbește de obicei despre ce vrea să facă în politica externă, întotdeauna Republica Moldova e menționată aici, dar niciodată cu suficiente amănunte. Sigur, vorbește teoretic despre conflicte înghețate, vorbește de situația de la Marea Neagră, dar nu doar în legătură cu Republica Moldova nu există o viziune sau nu există niciun fel de planuri, nu există propuneri din partea președintelui nici pentru NATO sau pentru Uniunea Europeană. De exemplu, e acum o discuție destul de importantă între specialiști și geopoliticieni dacă nu cumva NATO dă o prea mare atenție Mării Baltice și o atenție prea mică Mării Negre. Ar fi fost de bun augur pentru Klaus Iohannis să aibă inițiativa și să meargă la NATO, să ceară o reformare a celor două flancuri estice, în așa fel încât Marea Neagră să devină la fel de importantă pentru statele NATO ca Marea Baltică. Nu există o astfel de propunere din partea lui Klaus Iohannis, dar există o mare îngrijorare pentru specialiști că rușii, de pildă, ar putea perturba navigația, ar putea crea probleme României în perimetrul zonelor ei economice exclusive, unde sunt resurse energetice și ar putea bloca până la urmă chiar accesul spre Odesa.”

Europa Liberă: Dar la acea întâlnire, pe care a avut-o Klaus Iohannis cu Igor Dodon la New York, liderul de la Cotroceni atunci a abordat și tema conflictului transnistrean, arătând că România este direct interesată de evoluțiile privind acest dosar, având în vedere interesele de securitate ale României. Poate totuși este preocupat de felul cum ar trebui să apară, să se identifice o soluție pentru criza transnistreană?

Sabina Fati: „E adevărat, însă de mulți ani de zile noi n-am văzut o idee din partea Bucureștiului despre cum ar trebui să fie clarificată această criză. Se spune în discursuri că da, trebuie rezolvată criza transnistreană, dar n-am auzit pe niciunul dintre liderii români să vină cu o soluție clară pe care s-o sprijine România.”

Europa Liberă: Atunci, el a nuanțat declarația pe care a făcut-o și spunea că ar fi important de evitat orice soluție care implică federalizarea Republicii Moldova sau o altă formulă. Înseamnă că deranjează sau ar putea să îngrijoreze România, eventual, dacă se ajunge la această idee de federalizare?

România nu are niciun interes să aibă o țară instabilă în Est, în care jocurile să fie făcute în favoarea Rusiei...


Sabina Fati: „În mod evident, România nu are niciun interes să aibă o țară instabilă în Est, în care jocurile să fie făcute în favoarea Rusiei, nu are niciun interes ca Transnistria să înceapă să devină mai fierbinte decât este și sigur că, din acest punct de vedere, președintele a avut acest discurs, dar dincolo de aceste considerații generale nu există soluții pe care România să le fi propus la nivel oficial nici din partea Ministerului de Externe, nici din partea Ministerului Apărării și, cu atât mai puțin, din partea președinției.”

Europa Liberă: Faptul că marea parte a exporturilor din regiunea transnistreană secesionistă ajung pe piața României are o explicație?

Sabina Fati: „Câtă vreme Transnistria e parte a Republicii Moldova, exporturile sunt considerate ca venind din Republica Moldova. Republica Moldova are un Acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, România e doar țară de tranzit pentru unele din aceste produse, pentru puține dintre ele e țară unde ele rămân, dar dacă Transnistria e parte a Republicii Moldova, poate că, mizând pe această relație cu Uniunea Europeană, Transnistria va avea tot interesul să rămână într-o republică unită, așa cum este acum.”

Europa Liberă: Pentru că ai amintit și despre proiectele strategice care țin de interconectare, gaz, electricitate, cel puțin gazoductul Iași-Chișinău ar putea să ajungă să fie prioritate nu doar pentru Guvernul de la București, dar și pentru Cotroceni?

Sabina Fati: „Nu este o prioritate pentru Cotroceni. Cred că el apare chiar și în programul prezidențial al lui Klaus Iohannis menționat cumva. Ar trebui să fi fost o prioritate pentru toate guvernele din România măcar prin faptul că ține de o strategie a Uniunii Europene, pe care și-a asumat-o și România, aceea de a avea conducte dus-întors cu toți vecinii pentru gaze. Deci, nu neapărat că România ar vrea să ajute Republica Moldova, cât este o măsură decisă de Bruxelles la care România e parte și că ar folosi în cazul în care s-ar închide robinetele de gaz pentru conductele care trec prin Ucraina și care aduc gazul spre Republica Moldova, spre România. În această situație, sigur că, de pildă, Republica Moldova ar putea fi realimentată din România cu gazul pe care îl are România sau pe care l-ar putea importa din Ungaria, din Serbia, din Bulgaria.”

Europa Liberă: Dar cât de sonoră rămâne a fi vocea României în regiune?

Sabina Fati: „Vocea României este atât de sonoră cât poate să fie. România nu este o putere regională. România este doar o țară de periferie, de margine a Uniunii Europene, care a devenit importantă în acest context al conflictelor din Orientul Mijlociu și din Marea Neagră. Este importantă ca țară de graniță NATO, ca țară de graniță a Uniunii Europene, cumva ca stăvilar în această parte a lumii în care Rusia devine violentă și impredictibilă.”

Vezi comentarii (3)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG