Linkuri accesibilitate

Kremlinul vrea înapoi „cadourile” făcute fostelor republici sovietice


Vasile Botnaru în dialog cu analistul politic Igor Boțan care comentează relația de putere stabilită de Rusia cu fostele republici sovietice.

Kremlinul vrea înapoi „cadourile” făcute fostelor republici sovietice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:47 0:00
Link direct

Igor Boțan: „Comunitatea Statelor Independente (CSI) este o structură care s-a epuizat, practic, completamente. Din start, din 1991, au existat două abordări față de această structură. Pe de o parte, abordarea Rusiei care credea că, după disoluția Uniunii Sovietice, CSI-ul va deveni un fel de confederație și imperiul sovietic, într-o formă sau alta, va putea fi păstrat, și a existat opinia alternativă a Ucrainei că această structură trebuie să devină un mecanism al divizării civilizației dintre fostele republici sovietice. Acum, lucrurile au evoluat până la momentul în care anul trecut președintele Federației Ruse, celei mai importante țări din CSI, a spus foarte clar că dacă cineva vrea să se despartă de lumea rusă sau de CSI trebuie să întoarcă cadourile poporului rus față de aceste republici. Deci, nu vreți să fiți alături de Rusia – fie în cadrul CSI, fie în cadrul Uniunii Economice Euroasiatice –, atunci fiți buni și întoarceți teritoriile pe care, chipurile, poporul rus le-a făcut cadou republicilor ex-sovietice.”

Europa Liberă: Republica Moldova are asemenea cadouri?

Igor Boțan: „Probabil, Transnistria este văzută ca un astfel de cadou, pentru că nu există niciun fel de altă explicație pentru faptul că această enclavă separatistă este susținută financiar, diplomatic, economic, din toate punctele de vedere de către Federația Rusă, care, de fapt, prin prezența sa militară de pe teritoriul de est al Republicii Moldova formează o ancoră care nu permite țării noastre să se integreze plenar eventual cu Uniunea Europeană sau, ca să zicem altfel, să evolueze într-un fel de uniune interstatală, cel puțin, cu România.”

Europa Liberă: Deci, recuperarea Crimeii a însemnat, de fapt, întoarcerea cadoului lui Hrușciov oferit pe timpul sovietic?

Igor Boțan: „Este explicația post-factum a președintelui Federației Ruse pe care e foarte ușor s-o găsim, s-o analizăm și am mai văzut în afară de asta ultimul articol, elaborare a președintelui Federației Ruse, care spune să rușii și ucrainenii reprezintă un popor și, dacă reprezintă un popor, atunci Rusia poate să-și permită să promoveze anumite politici, pe care le vedem în Ucraina, inclusiv în Donbas și poate mai departe, ceea ce reprezintă un pericol foarte-foarte mare pentru securitatea regională.”

Europa Liberă: Deci e dragoste cu de-a sila în cadrul CSI, impusă de Kremlin?

Igor Boțan: „Păi noi am văzut conflictul care a apărut acum o jumătate de an între deputați marcanți din Duma de Stat care au transmis un mesaj foarte clar Kazahstanului: „Dacă, cumva, nu vreți să rămâneți alături de noi, să știți că Kazahstanul de Nord este cadoul poporului rus și vă puteți lipsi de el”. Este vorba despre deputați din Edinaia Rossia, partidul lui Vladimir Putin, și aici lucrurile sunt cât se poate de clare și de evidente. Deci, formula Dvs. s-ar putea să fie corectă. Da, așa este.”

Europa Liberă: De ce Republica Moldova totuși până acum a ezitat să revendice câtuși de puțin niște pârghii existente sau teoretic înscrise în clauzele de constituire a CSI ca să-și apere interesele economice, dacă nu neapărat cele politice? Atunci când a fost embargoul, nici jumătate de cuvânt nu s-a putut spune în baza relațiilor CSI-ste?

