O delegație a organizației islamice palestiniene Hamas a fost în martie anul trecut la Moscova pentru discuții cu oficiali ruși. Statele Unite, Uniunea Europeană dar și o serie de țări arabe cataloghează Hamas drept organizație teroristă. Ministerului rus de Externe a declarat ulterior că „s-a exprimat poziția neschimbată a Rusiei în sprijinul unei soluții juste la problema palestiniană”.
„Când s-a vorbit despre restabilirea unității naționale palestiniene, partea rusă și-a exprimat disponibilitatea de a ajuta în continuarea eforturilor de a se depăși tensiunile dintre diversele mișcări politice palestiniene în baza platformei Organizației pentru Eliberarea Palestinei”, se arată în comunicatul ministerului.
Ce este Hamas și ce scopuri urmărește?
- Hamas este un grup militant islamist palestinian, cu o ramură politică și o ramură armată.
- Nu recunoaște statul Israel și, conform propriilor declarații, vrea să-l distrugă.
- Uniunea Europeană, Statele Unite și unele state arabe clasifică Hamas drept organizație teroristă.
- Hamas a fost fondat la sfârșitul anilor 1980, în opoziție cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei a fostului președinte al Autorității Naționale Palestiniene, Yasser Arafat.
- Fâșia Gaza a ajuns sub controlul Hamas în 2007, după un scurt război civil cu Fatah, o facțiune palestiniană rivală care este coloana vertebrală a Autorității Palestiniene.
- De atunci, Hamas controlează Fâșia Gaza, în timp ce Autoritatea Palestiniană, dominată de partidul Fatah, guvernează teritoriile parțial autonome din Cisiordania.
- Hamas este o organizație umbrelă pentru diverse facțiuni militare, inclusiv Brigăzile Qassam, care au organizat numeroase atacuri și atentate sinucigașe împotriva Israelului în ultimii ani.
- Hamas are, de asemenea, un partid politic și organizații de ajutorare.
- Israelul și Organizația pentru Eliberarea Palestinei au inițiat procesul de pace de la Oslo în 1993, când s-au recunoscut reciproc. Hamas respinge acest acord istoric și continuă să organizeze atacuri teroriste pe teritoriul israelian.
(Sursă: DW, Reuters)
Legăturile Rusiei cu Hamas sunt binecunoscute și documentate, la fel și legăturile sale cu principalul susținător al Hamas, Iranul. Suficient pentru unii observatori și comentatori să afirme că Rusia ar fi cumva direct implicată și în recenta decizie a Hamas de a ataca Israelul.
„Nu este așa”, spune într-un interviu cu Europa Liberă Hanna Notte, analistă la Centrul James Martin de Studii privind Neproliferarea, de la Berlin, expertă în politica rusă în Orientul Mijlociu.
Moscova a avut de profitat de pe urma apropierii de Teheran, mai ales în războiul din Ucraina: Iranul i-a furnizat drone kamikaze și alte echipamente militare de care are nevoie pentru a face față contraofensivei ucrainene. Dar nu putem extrapola de aici și spune că Rusia sprijină atacul Hamas împotriva Israelului, ceea ce ar putea duce la ruperea totală a legăturilor cu Ierusalimul, spune Notte. De ce ar periclita Moscova relațiile cu o țară care, pentru moment, rămâne una din puținele democrații ce nu-i este ostilă și care se abține să susțină deschis Ucraina în războiul provocat de invazia rusă?
Într-un interviu telefonic din 9 octombrie cu Mike Eckel, corespondentul Europei Libere, Hanna Notte a explicat mai multe fațete ale rolului jucat de Rusia în Orientul Mijlociu.
RFE/RL: Vă țineți la distanță de speculațiile privind un posibil rol al Rusiei în atacul Hamas. Există vreun indiciu că Moscova ar putea fi amestecată, direct sau indirect?
Hanna Notte: În ultimii ani, dar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, au apărut informații că arme rusești ar fi ajuns la Hamas. Era vorba de sisteme portabile de rachete antitanc, de rachete antiaeriene. S-a întâmplat cu câțiva ani în urmă, iar Israelul a presupus că armele au ajuns la Hamas prin intermediul Iranului.
