La conferința finală sa de presă de la Skopje, de vineri, moderată exclusiv în rusă de purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, Lavrov a acuzat jurnaliștii care au pus întrebări despre războiul rusesc din Ucraina că sunt tendențioși și manipulează ca să facă pe plac „stăpânilor” lor, occidentali.
Despre miniștrii de Externe occidentali, care l-au evitat la Skopje, Lavrov a spus că sunt niște „lași”. „Se tem de un dialog onest, bazat pe fapte”, a explicat rusul.
Lavrov a repetat la briefing tezele cunoscute ale Kremlinului despre cauzele conflictului din Ucraina, anume politicile regimului „neonazist” de la Kiev și „războiul hibrid” declanșat de Occident împotriva Rusiei, inclusiv prin extinderea NATO și a Uniunii Europene.
În ajun, în discursul din plenul reuniunii Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ajuns la a 30-a ediție, Lavrov acuzase Occidentul că distruge cea mai mare organizație de securitate din lume transformând-o în „apendicele NATO și al Uniunii Europene”.
În context, el a avertizat R. Moldova că riscă să devină „următoarea victimă” a politicilor antiruse ale Occidentului și a spus că din cauza „distrugerii OSCE” de către vestici nu se poate rezolva conflictul transnistrean, în formatul 5+2, în care organizația are rol de mediator.
Moldova a răspuns cu un comunicat de presă de la „externe” în care și-a reiterat susținerea deplină pentru Ucraina și și-a reafirmat opțiunea europeană.
Declarațiile controversate ale delegației ruse au început încă înaintea reuniunii: după ce avionul special rusesc a fost nevoit să ajungă la Skopje cu un ocol prin Grecia, căci Bulgaria s-a opus tranzitării spațiului ei aerian, purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a spus că oficialii bulgari sunt „analfabeți”, iar decizia lor a fost cauzată de „stupiditate”.
Ocolindu-l pe Lavrov
Participarea șefului diplomației ruse, aflat pe lista de sancțiuni internaționale din cauza invaziei din Ucraina, a dominat în mare măsură evenimentul din capitala Macedoniei de Nord.
Invitarea lui a provocat boicotarea întâlnirii de către miniștrii de externe din Ucraina, țările baltice și Polonia. Oficiali estoni au spus că locul lui Lavrov nu este la vreo reuniune, ci în fața unui tribunal special.
Secretarul de stat american Blinken a vizitat Skopje scurt, înaintea lui Lavrov, iar dintre miniștrii europeni participanți, unii au ieșit din sală când demnitarul rus și-a ținut discursul.
„Am lăsat în sală numai expertul nostru în dezinformare”, a scris pe Twitter ministrul de externe al Cehiei, Jan Lipavsky.
După ce purtătoarea de cuvânt Zaharova anunțase înaintea reuniunii că Lavrov va avea o agendă „foarte încărcată”, cu întâlniri bilaterale multe, ele au fost de fapt puține, și dictate de rațiuni pragmatice.
Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei, a explicat după discuțiile lui cu Lavrov că s-au ținut la cererea explicită a OSCE, având ca temă probleme ce țin de funcționarea practică a organizației cu 3.500 de angajați, al cărei sediu principal este la Viena.
Ministrul de Externe nord-macedonean Bujar Osmani s-a întâlnit cu Lavrov ca gazdă a reuniunii, iar cel din Malta - ca următor președinte în exercițiu OSCE. Lavrov a discutat de asemenea cu reprezentantul Armeniei, aliat tradițional al Rusiei, și cu Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, numită de unii „calul troian al lui Putin în NATO și UE”.
Câștiguri vs. pierderi
În declarațiile lui belicoase de la Skopje, Lavrov a spus că OSCE este în proces de „degradare” din cauza Occidentului, care o folosește ca o platformă antirusească, mai ales de când cu Ucraina. El a insinuat că doar Rusia o mai poate salva, dacă dorește.
„Sincer să fiu, nu mă interesează cum se termină această reuniune, nu mă interesează ce se întâmplă în continuare”, a spus la final ministrul rus, ca să sublinieze atât gravitatea situației, cât și nevoia ca Rusia să fie rugată și mai tare să contribuie la rezolvarea ei.
Organizatorii - OSCE și guvernul nord-macedonean - au explicat că dialogul direct cu Lavrov a fost necesar mai ales din rațiuni practice: a fost nevoie să se aleagă o nouă țară-președintă, pe 2024, după ce tot Moscova s-a opus numirii Estoniei. Ea a fost înlocuită la Skopje cu Malta.
Altă chestiune practică rezolvată cu Lavrov a fost prelungirea mandatului conducerii OSCE, în frunte cu al Secretarului General, Helga Schmid.
În ajunul reuniunii, șeful politicii de securitate a UE, Josep Borrell, a încuviințat controversata invitare a lui Lavrov subliniind cât de importantă este activitatea OSCE. El a adăugat că rusul va avea totodată ocazia la Skopje să audă de la colegii lui „de ce este condamnată și izolată Rusia” pe plan internațional.
O declarație asemănătoare a făcut ministrul de Externe al Austriei, Alexander Schallenberg, care a spus că OSCE se află într-o „criză existențială” periculoasă pentru stabilitatea regiunii, iar dialogul între membrii ei mai necesar ca oricând.
Criticii invitării lui Lavrov au avertizat încă înaintea reuniunii că prețul plătit de lumea democratică este prea mare, căci demnitarul rus (neinvitat la reuniunea anuală din decembrie 2022, din Polonia) va avea în sfârșit o „scenă” de pe care să repete tezele Kremlinului.
Lavrov nu i-a dezamăgit, cu lungile sale declarații sumbre, în care a amestecat acuzațiile anti-ucrainene și anti-occidentale inspirate direct din gândirea lui Vladimir Putin cu teze apocaliptice despre „degradarea” morală a Occidentului și oprimarea intereselor naționale, de pildă în interiorul UE.
La finalul reuniunii, reprezentanta unuia din membrii OSCE importanți, ministra de Externe germană Annalena Baerbock, a spus că adevăratul obiectiv al lui Lavrov și al regimului pe care-l reprezintă este distrugerea OSCE.
„Jocul perfid al conducerii Rusiei este și a fost mereu de a distruge organizațiile care se bazează pe coexistența și cooperarea pașnică, prin războiul ei brutal împotriva Ucrainei. Dar noi nu vom permite acest lucru”, a asigurat politiciana germană.