Igor Boțan: „Autoritățile Republicii Moldova de-a lungul acestor 30 de ani de independență au fost foarte precaute în privința relațiilor cu CSI. Ca să le amintim radioascultătorilor, primul parlament, parlamentul independenței a fost dizolvat tocmai pentru faptul că nu voia să ratifice acordul de intrare a Republicii Moldova în CSI după întâlnirea de la Astana din 1991. Deci a fost nevoie de aproape 4 ani de zile și de dizolvarea parlamentului pentru ca acest acord să fie ratificat de anumite forțe politice pe care le cunoaștem cu toții. Este vorba de agrarieni și socialiști sau Edinstvo ș.a.m.d. De atunci, trebuie să recunoaștem că Republica Moldova s-a ținut foarte departe de instrumentele militare și de o integrare foarte-foarte profundă în structurile CSI, insistând pe dimensiunea umanitară și insistând pe dimensiunea economică.”

Europa Liberă: Și atunci când a călcat pe greblă, dimensiunea asta economică n-a ajutat-o cu nimic?

Igor Boțan: „Mai mult decât atât, noi ne amintim cu toții de summitul CSI de la Chișinău din 7 octombrie 2002, în cadrul căruia președintele de atunci, Vladimir Voronin, a insistat pe lângă președintele Putin ca să fie creată o uniune vamală în cadrul CSI, pentru că prețurile la gaze în Republica Moldova erau de 4 ori mai mari decât în Federația Rusă, de 3 ori mai mari decât în Belarus și aproximativ de o dată și jumătate decât în Ucraina și președintele Voronin argumenta că relațiile în cadrul CSI trebuie să fie similare cu cele din cadrul Uniunii Europene, să existe o piață comună, să existe tarife comune pentru agenții energetici. Pentru că nu a găsit înțelegere, peste o lună și jumătate, președintele Voronin, la 13 noiembrie 2002, a semnat decretul privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Deci, dacă vorbim de aspectul economic, acest eveniment care s-a produs la 13 noiembrie 2002, un decret semnat de un lider care a primit mandat de la poporul Republicii Moldova și o majoritate constituțională ca să integreze Republica Moldova în spațiul Rusia-Belarus. Deci, acest eveniment răspunde la întrebarea: cum au stat lucrurile în privința integrării economice? Există o altă fațetă foarte importantă care, de asemenea, ține de relațiile comerciale.

Avem în Federația Rusă... aproximativ 300 de mii de oameni care muncesc

Dacă nu se integrează economiile, cel puțin e normal să avem relații comerciale normale. Și acest mecanism a fost stricat în 2013, când Rusia a introdus embargouri în raport cu Republica Moldova și cu Ucraina, insistând că țările noastre – mă refer la Ucraina și Republica Moldova – ar putea, după semnarea Acordului de Asociere și a DCFTA-ului (Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană) să promoveze așa-zisul „reexport”. Și atunci când Republica Moldova a invocat Acordul de Liber Schimb semnat în 2018, acest lucru nu a fost luat în considerare. Deci, încă un factor foarte important, după anihilarea factorului economic, anihilarea celui comercial a rămas ultimul lucru care probabil le face pe autoritățile moldovene să nu ridice problema ieșirii din CSI – factorul umanitar. Avem în Federația Rusă, potrivit datelor Ministerului de Externe, aproximativ 300 de mii de oameni care muncesc acolo și drepturile acestora trebuie cumva apărate.”

Europa Liberă: Și dacă ar ieși Republica Moldova din CSI, ar avea probleme de vize ș.a.m.d.?

Igor Boțan: „Aceste lucruri, da, pot apărea pe agendă și tocmai acest lucru face ca această problemă să nu fie scoasă în prim-plan. Și ne amintim de reacția glumeață a ex-președintelui parlamentului Mihai Ghimpu, în 2010, care spunea că, într-o perioadă scurtă, a devenit șeful imperiului ex-sovietic, adică pentru faptul că Republica Moldova prezida CSI-ul, iar dumnealui avea și funcția de președinte interimar, iată s-a pricopsit cu așa funcție la care n-a visat niciodată, dar nu a pus în mod tranșant problema ieșirii din CSI tocmai din cauza persistenței acestui factor umanitar.”

Europa Liberă: Ca să folosim expresia altui președinte, Vladimir Voronin, care mereu spunea despre valiza fără mâner «и нести неудобно, и бросить жалко» (și s-o duci e incomod, și s-o arunci îți pare rău).