Nu au apărut informații că Rusia ar înarma direct Hamas sau ar antrena luptători ai organizației.
Nici în contextul celui mai recent atac asupra Israelului nu am văzut indicii că s-ar fi folosit arme rusești sau că rușii ar fi antrenat Hamas. Deci nu văd niciun rol direct (pentru Rusia) aici.
Nu este niciun secret că relațiile dintre Rusia și Hamas sunt vechi. Liderii Hamas au fost invitați la Moscova cred în 2006, după ce au câștigat alegerile din Gaza, de atunci, aceste vizite au fost regulate.
Ce este Fâșia Gaza?
- Fâșia Gaza, enclavă situată între Israel, Egipt și Marea Mediterană, este una dintre cele mai dens populate zone din lume.
- Are aproximativ 10 kilometri lățime și 41 de kilometri lungime.
- Populația enclavei este estimată la puțin peste două milioane de oameni, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 5.500 de oameni pe kilometru pătrat. În Israel, țară la rândul ei dens populată față de altele, densitatea medie a populației este de aproximativ 400 de persoane pe kilometru pătrat.
- Israelul a capturat Fâșia Gaza de la Egipt în așa-numitul „Război de șase zile” din 1967.
- Și-a retras trupele și coloniștii din Gaza în 2005.
- Fâșia Gaza a ajuns sub controlul organizației extremiste Hamas în 2007, după un scurt război civil cu Fatah, o facțiune palestiniană rivală care este coloana vertebrală a Autorității Palestiniene.
- Hamas respinge procesul de pace și militează pentru distrugerea Israelului.
- După ce Hamas a preluat controlul, Israelul și Egiptul au impus o blocadă asupra teritoriului, în vigoare și astăzi.
- Israelul menține, de asemenea, o blocadă aeriană și navală.
- Human Rights Watch a definit Gaza drept o „închisoare în aer liber”. Mai mult de jumătate din populația sa trăiește în sărăcie și este în nesiguranță alimentară. Aproape 80% din populație supraviețuiește numai datorită ajutoarelor umanitare.
În ultimii ani, Rusia a încercat activ să medieze între diversele grupări palestiniene rivale. Desigur, nu a catalogat niciodată Hamas drept organizație teroristă (ca Statele Unite și Uniunea Europeană). A pledat mereu pentru unitate între diversele facțiuni.
Este nișa pe care rușii și-au creat-o, mai ales că se plângeau mereu, în special în era lui Donald Trump, că Statele Unite au monopolizat negocierile de pace din Orientul Mijlociu. Nișa rușilor era faptul că vorbeau cu toate facțiunile palestiniene.
Rușii au fost activi de partea palestiniană, dar asta are tradiție: și Uniunea Sovietică a adoptat o poziție destul de pro-palestiniană. [Ministerul de Externe] rus a adoptat și el o poziție destul de pro-palestiniană sau cel puțin echidistantă între părțile implicate în conflict. Nu putem deduce însă din asta că există vreun fel de sprijin militar direct.
- Te-ar putea interesa și: Interviu | Ovidiu Raețchi, specialist în zona Orientului Mijlociu: Rusia profită de ce se întâmplă în Israel
Altfel stau lucrurile dacă vorbim de rolul indirect al Rusiei. În opinia mea, din cauza războiului din Ucraina, a relațiilor aproape inexistente în acest moment între Rusia și Occident, s-a schimbat și geopolitica relațiilor Rusiei cu Iranul. S-ar putea spune că Rusia dă Iranului mai multă libertate să acționeze în regiune. Asta încurajează Iranul. Teheranul sprijină Rusia cu drone și nu numai, și este de așteptat că primește ceva în schimb.
RFE/RL: Ce ar avea Rusia de câștigat din toate astea?
Hanna Notte: Este mai complicat. Evident că în acest moment Rusia are de câștigat de pe urma violențelor, crizei și instabilității din Orientul Mijlociu. Este în interesul ei, dacă poate provoca tensiuni în alte regiuni, distrăgând astfel atenția Statelor Unite și a Occidentului de la războiul din Ucraina și de la situația flancului estic al NATO.
