Ministerul condus de Buzu a spus la 5 ianuarie că „amână temporar” desfășurarea „celei de-a 29-a runde de implementare” a acordului, prin care Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă selectează, instruiește și trimite periodic în Israel muncitorii în domeniul construcțiilor. Dar este pentru prima dată când ministrul explică public motivele.
Întrebat de Europa Liberă care sunt încălcările imputate Israelului, ministrul Buzu a spus că israelienii ar fi încercat să recruteze persoane care au beneficiat anterior de acest program, deși acest lucru ar fi interzis potrivit înțelegerii bilaterale. Ministrul nu a oferit alte detalii concrete, spunând numai că, odată încălcate unele prevederi, „există riscul că și alte angajamente vor fi ignorate, nu vor fi livrate la momentul sau la așteptările descrise în acord”.
Europa Liberă este în așteptarea unui răspuns la cererea de informație trimisă ambasadei Israelului în R. Moldova și guvernului israelian.
Muncitori moldoveni pentru a acoperi deficitul cauzat de războiul din Fâșia Gaza
În noiembrie anul trecut, Israelul căuta să angajeze străini, inclusiv 1200 de moldoveni pentru a-i recruta pe șantierele sale, rămase fără muncitori din cauza războiului cu gruparea Hamas în Fâșia Gaza.
La Chișinău, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a desfășurat o campanie de informare a moldovenilor despre locurile de muncă disponibile în construcții, în Israel, despre „legile, morala, etica și obiceiurile israeliene, care trebuie respectate pe durata aflării pe teritoriul acestui stat”.
Întrebat de Europa Liberă de ce guvernul încurajează cetățenii să muncească într-o țară aflată în război, ministrul Buzu a spus că „nu încurajează pe nimeni”, iar campania a avut scopul să informeze cetățenii că pentru a munci legal în construcții în Israel trebuie să se angajeze prin programul interguvernamental.
„Am avut situații când cetățenii moldoveni erau înșelați, trebuia să plătească taxe exorbitante pentru a merge și a lucra în condiții neclare, fără contract de muncă (...). Noi vrem să oferim protecție cetățenilor noștri”, a spus ministrul muncii.
În 2012, R. Moldova și Israelul au semnat un acord cu privire la angajarea temporară a lucrătorilor moldoveni „în anumite sectoare din Statul Israel”, dar au reglementat imediat numai sectorul construcțiilor.
După construcții, cei mai mulți lucrători moldoveni merg în Israel pentru a deveni „îngrijitori la domiciliu”, dar reglementarea muncii lor încă se mai afla în discuție în decembrie 2023, când o comisie parlamentară de la Chișinău aviza pozitiv un nou protocol la acordul cu Israelul.
Câți moldoveni lucrează în Israel și în ce domenii
Ministrul Buzu a spus Europei Libere că guvernul său „nu promovează și nu încurajează cetățenii să plece să muncească peste hotare”, dar vede beneficii în ceea ce el numește „migrația circulară”, în care, după o perioadă în străinătate în baza unor contracte și condiții clare, muncitorul moldovean revine acasă.
„Nu vom avea această atitudine banală și provincială în care o să spunem că noi închidem granițele pentru cetățenii noștri și noi nu oferim oportunități mai sigure de migrație circulară”, a spus Buzu.
Ministrul crede că cetățenii moldoveni s-au reorientat spre construcții în Israel mai ales după ce „au fost limitate dramatic” oportunitățile de a munci în Rusia din cauza agresiunii rusești în Ucraina.
Activiștii pentru drepturile muncitorilor spun că nici politicile Israelului nu încurajează primirea de imigranți pe termen lung, iar prin acordurile pe care le semnează cu alte țări Israelul vrea să se asigură că, după o perioadă, muncitorii străini revin în țările lor.
Moldovenii se pot angaja pe cont propriu în Israel, în alte domenii decât cele reglementate prin acord bilateral, dacă obțin permise de muncă și îndeplinesc alte condiții legale, dar sunt supuși riscurilor obișnuite în asemenea situații: se îndatorează, le este greu să plece înainte să-și fi plătit datoria. Tocmai din acest motiv mulți nu au reușit să plece imediat după 7 octombrie, când un atac terorist fără precedent al Hamas a cauzat inițial haos, ducând apoi la invadarea Fâșiei Gaza de către armata israeliană.
Potrivit unor date oficiale prezentate în decembrie de comisia parlamentară de politică externă, peste 17 mii de cetățeni moldoveni au muncit sau muncesc în continuare, în baza unui contract individual de muncă, în Statul Israel.
Ce mai puteți afla de la ministrul Alexei Buzu în acest episod al podcastului „Pe Agendă cu Cristina Popușoi”:
- De ce s-au schimbat, radical, în unele cazuri gradele de vulnerabilitate energetică pentru moldoveni?
- Cine primește cele mai multe compensații la facturi în R. Moldova?
- Câtă forță de muncă a pierdut R. Moldova în ultimii ani?
- Există rivalitate politică în guvernul condus de Dorin Recean?
- Când R. Moldova nu va mai purta titlul „cea mai săracă din Europa”.
