Câteva zeci de organizații ale societății civile au cerut într-o declarație autorităților de la Chișinău să nu accepte condiții politice la negocierile cu Rusia privind importul de gaze naturale și să încerce la nevoie să cumpere gaze la bursă.
De aproape trei săptămâni, Republica Moldova nu mai primește de la Gazprom întregul volum de gaze de care are nevoie, ci numai 67%, adică strictul necesar. Livrările s-au redus după expirarea vechiului contract pe termen lung, la 30 septembrie, iar prețurile pentru octombrie au crescut de vreo patru ori, pe fundalul unei crize internaționale a prețurilor la gaze. Guvernul pro-european de la Chișinău încearcă să negocieze cu concernul rus de stat un nou contract pe termen lung, care ar folosi vechea formulă de calcul a prețurilor, dar spun că negocierile sunt complicate. Vicepremierul Andrei Spînu a plecat în Polonia în căutare de importuri în revers, iar România a spus că va cere Uniunii Europene să contribuie la soluționarea acestei crize.
Vicepremierul Andrei Spînu a plecat luni într-o vizită de două zile la Varșovia, spunând că vrea să negocieze cu autoritățile poloneze furnizarea de gaze Republicii Moldova, iar un fruntaș al partidului de guvernare PAS, vice-președintele legislativului Mihai Popșoi, susține că Chișinăul privește Polonia ca pe un potențial partener de sprijin în depășirea crizei actuale, când se confruntă cu un deficit de gaze intervenit după decizia Gazprom-ului de a-i reduce volumele livrate și a-i trece vânzările la preț de piață:
„Cert e că noi căutăm soluții în toate părțile, așa încât să putem comunica cetățenilor o soluție la această criză și inclusiv Polonia poate livra o astfel de soluție: furnizările pot avea loc prin Ucraina, poate exista de asemenea un schimb - sunt foarte multe soluții. Important e să găsim volumele de gaze, iar din perspectivă tehnică, soluțiile sunt mai ușor de găsit.”
În urmă cu patru ani, în încercarea de a-și reduce dependența de gazul rusesc, Polonia a început, printre primele state din Europa Centrală și de Est, să achiziționeze gaze lichefiate din SUA. Guvernul de la Chișinău nu a dezvăluit deocamdată detaliile discuțiilor de acum de la Varșovia a vice-premierului Spînu, dar a promis să facă acest lucru ulterior, poate chiar marți, în cadrul unei apariții mediatice a prim-ministrei Natalia Gavrilița.
În același timp, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a spus, tot luni, că îi va informa pe şefii diplomaţiilor europene, reuniţi la Luxemburg, despre criza alimentării cu gaze naturale din Republica Moldova şi îi va ruga să ajute Chişinăul să depăşească această situaţie.
„Este un moment critic, ” a spus el, care se întâmplă „din cauza schimbărilor bruşte făcute de Rusia în ceea ce priveşte condiţiile de furnizare şi costurile la gaz natural. Îi voi ruga pe colegii mei şi instituţiile europene să susţină, cu experţi şi ajutor financiar, rezolvarea acestei crize,” a spus Aurescu citat de presa română.
Autoritățile de la Chișinău au apelat ele însele după ajutor la UE, săptămâna trecută, în situația în care o nouă înțelegere cu concernul rus de stat, Gazprom, este incertă, cu zile numărate înainte de expirarea acordului vechi, iar Rusia a readus în discuție, în cadrul tratativelor, potrivit vice-premierului Andrei Spînu, o datorie istorică imensă rămasă nesoluționată de mai multă vreme.
Păstrăm contactele și suntem deschiși pentru a găsi soluțiile, inclusiv în comunicarea cu Gazprom
Zilele trecute, în presa de la Chișinău s-a anticipat o posibilă călătorie în R. Moldova la această temă a responsabilului pentru dosarul moldovean din administrația Putin, Dmitri Kozak, care a fost deja o dată la Chișinău imediat după victoria PAS în alegeri, dar, așa cum ne-a spus luni Mihai Popșoi, deputat al formațiunii de la guvernare, vizita nu va mai avea loc, cel puțin deocamdată: „Săptămâna trecută a existat o înțelegere cu autoritățile noastre că dumnealui urmează să vină. Dumnealui urma să confirme data, dar nu s-a mai întâmplat. Doi vice-premieri au fost în Rusia, al treilea, Nicu Popescu, urmează să meargă în curând – deci păstrăm contactele și suntem deschiși pentru a găsi soluțiile, inclusiv în comunicarea cu Gazprom, cât de curând.”
Într-o declarație data publicității, pe de altă parte, de câteva zeci de organizații neguvernamentale de la Chișinău, autorităților moldovene li se cere să nu facă cedări politice în fața Gazprom-ului, mai ales în condițiile în care R. Moldova ar avea acum mai multe opțiuni, care, chiar dacă pot însemna o scumpire a gazelor, trebuie aplicate, iar efectele – atenuate prin compensații plătite păturilor defavorizate. Printre condiționalitățile politice avute în vedere de cele 36 de organizații figurează o posibilă preluare de către malul drept a datoriei Transnistriei, la fel tolerarea, în continuare, a acumulării de noi datorii de către malul stâng al Nistrului.