Dacă criza din acest moment va deraia normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită, cu atât mai bine pentru Moscova, care nu vede cu ochi buni acest proces, inițiat de Statele Unite.
Pe de altă parte, dacă privim la strategia Rusiei în Orientul Mijlociu, ea este de a provoca și întreține conflicte mocnite. Nu văd ce ar avea Rusia de câștigat dacă actualul conflict se extinde, devenind un conflict între Israel și Iran, care să cuprindă și Siria, și Libanul.
Rusia are baze navale și aeriene în Siria, importante, pentru că de acolo își proiectează puterea asupra estului Mediteranei. Bazele sunt și centrele logistice pentru operațiunile Rusiei în Africa, în Sahel...iar milițiile Wagner rămân active în Africa.
Așa că Siria este importantă pentru Rusia, și nu cred că în acest moment (Moscova) ar avea forța să facă față problemelor care ar apărea dacă Siria ar fi atrasă într-un conflict regional. Nu cred că un conflict mai mare ar fi în interesul ei, pentru Rusia sunt mai utile conflictele mocnite, localizate.
RFE/RL: Cu războiul din Ucraina pe de o parte, ar putea face Rusia față și unui război mai extins în Orientul Mijlociu?
Hanna Notte: Bună întrebare. Depinde de ce s-ar aștepta de la Rusia. În Siria, și-a menținut bazele și armamentul dar este suficient pentru a controla situația de acolo. Plus, în ultimii ani, în Siria nu au mai fost confruntări majore. Mai sunt circa 800-900 de militari americani în nordul Siriei, iar rușii i-au hărțuit din ce în ce mai mult în ultimele luni. Cred că pe termen mediu, Rusia ar vrea să scoată America din Siria. Dar atât, un război regional ar fi cu totul altceva.
- Te-ar putea interesa și: Analiză | Prin atacul din Israel, Hamas încearcă să torpileze normalizarea relațiilor regionale
Este adevărat că Rusia s-a apropiat de Iran în ultimii ani, dar nu cred că vrea să rupă toate relațiile cu Israelul sau țările din regiunea Golfului, implicându-se sută la sută de partea Iranului.
Dacă războiul se extinde, este aproape sigur că America va sprijini puternic Israelul, a trimis deja un port-avion în estul Mediteranei.
Și atunci se va pune întrebarea: va fi Rusia obligată să aleagă o tabără? În cazul unui război extins, se va simți forțată să treacă de partea Iranului? S-ar putea să fie așa, ceea ce nu cred că vrea.
De aceea nu cred că Rusia are vreun interes ca războiul să ia amploare.
RFE/RL: Cum vedeți relațiile Rusiei cu Israelul? Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat total solidar cu Israelul. Care este poziția Rusiei?
Hanna Notte: Relațiile sunt călduțe, dar mult mai bune de când premierul Benjamin Netanyahu s-a întors la putere, în decembrie. Erau destul de reci înainte, mai ales după masacrul de la Bucea, pe care Israelul l-a condamnat fără rezerve. Pe de altă parte, Israelul nu a livrat arme letale Ucrainei, ceea ce convine Moscovei, cred că vrea să mențină situația neschimbată.
Sunt tensiuni, dar continuă să aibă relații comerciale substanțiale. În Israel mai este și diaspora rusă, foarte mare. Precede războiul din Ucraina, dar s-a mărit după izbucnirea războiului în Ucraina.
Din perspectiva Israelului, mai este și faptul că spațiul aerian sirian este acum pacificat. Principalul motiv pentru care Israelul a fost până acum atât de atent în relațiile sale cu Rusia, nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale, nu a livrat arme letale Ucrainei.
Din perspectiva Rusiei, este important să nu împingă Israelul în tabăra Ucrainei și de aceea nu cred că sprijină direct gruparea Hamas. Dacă ar face-o, Israelul ar afla destul de repede, iar tu, Rusia, ai pierde Israelul definitiv. Nu cred că Moscova vrea asta, pentru că până acum a prețuit faptul că Israelul nu sprijină direct Ucraina.