Igor Boțan: „Nu este tocmai așa, pentru că avem de negociat cu Federația Rusă și probleme comerciale în continuare pe care trebuie să le depășim. Acest lucru trebuie să-l facem, inclusiv având în vedere dependența deocamdată de furnizarea gazelor; trebuie să rezolvăm această problemă transnistreană, trebuie să rezolvăm, așa cum spuneam, problemele umanitare, asigurarea cu pensii a cetățenilor care au lucrat legal în Federația Rusă ș.a.m.d. - sunt un șir de lucruri care urmează să rămână pe agenda comună a Federației Ruse și Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dacă Republica Moldova s-ar „încumeta să iasă din CSI, Moscova și-ar schimba atitudinea față de recunoașterea integrității teritoriale a Republicii Moldova cu Transnistria în componența-i?

Igor Boțan: „Nu, nu cred asta, pentru că nu-i este îndemână Rusiei să recunoască independența Transnistriei. Dacă Transnistria ar fi avut hotar comun cu Federația Rusă, de mult era...”

Europa Liberă: Păi spuneați despre cadourile care trebuie întoarse poporului rus?

Igor Boțan: „Păi da, aceste cadouri deocamdată... Deci trebuie să înțelegem că Federația Rusă are o atitudinea diferențiată față de enclavele separatiste pe care, hai să spunem așa, le-a inițiat, susținut ș.a.m.d. Acolo unde are hotare comune, acestea ori sunt anexate, ori sunt declarate independente, iar acolo unde nu are hotare comune insistă pe federalizare pentru ca centrul de adoptare al deciziilor într-o federație să nu fie într-o instituție unică, dar să fie dispersat în centrele federale și de comun acord aceste centre federale să aibă majoritate în favoarea Federației Ruse.”

Europa Liberă: Deci, un fel de cui al lui Pepelea?

Igor Boțan: „Este un cui al lui Pepelea și această idee a fost elaborată și enunțată de actualul deputat în Duma de Stat din partea partidului lui Putin, Edinaia Rossia, Constantin Zatulin, care a explicat foarte clar care sunt scopurile Federației Ruse în această zonă și cum va proceda Federația Rusă. Și această elaborare a fost făcută exact atunci când Transnistria a efectuat acel referendum repetat în 2006. Deci, lucrurile sunt spuse clar, fără echivocuri.”

Europa Liberă: Deci, după ce ne-am clarificat că CSI este un fel de nici călare, nici pe jos, totuși ce ponoase suportă Chișinăul, în afară de faptul că nu poate să acționeze ca un membru plenipotențiar în cadrul acestei comunități, ce cotizații suportă, ce angajamente pe care trebuie să le onoreze, cum ar fi, de exemplu, televiziunea MIR, trebuie neapărat s-o găzduiască și să participe la această televiziune interstatală care e un fel de, unii spun, televiziune sovietică?

Igor Boțan: „Este adevărat. Eu nu pot vorbi cu cifre despre cotizațiile pe care le plătește Republica Moldova, dar știm că Republica Moldova ar fi trebuit să fie prezentă în Consiliul economic și acolo să-și promoveze interesele economice în spațiul CSI, trebuie să fie prezentă în Comitetul executiv și trebuie să aibă niște împuterniciți în cadrul structurilor CSI. În privința televiziunii...”

Europa Liberă: Adunarea Parlamentară de la Sankt Petersburg tot are...

Igor Boțan: „Da, și Adunarea Parlamentară. Acestea sunt organe statutare, cum este Consiliul șefilor de stat, Consiliul șefilor de guverne, Consiliul miniștrilor afacerilor externe ș.a.m.d., Adunarea Parlamentară – acestea sunt așa-zisele „organe statutare”. Eu mă refer la organele executive ale CSI-ului, unde Republica Moldova ar fi putut să încerce să-și promoveze interesele. În privința televiziunii MIR, da, eu trebuie să recunosc că nu o privesc, iar dacă mă întrebați, mă întreb: oare cum a reflectat televiziunea MIR anexarea Crimeii, războiul din Donbas, recunoașterea de către Federația Rusă a Abhaziei și Osetiei de Sud, părăsirea de către Georgia a acestui CSI în 2009, după acel război, părăsirea CSI-ului de către Ucraina în 2016, după anexarea Crimeii și incitarea la război în Donbas?”

