Anunțul despre „sesiunile” ce le va organiza Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este cuprins într-o declarație a Comisiei de Politică Externă din Parlament, care a aprobat la 20 decembrie niște amendamente la un mai vechi acord care reglementează mersul la muncă în Israel al moldovenilor.
Alte „noutăți” adăugate înțelegerii datând din 2012 se referă la protecția muncitorilor moldoveni pe piața muncii din Israel, inclusiv prin „combaterea migrației ilegale și contracararea colectărilor de taxe pentru plasarea în câmpul muncii”.
Moldovenii, curajoși
Moldovenii au tradiție în mersul la muncă în Israel, iar mulți dintre ei nu au fost descurajați nici de recentul conflict, soldat cu 1300 de morți din rândul israelienilor și aproape 20.000 din cel al palestinienilor.
În declarația Comisiei parlamentare moldovene despre amendarea acordului cu Israelul se spune că „peste 17 mii de cetățeni moldoveni au muncit sau muncesc în continuare, în baza unui contract individual de muncă, în Statul Israel”.
După atacul terorist Hamas din 7 octombrie, urmat de represalii militare israeliene în Gaza, Israelul a „închis” accesul muncitorilor palestinieni din Cisiordania, iar mulți angajați israelieni n-au mai venit la lucru, fiindcă au mers la luptă.
În aceste condiții, guvernul premierului Benjamin Netanyahu a anunțat eforturi suplimentare pentru atragerea muncitorilor temporari străini, inclusiv cel puțin 1200 de muncitori moldoveni pentru construcții.
- Te-ar putea interesa și: Cu șantierele paralizate de război, Israelul „cere” 1200 de muncitori moldoveni în construcții
Guvernul Netanyahu: Străinii revin la muncă
Potrivit unei relatări a ziarului Times of Israel, autoritățile israeliene spun acum, la sfârșit de an, că în ciuda conflictului militar, peste 12.000 de muncitori străini „noi sau veterani” au ajuns sau au revenit în Israel după 7 octombrie.
Într-o audiere în Knesset (parlamentul israelian) șeful agenției guvernamentale pentru forța de muncă străină, Inbal Mashash, a pomenit trei țări în care Israelul își pune speranțe: Tailanda, Sri Lanka și R. Moldova. Alți oficiali prezenți la dezbateri au vorbit despre statele africane Malawi și Kenya, de unde ar putea veni „întăriri” mai ales în agricultură.
Un reprezentant al Federației Agricultorilor din Israel, Uri Dorman, a declarat la aceeași audiere că „eforturile de a aduce muncitori în afara acordurilor bilaterale oficiale (cum este cel cu Moldova, n. red.) nu au dat roade suficient de repede”.
Ministrul de externe israelian Eli Cohen, care a discutat problema forței de muncă cu guvernul moldovean, este angajat într-o campanie globală: mai nou, a anunțat că a căzut de acord cu colega lui din Ecuador să încerce aducerea a 25.000 de muncitori din țara sud-americană pentru sectorul construcțiilor.
Critici din partea activiștilor
Eforturile guvernului israelian de a aduce muncitori străini sunt aplaudate de oamenii de afaceri, dar își atrag și critici din partea activiștilor pentru drepturile omului, adesea din motive care pot fi întâlnite nu doar în Israel, ci în multe alte țări dezvoltate care importă muncitori.
Assia Ladizhinskaya, purtătoare de cuvânt la Kav LaOved (Linia Fierbinte a Muncitorului), organizație israeliană pentru drepturile angajaților, a spus într-un interviu cu CBC News că importul de forță de muncă este „convenabil” Israelului, pentru că „muncitorii vin pentru un timp limitat, iau salariul minim, iar găzduirea lor este ieftină, pentru că locuiesc în condiții modeste și muncesc ore lungi”.
Nick McGeehan, șeful organizației FairSquare, care a investigat mai ales soarta thailandezilor din Israel, a fost citat de aceeași sursă cu declarația că în această perioadă Israelul caută muncitori cu orice preț, și a opinat că „ar putea fi țări care trimit oameni fără să pună vreo întrebare”. FairSquare a cerut recent Indiei să „ignore” apelul israelian privind forța de muncă, ca să evite abuzurile.
Revista specializată în chestiuni evreiești și israeliene Forward, care apare la New York, notează într-un articol mai filosofic pe aceeași temă că practica importului de mână de lucru temporară răspunde dorinței dreptei israeliene, mai ales, de a asigura funcționarea economiei în condițiile „apărării identității” - pentru că străinii nu au nicio șansă de a se integra în societate.
Forward scrie că după ce trece actuala criză din Gaza, Israelul ar trebui să regândească folosirea muncii străinilor, inclusiv prin adoptarea unor convenții internaționale care protejează drepturile lor.