Europa Liberă: Tocmai ați pus degetul pe rană, pentru că în cadrul Adunării Parlamentare, de exemplu, Moldovei i se cerea o atitudine loială față de ghidajul Rusiei, în timp ce în Uniunea Europeană trebuia să fie mai tranșantă, mai categorică. Tocmai prezența în două luntri îi face viața Chișinăului mai dificilă, ori nu există asemenea probleme?

Igor Boțan: „Republica Moldova s-a angajat atunci când a semnat Planul de acțiuni cu Uniunea Europeană să urmeze pe plan internațional politica, hai să zicem așa, a Uniunii Europene și acest lucru funcționează. În 2008, atunci când s-a produs războiul ruso-georgian, președintele Voronin, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova au îmbrățișat punctul de vedere al Uniunii Europene în conflictul ruso-georgian.”

Europa Liberă: Succesorul său, Igor Dodon, insista că Rusia are dreptul să-și recupereze Crimeea și acum din inerție sau din ambiție o critică pe Maia Sandu pentru summitul Crimeea la care a participat. Deci am avut un președinte care era mai mult CSI-ist, decât al Uniunii Europene?

Igor Boțan: „În privința ex-președintelui Igor Dodon există o atitudine foarte clară, tranșantă. Igor Dodon, în calitate de politician, a fost singurul din Republica Moldova care a susținut public anexarea Crimeii și care a invitat Federația Rusă să ajute Moldova să-și recupereze teritoriile istorice de la Ucraina. Acest lucru s-a produs atunci, în martie 2014, și e clar că alegerile din 2014 cu suportul de imagine al lui Vladimir Putin a pecetluit soarta Partidului Socialiștilor pentru totdeauna, pentru că un partid cu ratingul de 0,5%, în martie 2014, devine partid parlamentar cu cea mai mare fracțiune în toamna aceluiași an după o fotografie care a devenit billboard și care a convins cetățenii din Republica Moldova care simpatizează Rusia că el este unsul lui Vladimir Putin, toate aceste lucruri au ieșit atunci în prim-plan.

După 2014 a urmat 2016, când dl Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova și, dacă ne referim la modul în care este apreciată activitatea lui Igor Dodon chiar de colegul domniei sale de fracțiune, Vladimir Voronin, în cadrul unei recente plenare a Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin a informat publicul participant că Igor Dodon, în calitate de șef al statului, care pretindea că este mâna Moscovei aici, în Republica Moldova, nu a reușit să realizeze absolut nimic în relațiile cu Federația Rusă, în rezolvarea problemelor bilaterale ș.a.m.d. Sunt documente care sunt accesibile și oricine este interesat poate vedea care este impactul unei astfel de poziționări a autorităților moldovene care pun accentul pe simpatii personale, pe ajutoare personale și implică țara în procese foarte periculoase. De aceea, condamnarea de către dl Igor Dodon a participării președintei Maia Sandu pe platforma Uniunii Europene mi se pare previzibilă, dar dna Maia Sandu a procedat exact așa cum a procedat ex-președintele Voronin în 2008, atunci când, ca să nu dezvoltăm tot felul de paradigme, pur și simplu a aderat la poziția Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Deci, concluzionând, în timpul previzibil, apropiat nu se pune problema ca Republica Moldova să iasă din CSI-ul muribund?

Igor Boțan: „Părerea mea este că la această întrebare trebuie să răspundă actualele autorități și trebuie să cântărească foarte bine, având în vedere că avem acest segment foarte larg de cetățeni care muncesc în Federația Rusă, trebuie făcute calculele, analizele, ca să înțelegem foarte clar ce avem de câștigat, ce avem de pierdut și dacă acest lucru nu l-a făcut Mihai Ghimpu, care are o anumită imagine de pro-, hai să spunem așa, european, care a insistat mai degrabă pe apropierea Republicii Moldova de România și nu s-a încumetat să facă acest lucru, nu știu dacă actuala guvernare ar avea mai mult curaj să îl facă.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG