Nu se manipulează voturile în R.Moldova, se manipulează alegătorul (Iurie Ciocan)

Fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale Iurie Ciocan este de părere că evaluările făcute de colegii săi de la CEC, care au anunțat că este nevoie de 125 de milioane de lei pentru organizarea scrutinului parlamentar anticipat din 11 iulie sunt veridice. El se arată convins că e nevoie de adoptarea unui nou Cod Electoral și spune că votul prin poștă și cel electronic au rămas doar la nivel de concept și sunt restanțe ale parlamentarilor.

Europa Liberă: Cincizecișitrei (53) de partide au dreptul să se înscrie în această cursă electorală – e mult, e puțin? Vă pun această întrebare în numele oamenilor cu care discut adeseori și ei spun că numărul mare de partide într-un stat mic îi zăpăcește.

Iurie Ciocan: „Ar fi așa, dar aș vrea să vă uitați în istoria alegerilor în R.Moldova și veți constata că nu toate partidele participă la alegeri. Statistica pe care am urmărit-o eu îmi arată că în jur de 19, 20-21 de partide, participă în campania electorală, și nici nu în toate campaniile consecutiv. Respectiv, celelalte partide putem astăzi constata că nu sunt antrenate în lupta politică. Deci, partidele sunt asociații benevole, care au menirea de a uni oamenii în jurul unei idei politice și în lupta pentru promovarea acestei idei politice.”

Europa Liberă: Dar de ce ar trebui ca un partid care are doar ștampila și președintele să figureze?

Iurie Ciocan: „Dacă mă întrebați pe mine și din punctul meu personal de vedere, eu am dat și o recomandare atunci, în 2007, când am susținut teza de doctor în științe, și anume pe tema partidelor politice, sistemul relațiilor de putere, am menționat acest lucru, ca o recomandare: partidele politice care două scrutine consecutive nu participă la alegeri să fie lichidate forțat. Două scrutine înseamnă opt ani de zile, deci, este timp suficient pentru ca un partid să poată să-și consolideze efortul, să-și facă organizații în teritoriu, să-și atragă adepți etc. Sistemul de finanțare a partidelor de la bugetul de stat, așa cum l-am gândit noi la CEC, din punctul meu de vedere, este unul mult mai jos decât cele care există în regiune.

Pentru că în marea majoritate a statelor UE, inclusiv OSCE, bani de la buget primesc partidele care au reprezentare parlamentară.

Noi, în R.Moldova, am construit un sistem de finanțare a partidelor de la buget conform voturilor obținute, numărul de voturi se face coeficient pentru finanțarea de către stat. Pentru ce am făcut acest lucru? Pentru a stimula partidele politice, chiar și pe cele extraparlamentare să poată primi bani de la buget pentru voturile acumulate și astfel să-și dezvolte capacitățile interne pentru viitoarele campanii electorale.”

Europa Liberă: Adică să nu nu se audă despre aceste formațiuni politice doar în campaniile electorale?

Iurie Ciocan: „Întocmai. Exact. Pentru că un partid politic este un organism perpetuu, el funcționează permanent, nu doar în campania electorală. Deși în Moldova vedem practici diferite în acest sens.”

Paradoxurile finanțării din afară

Europa Liberă: Ce părere aveți despre finanțarea partidelor, banii care vin de la stat și banii care vin de la sponsori, de la simpatizanți?

Iurie Ciocan: „Sunt prevăzute în lege diferite forme de finanțare a partidelor politice. Din punctul meu de vedere, în actuala redacție a Codului Electoral (și nu doar din punctul meu de vedere, este un fapt clar, demonstrat) sunt anumite divergențe la capitolul finanțare, așa că noi vedem că este admisă finanțarea partidelor politice de către persoanele care își câștigă banii în afara țării.

Dar, totodată, în Codul Electoral a rămas și pedeapsa prin excluderea partidului politic pentru finanțare din afara țării.

Deci, este o divergență între două norme juridice care, cred eu, într-un fel sau altul, vor da bătaie de cap atât concurenților electorali, cât și CEC.”

Europa Liberă: Adică, bătaia asta de cap ce ar însemna?

Iurie Ciocan: „Vor fi anumite contestații, pentru că, dacă un partid va primi bani din afara țării, probabil se va găsi alt partid, care se va baza, la fel, pe o normă legală din Codul Electoral și va contesta acest lucru. Paradoxul e că și unul, și altul vor avea dreptate. ”

Europa Liberă: Oficial, CEC știe cât cheltuie un partid în campania electorală, pentru că încearcă să aducă transparență la acest capitol. Neoficial, nimeni nu știe cât se cheltuie, de unde vin banii și cum se gestionează acești bani în campania electorală.

Iurie Ciocan: „Eu cred că noi, de fiecare dată, vorbim prea mult despre partea neoficială. Ar trebui să vorbim având dovezi. Dacă noi vrem regulă în acest domeniu, cum ar fi finanțarea partidelor politice și inclusiv a campaniilor electorale, instituțiile statului, abilitate cu funcții de anchetă, cu funcții de control, ar trebui să-și facă meseria. Așa cum se face în alte state, inclusiv prin acțiuni de provocare la luare de bani, prin urmărirea fluxurilor și a cheltuielilor, pentru că noi (noi, adică R.Moldova) astăzi primim rapoarte, sunt depersonalizate datele și publicate pe pagina web.”

Europa Liberă: Exact. Și ce vedem noi în aceste rapoarte? Șomeri, paznici, lume care are un salariu destul de modest, dar care au vărsat în pușculița partidului o sumă de 10-20 de ori mai mare decât veniturile pe care le au?

Iurie Ciocan: „Deseori se întâmplă aceste lucruri. Este menționat și în actuala versiune a Codului Electoral, sunt stabileite anumite plafoane, ce sume de bani pot fi virate de către o persoană fizică și de către o persoană juridică și aceste prevederi urmează să fie respectate.”

Europa Liberă: Și dacă nu se respectă, oricum, pedeapsa nu vine.

Iurie Ciocan: „Vine. Acești bani trebuie virați la bugetul de stat. Partidul ce comite asemenea încălcări este pasibil de privarea de finanțarea de la bugetul de stat, ceea ce este destul de important. Vreau să vă atrag atenția că astăzi în R.Moldova avem partide politice care în ultimii 4-3 ani, anual, au primt sume importante de bani, 5, 7, 8, 9 milioane de lei pentru finanțarea partidului politic.

Eu, necătând la numărul de zerouri ale acestor cifre, cred că este benefic acest lucru și finanțarea partidelor de la bugetul de stat ar trebui fortificată. De ce? Pentru că în așa mod se întărește democrația internă în interiorul partidelor. Nu mai apare un sponsor care spune: eu am adus banul, eu dictez regula! Cumva, se mai echilibrează pozițiile în interiorul partidului. Și eu chiar urmăresc acest lucru. Am comunicat cu mulți lideri de partide și văd cum banii de la bugetul de stat, într-adevăr, au adus un echilibru în interiorul partidelor.”

Europa Liberă: După finalizarea campaniilor electorale, deseori aflăm cât costă un vot pentru un partid, adică cât s-ar fi cheltuit. Și aud de la cetățeanul simplu o întrebare, după părerea mea, destul de pertinentă: de ce să se cheltuie atât de mulți bani în campania electorală, ca să se spună că pentru majorarea pensiilor și a salariilor nu există bani, dar pentru a fi cheltuiți în timpul alegerilor se găsesc?

Iurie Ciocan: „E cam populistă ideea dată.”

Europa Liberă: Eu v-am readresat o întrebare, pe care o aud foarte des de la cetățeni.

Iurie Ciocan: „Oamenii de rând, din păcate, văd lucrurile în felul lor, mai aproape de interesul lor și de viața lor de zi cu zi – și acest lucru este firesc.

Totodată, fiecare contribuabil, indiferent de statutul său în societate sau de funcția pe care o ocupă, trebuie să înțeleagă un lucru, partidele politice sunt acele instituții care gestionează puterea de stat. În momentul în care în interiorul partidului politic există corupție, bani nedeclarați, bani grei, ascunși, aduși în pungă, în pachete – în asemenea condiții, acest partid va replica același model și în guvernarea statului ori există riscul că va guverna la fel cum își acumulează fondurile.

Respectiv, noi, ca societate, trebuie să tindem să avem partide cât mai transparent finanțate, inclusiv prin banul public. Există o sumedenie de țări care finanțează partidele exclusiv din bugetul de stat și interzic orice alte fonduri decât banii din bugetul de stat.”

Europa Liberă: Ar fi valabil un asemenea scenariu și pentru R.Moldova?

Iurie Ciocan: „Ar fi valabil. El ar aduce o povară cam de vreo cinci ori mai mare bugetului de stat, dar eu cred că beneficiile ar fi mai mari, inclusiv educarea societății.”

Europa Liberă: Pe termen mediu și lung s-ar adeveri?

Iurie Ciocan: „Da. Ar da un rezultat mai bun.”

Transferul de credibilitate și cazul Usatîi

Europa Liberă: Dar când se zice despre implicarea factorului extern în alegerile din R.Moldova, vă este clar cum se definește acest lucru?

Iurie Ciocan: „Mie, ca persoană implicată nemijlocit în organizarea alegerilor, și nu doar în R.Moldova, îmi este clar acest lucru, fie că e vorba de finanțări, directe ori indirecte, fie că e vorba de influențe în legătură cu transferul de imagine de la un politician la altul sau de la un stat la altul.

Noi vedem că deseori în preajma campaniilor electorale politicienii noștri au diferite vizite în afara țării, au întâlniri cu tot felul de politicieni la nivel global, cu personalități notorii, care au o anumită autoritate, inclusiv în R.Moldova. Pentru mine era paradoxal să văd sondaje, unde cel mai popular politician din R.Moldova era un politician din altă țară. Respectiv, în momentul în care un politician din R.Moldova are o întâlnire, o strângere de mână, câteva poze, am văzut, și pe billboarduri apar asemenea situații – apăreau, hai să zicem...”

Europa Liberă: Dar importul tehnologiilor electorale?

Iurie Ciocan: „Noi trăim într-o lume globală, lucrul acesta nu-l mai poți influența. Evident că politicienii întotdeauna sunt în căutarea unor acțiuni mai eficiente, din punctul lor de vedere, și sub aspect tehnologic, și sub aspectul influențării deciziei omului.”

Europa Liberă: Dar asta costă bani.

Iurie Ciocan: „Costă bani. Experții costă bani, tot felul de operațiuni electorale legate de implementarea unor tehnologii, pentru că toate tehnologiile în esență constau în manipularea voinței alegătorului, impunerea unui anumit mod de gândire, a unui anumit punct de vedere și, ca finalitate, în ziua alegerilor, să-și dea votul într-un anumit mod. Sigur că toate acestea costă bani.”

Europa Liberă: În ce condiții un concurent electoral poate fi exclus din cursă?

Iurie Ciocan: „E prevăzut în Codul Electoral acest lucru. Trebuie de constatat printr-o hotărâre judecătorească definitivă finațarea din afara țării a acesui concurent electoral. ”

Europa Liberă: CEC-ul are un precedent.

Iurie Ciocan: „Și nu doar unul.”

Europa Liberă: Câte sunt?

Iurie Ciocan: „Am avut și în alegerile locale, și în alegerile prezidențiale.”

Europa Liberă: Exact. Dar unul din ei a câștigat dosarul la CEDO.

Iurie Ciocan: „S-a discutat la CEDO mai mult chestiunea legată de procedură și nu de fapt.”

Europa Liberă: Dar câștigul se interpretează că cei de aici, din Moldova, nu și-au făcut bine tema.

Iurie Ciocan: „La acel moment. Deci, CEC, în 2016, a adresat o solicitare instanței de judecată. Trei instanțe de judecată, primul nivel, Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiție au luat niște decizii. Da, noi am văzut că după hotărîrea CEDO și-au revizuit aceste hotărâri, dar acest lucru s-a făcut post-factum. Din prima instanță adresarea CEC-ului putea fi respinsă, adresarea CEC-ului nu înseamnă obligatoriu decizie pozitivă în instanța de judecată. Dosarul care a fost prezentat de Comisariatul General de Poliție către CEC, din punctul nostru de vedere, al membrilor CEC, la acea etapă, conținea material probatoriu care trebuia examinat în cadrul unui proces deschis, cu martori. Ceea ce nu se face la CEC, CEC-ul nu are așa proceduri.”

Europa Liberă: Ne-am referit la cazul Usatîi, ca să le fie clar tuturor despre ce discutăm.

Iurie Ciocan: „Da, e un caz cunoscut.”

Europa Liberă: Partidele clonă, care apar pe ultima sută de metri, ce credeți despre acest fenomen?

Iurie Ciocan: „Nu aș zice nici că e rău, nici că e bine și vă explic de ce. Noi, alegătorii, suntem cei care alegem și faptul că Dvs. înțelegeți și eu înțeleg, și multă altă lume înțeleg că acest partid este o clonă, că este făcut cu anumite scopuri, deja este bine. Noi, cei care cunoaștem acest lucru, trebuie să încercăm să le le explicăm aceasta tuturor cetățenilor noștri.”

Europa Liberă: Cine trebuie să le explice aceasta oamenilor? Pentru că, până ajunge informația la ei, știți, mai mult îi derutează?

Iurie Ciocan: „Oricine înțelege acest lucru trebuie să aibă un punct de vedere. CEC nu poate face acest lucru, pentru CEC toți concurenții electorali sunt egali în drepturi și obligații.

Noi, cetățenii care înțelegem că în alegerile parlamentare nu este turul doi, că nu vom mai putea reveni să ne focusăm asupra votului nostru, că este un prag electoral, care trebuie depășit de partidele politice, noi trebuie să ne cântărim bine opțiunea și să mergem să votăm conștient. Conștient, adică să știi din start pentru cine votezi, care este programul electoral, care sunt obligațiile pe care și le-a asumat acest concurent electoral, ce are de gând să facă în viitorul parlament, pe o durată de patru ani.”

Europa Liberă: Iarăși am să citez omul de la firul ierbii, cu care discut. Atunci când îi întrebi de ce există un număr mare de nehotărâți, ei spun că, ce folos să mergem să votăm, dacă nu noi decidem ce urmează să se întâmple în R.Moldova, că, după ce noi ne dăm votul, altele sunt rezultatele?

Iurie Ciocan: „Nu cred că rezultatele sunt altele. Această opinie am încercat de fiecare dată s-o combat, cu argumente. Nu se manipulează voturile în R.Moldova – la noi de multe ori se manipulează alegătorul, prin conștiința sa. Votul, așa cum a fost dat, așa a și fost calculat. Eu o să insist până la ultimul argument pe care pot să-l aduc în discuție și fac acest lucru de fiecare dată. Chiar azi dimineață am avut o discuție în contradictoriu legată de numărul cetățenilor care participă la votare și statistica arată că acest număr scade în R.Moldova. Ferma mea convingere e că mobilizarea cetățenilor este, inclusiv, obligația concurenților electorali. Ei își adună alegătorii în jurul ideilor și promisiunilor, programelor lor electorale și-i aduc la urnele de vot. Dacă cetățeanul nu a fost convins de niciun program electoral, de niciun politician și nu vede pentru cine să voteze, el preferă să stea acasă.”

Europa Liberă: Dar ideea că nu contează cine votează, contează cine numără voturile?

Iurie Ciocan: „Noi nu trăim în epoca lui Stalin și organele electorale și sistemul nostru de organizare a alegerilor este construit în așa mod că noi activăm în maximă transparență. La orice etapă, la orice secundă a procesului electoral există pârghii de verificare din partea concurenților electorali sau a societății, a mass-media, deci, eu sunt absolut liniștit. Înțeleg că persistă o asemena idee, dar ea persistă deoarece noi o scoatem de fiecare dată la suprafață în discuții, generând anumite dubii. Am să aduc drept exemplu un sondaj făcut de Institutul Republican Internațional cu o agenție de sondaje din R.Moldova, care au intervievat oamenii vizavi de ceea ce gândesc ei despre falsificarea alegerilor.

Și la nivelul biroului electoral, practic, toate persoanele sunt sigure că nu se fac falsificări. Pentru că ei acolo stau ziua și muncesc, ei vin și votează, ei văd cum sunt deserviți, ei văd toată procedura și ei răspund la întrebare astfel: nu, la nivelul secției noastre nu-s falsificări. Când îi întreabă ce cred despre nivelul doi, consiliul electoral de circumscripție, ei admit că ar putea să fie ceva, pentru că nu văd și nu cunosc procedura. Și când îi întreabă de nivelul superior, CEC, aproximativ jumătate spun că precis ceva se măsluiește acolo, necătând la faptul că nici pe departe nu este așa. Prin urmare, acolo unde omul vede procesul, unde el participă nemijlocit, el înțelege că procedura este făcută bine, corect și nu admite manipulări.”

Europa Liberă: În era digitalizării, nu s-a ajuns încă la un consens politic ca în R.Moldova să fie aprobat votul electronic, votul prin corespondență; cum vă explicați acest lucru și de ce nu există această voință politică?

Iurie Ciocan: „Eu cred că e bazat pe frică, pe frica politică sau de capacitățile joase de a presupune care ar putea fi rezultatul. Apare un nou bazin de alegători, cu care politicienii încă nu știu cum să procedeze. Asta e părerea mea. De ce nu? Eu sunt un adept absolut ferm al utilizării tehnologiilor informaționale în alegeri.”

Europa Liberă: Și mai ales că sunt practici frumoase în multe țări, care arată că lucrul acesta e spre binele și al politicianului, și al cetățeanului.

Iurie Ciocan: „Dnă Ursu, să nu ne amăgim, că nu sunt așa de multe țări.

Europa Liberă: Nu sunt așa de multe, dar este de unde să fie preluat modelul.

Iurie Ciocan: „În primul rând, nimeni nu ne încurcă să ne creăm propriul model. Noi suntem o țară mică, noi putem ușor testa și aplica două, trei, patru metode diferite, pentru a vedea rezultatele și de a le promova ulterior. Noi suntem o țară unde viteza la internet este una din cele mai mari în plan global și suntem foarte aproape de tehnologiile informaționale, ca spirit uman. Chiar și persoanele în etate, grație faptului că copiii, feciorii, nepoții sunt plecați peste hotare, sunt utilizatori activi ai rețelelor de socializare.”

Europa Liberă: Ce ar avea de câștigat țara, dacă ar fi aplicat acest model?

Iurie Ciocan: „Un număr mai mare de alegători ar ajunge la urne. Noi, cu certitudine, am atrage o pătură nevalorificată, alegătorii de vârstă tânără. Uitați-vă în toate statisticile CEC-ului, doar circa 5% din persoanele tinere vin și votează, restul nu votează.”

Europa Liberă: Cei mai pasivi ei sunt.

Iurie Ciocan: „Din păcate. Din momentul în care noi le oferim un instrument electronic, noi valorificăm această pătură socială, care poate fi în țară, dar poate fi peste hotare, plus că le oferim cetățenilor din afara țării un instrument mult mai simplu și mult mai accesibil de participare la votare. Și sigur că vom avea și o ieftinire considerabilă a costurilor alegerilor.”

Costul alegerilor și bugetul de stat

Europa Liberă: Apropo de costurile alegerilor, pentru că s-a discutat foarte mult în ultima perioadă despre câți bani trebuie să dea statul Comisiei Electorale Centrale, pentru ca acest scrutin să se desfășoare în condiții normale. Este exagerată această sumă, când se vorbește că CEC-ul a prezentat argumentele că ar avea nevoie de 125 de milioane de lei?

Iurie Ciocan: „Eu am deplină încredere în devizul de cheltuieli formulat de CEC, pentru că acest deviz a fost elaborat de către specialiști în finanțe, specialiști care au organizat nu o singură campanie electorală. Avem un colectiv bine format, cu experiență vastă în spate și eu am deplină încredere în cifrele furnizate de ei. Faptul că astăzi acești bani nu sunt bugetați, în cazul alegerilor anticipate și guvernul este pus în situația să identifice surse de finanțare pentru alte alegeri și vedeți că s-au găsit posibilități.”

Europa Liberă: Dar ultimul scrutin a arătat că au fost returnați bani din suma solicitată de CEC.

Iurie Ciocan: „Evident, economiile sunt ulterior restituite la bugetul de stat, aceste economii au existat întotdeauna. Vă spun de ce trebuie bugetată suma deplină: pentru că niciodată nu știi cum va derula această campanie electorală. Rezultatele se văd doar a doua zi după alegeri. Exact același lucru ține și de organizarea alegerilor, niciodată nu știi. Știi doar plafonul maxim și capacitățile maxime. De fiecare dată, având o abordare gospodărească față de bani, reușești să economisești, dar la bun început trebuie să ai pachetul deplin, să ai finanțarea deplină, ca niciodată, pe parcurs, nu știi cum va derula.”

Europa Liberă: Și cea mai mare sumă, totuși, e direcționată către funcționarii electorali.

Iurie Ciocan: „Evident. Aproximativ 80 la sută sunt cheltuieli de salarizare și taxele, impozitele aferente acestei salarizări. A fost o temă discutată de foarte mult ori, inclusiv la Ministerul de finanțe, nu o dată, la nivel de guvern, de prim-ministru, să elaborăm o inițiativă legislativă: banii achitați pentru remunerarea muncii funcționarilor electorali în alegeri să nu fie taxată, să fie făcută o excepție, pentru că noi luăm banii la buget și-i întoarcem tot la buget. Evident că este un venit și evident că se încalcă un anumit principiu, dar, cu titlu de excepție, noi credem că acest lucru ar putea fi realizat și ar da un beneficiu, inclusiv bugetului.”

Europa Liberă: Se mai consideră că deputații sunt repetenți și la capitolul acelor adrese care au venit din partea Curții Constituționale, după alegerile din 2016.

Iurie Ciocan: „Da, din păcate, au fost date adrese, din punctul meu de vedere, importante, pe care parlamentul trebuia să le rezolve, inclusiv legate de implicarea bisericii în politică, inclusiv legate de alegerile din afara țării și multe alte lucruri. Respectiv, legislația astăzi nu prevede reglementări clare a acelor adrese date de către CC. Eu cred că și CEC, și organele ierarhic inferioare vor face față și acestui scrutin.

Să vedem care va fi poziția CC după alegeri, dar cred eu, Codul Electoral din R.Moldova deja necesită o abordare într-o nouă redacție. Pentru că noi, anual, iar uneori și de două ori pe an, aplicăm amendamente la Codul Electoral. Deschid această publicație și o să vedem că avem două pagini, toate acestea sunt amendamentele aplicate la Codul Electoral.

Fiecare amendament nu vine doar cu o literă sau cu o silabă, sau cu o virgulă, vine cu articole întregi.”

Europa Liberă: Deci, e o restanță pentru legiuitori, asta înțeleg?

Iurie Ciocan: „Adresele da, dar aprobarea Codului Electoral într-o redacție nouă ar fi o idee care merită, cred eu, examinată. Pentru că, oricum, trebuie să ținem cont și de metodele noi, de alternativă, și de procedurile de votare la distanță. Eu cred că viitorul parlament pe durata mandatului său trebuie să rezolve această problemă.”

Diaspora votează

Europa Liberă: Votul din afară, se discută mult pe marginea acestui subiect și cât de mult ar trebui sau nu ar trebui să se implice diaspora în alegerile din R.Moldova, cei din stânga Nistrului, vărsați lumină și asupra acestei probleme.

Iurie Ciocan: „Din punctul meu de vedere, cetățenii R.Moldova, indiferent unde se află ei, au același drept, egal, de a participa la alegeri. Rolul statului e să le faciliteze cât mai mult posibil această oportunitate. Vreau să vedeți dinamica: după 2010, când s-a modificat codul electoral și s-a admis deschiderea secțiilor extrateritoriale, deci în afara ambasadelor și consulatelor, pentru că până în 2010 erau deschise secții de votare doar în ambasade și consulate. Numărul secțiilor de votare în afara țării este într-o permanentă creștere.”

Europa Liberă: Pentru că și exodul continuă și numărul celor plecați peste hotare e destul de mare.

Iurie Ciocan: „Eu, din păcate nu cunosc dacă continuă sau nu exodul, nu am aceste date statistice, dar, într-adevăr, numărul cetățenilor e destul de mare, vedem acest lucru după participarea la votare, dar, oricum, chiar și cifra alegătorilor care votează este mult mai mică decât capacitatea secțiilor de votare deschise în afara țării. Noi vedem că în două, trei, patru birouri se întâmplă să se termine buletinele de vot, în celelalte birouri, participarea este la o zecime din buletine.”

Europa Liberă: Sunt niște cheltuieli și pentru oamenii care merg să exercite acest drept de vot în străinătate, pentru că unul se deplasează la o distanță mică, altul la o distanță foarte mare. S-au făcut și mii de kilometri ca cineva să-și dea votul!

Iurie Ciocan: „Am văzut, asta m-a făcut să fiu ferm convins de necesitatea implementării votului prin sisteme electronice. În prezent, noi avem încredere de sistemele electronice când e vorba de gestionarea banilor și nu avem încă încredere în gestionarea votului, deși eu nu văd mare diferență sub aspect de securitate.”

Europa Liberă: La alegerile prezidențiale, 253 de mii de cetățeni din afara R.Moldova și din diasporă și-au exercitat dreptul la vot. Până azi, am văzut că peste 90 de mii deja s-au înregistrat în prealabil.

Iurie Ciocan: „Înregistrarea prealabilă înseamnă doar un singur lucru, înseamnă o hartă cu localități geografice unde CEC împreună cu MAEIE ar trebui să examineze posibilitatea de deschidere a secțiilor de votare în afara țării. Faptul că cetățeanul s-a înregistrat în afara țării nu-l obligă să participe la votare, iar cetățeanul care nu s-a înregistrat nu este privat de dreptul de a vota. Dar este bine și eu încurajez cetățenii să meargă să se înregistreze prealabil pe această pagină web a CEC, doar pentru a bifa încă un cetățean pe harta viitoarelor secții de votare.”

Europa Liberă: Deci, este în ajutorul CEC, în primul rând.

Iurie Ciocan: „Este în ajutorul, în primul rând, al MAEIE, care decide unde vor fi amplasate secțiile respective.”

Transportul organizat, în legislația electorală, nu este o încălcare

Europa Liberă: Despre votul cetățenilor din stânga Nistrului.

Iurie Ciocan: „De fiecare dată, la fiecare alegeri, vedem că și numărul secțiilor destinate acestor cetățeni la fel e în creștere. Cele ce s-au întâmplat în ultimele alegeri, prezidențiale, când am văzut anumite blocaje create, inclusiv, de persoane publice, de demnitari, deputați în parlament, care au blocat accesul cetățenilor, din punctul meu de vedere aceste acțiuni trebuie taxate în modul cel mai dur de către organele statului.”

Europa Liberă: Dar se consideră o încălcare a legii și dacă cetățenii sunt aduși în număr foarte mare cu transportul, organizat?

Iurie Ciocan: „Transportul organizat, în legislația electorală, nu este calificat ca o încălcare, nu există un articol în Codul Electoral, care spune că, dacă au venit un număr organizat de cetățeni, ar fi o încălcare.”

Europa Liberă: Dar dacă acei cetățeni spun că ei vin, dar nu au habar la ce participă și pentru cine votează!

Iurie Ciocan: „Aici este problema! Și aici instituțiile statului trebuie să-și facă treaba, să identifice dacă acest vot este cumpărat.”

Europa Liberă: Mulți dintre ei recunosc că li s-au dat 10 euro, 20 de euro.

Iurie Ciocan: „Mita sau actul de mituire are două părți, la răspundere pot fi trase ambele părți. Persoana care a spus asta trebuie investigată în modul corespunzător pentru faptul că a luat bani, pentru vânzarea votului și să explice cine i-a dat banii. De ce noi nu facem acest lucru? noi trecem cu vederea foarte multe lucruri, dar de fiecare dată așteptăm rezultate diferite.

De ce noi nu întreprindem măsurile date de lege statului, poliției, procuraturii, să facă regulă în acest subiect? Persoana care a ieșit și a declarat că a primit bani imediat trebuie investigată în cadrul unui dosar penal, pentru că este mită, cumpărare de voturi, cu tentativă de falsificare a alegerilor.”

Europa Liberă: Dle Ciocan, dar Dvs. cunoașteți mai bine și decât mine, și decât toți cei care ne urmăresc acum că se mai oferă pomeni electorale, se ademenește cetățeanul și că nimeni nu a fost tras la răspundere.

Iurie Ciocan: „Eu personal sunt mândru de faptul că anume în mandatul meu la CEC au fost criminalizate aceste acțiuni, au devenit parte a Codului Penal. Asta e ceea ce a putut face CEC.”

Europa Liberă: Dar pedepsit a fost cineva?

Iurie Ciocan: „Un coleg din Georgia m-a întrebat când am făcut acest lucru și ziceam că, uite, în sfârșit o să combatem acest flagel, el m-a întrebat un singur lucru: A u tebia tiurima esti? (Dar ai o pușcărie? – tr. din rusă, nota red.). Avea în vedere că la CEC. Și tot el mi-a zis: Nu, mai departe asta nu e treaba ta. Acest complex de măsuri trebuie luate de toate instituțiile statului, nu de CEC. Din păcate, în responsabilitatea CEC, și alegătorii, și politicienii, deseori, pun sarcini irealizabile sau ilegale, care nu sunt ale CEC, generând niște așteptări exagerate, cărora CEC nu are cum să le facă față. Noi nu activăm de unii singuri în alegeri. Avem o colaborare foarte strânsă cu organele de poliție, cu organele procuraturii, cu Fiscul, cu CNA, cu SIS, cu toate instituțiile statului, fiecare cu responsabilitățile lor. ”

Câți alegători sunt?

Europa Liberă: O altă nedumerire, despre care se discută foarte mult în spațiul public, e numărul alegătorilor, numărul cetățenilor cu drept de vot, unii cred că această cifră este exagerată și că nu corespunde realității. Cum combateți acest argument?

Iurie Ciocan: „Eu, de fiecare dată când discut la acest subiect, că am avut și eu asemenea discuții, întreb: de ce credeți anume așa? Mi se răspunde: pentru că nu cred că la noi în țară sunt atâția oameni. Răspunsul meu este unul ferm și simplu: nici eu nu cred că în țară sunt atâția oameni. Lista de alegători nu se face pornind de la faptul câți oameni sunt în țară, în R.Moldova, lista de alegători se face în baza faptului câți cetățeni ai R.Moldova, majori, cu drept de vot, au actul de identitate al cetățeanului R.Moldova și au dreptul de a participa la votare. Punct. Faptul că acest cetățean este plecat de cinci, de zece ani în afara țării, dacă nu și-a perfectat actele, la plecare, prin retragerea domiciliului, prin retragerea plecării în afara țării pentru o perioadă nedeterminată, el rămâne la evidență ca cetățean cu drepturi depline în R.Moldova. Asta e toată explicația.”

Europa Liberă: S-au mai identificat și unele probleme, că ar fi votat unii din cei decedați, că ar fi votat unii din cei plecați.

Iurie Ciocan: „Vreau să vă contrazic un pic.”

Europa Liberă: Nu pe mine, pe cei care vorbesc despre aceste lucruri.

Iurie Ciocan: „Și pe cei care vorbesc, pentru că am și eu aceeași comunicare. Nu exist un caz probat în R.Moldova, când s-ar fi votat pentru un cetățean decedat, nici măcar unul! Obiecții, ori presupuneri, ori anumite discuții publice au fost și cred că vor fi. Și cred că-s legate, în primul rând, de aceea că în listele electorale încă, din păcate, se mai regăsesc persoane decedate și eu pot să explic de ce. După 2018, când a fost formată Agenția de Servicii Publice, ca un organ consolidat al statului, unde se regăsește și starea civilă, și documentarea cetățenilor, respectiv, de către acest organ unic au început să fie emise toate certificatele de deces și faptul decesului este deja fixat. Anterior, existau organe diferite care fixau rezidența și decesul.”

Europa Liberă: Aproape că mă convingeți, dar am discutat cu oameni la Căușeni, la Cahul, la Briceni, care-mi explicau că soțul ar fi decedat acum opt ani, iar el se regăsește pe lista alegătorilor.

Iurie Ciocan: „Anume asa urma să vă zic acuma. Pe lista de alegători se regăsesc cetățeni decedați până la unificarea acestor instituții. Și cetățeanul care a identificat așa un caz trebuie să-l semnalizeze. Ce folos că l-a văzut și v-a spus Dvs., ca reprezentat al unei instituții media, ori m-a sunat pe mine la CEC, de exemplu? Eu de fiecare dată când aveam asemenea cazuri, sugeram să informeze primăria, la primărie este persoana responsabilă, cu statut de operator a sistemului informațional al registrului de stat al alegătorilor, care poate lua la control și exclude această persoană din listă.”

Europa Liberă: Până la urmă, autoritățile locale sunt responsabile?

Iurie Ciocan: „Nu, responsabilă este CEC și vă aduc în atenție următorul fapt: între CEC și registrul de stat al cetățenilor, parte a Agenției Servicii Publice, există o linie dedicată, fibră optică, prin care în fiecare se face actualizarea informației: decese, împlinirea vârstei de 18 ani, schimbarea vizei de reședință. Doar că se face schimbul de informație existență în sistem, informația în format electronic. Actele emise anterior de starea civilă prin Ministerul justiției, la o anumită perioadă, nu toate sunt reflectate în mod electronic. Cetățenii care identifică o asemenea situație (și nu în zadar noi avem o perioadă de 20 de zile pentru verificarea listelor de alegători) trebuie să informeze primăria, pentru că primăria are pârghiile sale de a duce acest semnal până la modificarea registrului de stat al cetățenilor și, ca finalitate, modificarea registrului de stat al alegătorilor.”

Toate partidele sunt egale?

Europa Liberă: Folosirea resursei administrative în campania electorală și criticile care i se aduc.

Iurie Ciocan: „Eu m-am convins că aceste critici deseori sunt exagerate. De exemplu, cel mai multe contestații examinate la CEC în perioadele anterioare erau că: uite, prim-ministrul, parte din partidul cutare se deplasează prin țară cu girofarul, cu poliția și cu mașina de serviciu și aceasta e utilizare a resursei administrative. Ori președintele țării face același lucru, ori speakerul parlamentului, care este și candidat pe listă.”

Europa Liberă: Dar partidul are structuri în teritoriu, iar structurile în teritoriu înseamnă persoane care au funcții administrative.

Iurie Ciocan: „Mai puțin se vorbește despre veritabila utilizare a resursei administrative, hai să spunem, potențială, atunci când un funcționar, la locul său de muncă, oriunde ar fi el, la nivel central sau local, folosește funcția sa în beneficiul partidului din care face parte ori concurentului electoral căruia îi servește. Acest lucru trebuie documentat și vreau să vă atrag atenția că noi avem asemenea practică la CEC, vreau să vă aduc aminte despre cazul Buțeni, din 2007, la alegerile locale, când un candidat, anume pentru că nu și-a suspendat activitatea în calitate de primar, fiind și concurent electoral, în același timp, a fost exclus din runda electorală. Și noi am avut acolo câteva rânduri de alegeri, cu nedumeriri, cu proteste din partea cetățenilor, dar legea este lege și noi urmărim foarte atent asemenea situații. Dar resursa administrativă, din păcate, la noi se abordează foarte superficial de către concurenții electorali. În momentul în care există contestații adevărate, documentate în modul potrivit, probate, CEC de fiecare dată ia atitudine. Deși noi, în procedura noastră, de fiecare dată când aprobăm lista candidaților electorali, cerem să fie completată și o declarație pe proprie răspundere, prin care această persoană, ca viitor candidat, își asumă pe propria răspundere, ca din momentul înregistrării să-și suspende activitatea la locul de muncă.”

Europa Liberă: De obicei, alegerile au loc în zilele de duminică. Cetățeanul cu drept de vot preferă mai întâi să meargă la biserică și apoi după asta să aleagă. Iată, vreau să vă aduc și la gândul implicării bisericii în politică, cum se dezrădăcinează și acest fenomen întâlnit în R.Moldova?

Iurie Ciocan: „Prin gândire critică, în primul rând, și prin educație. Nu poți pune lacăt la gură nimănui, inclusiv unui preot, inclusiv unui cetățean care nu e preot.”

Europa Liberă: Se vorbea că preotul, fața bisericească, este și el cetățean și are dreptul să-și exercite dreptul la vot, dar nu ar avea dreptul, în altar, să vorbească despre cui trebuie să i se dea votul.

Iurie Ciocan: „Asta urma să vă spun acuma, trebuie să facem diferență între poziția civică a unui cetățean cu profesia de preot de serviciul său, pentru că, la fel, este vorba despre utilizarea unei resurse suplimentare. Dacă vreți, o numim și pe ea o resursă administrativă, deși nu este ca atare. Biserica, conform Constituției, este separată de stat. Acest lucru trebuie explicat oamenilor și trebuie ca fiecare din alegătorii noștri să conștientizeze acest lucru. gândirea critică este un instrument important și noi trebuie să-l plantăm și să-l creștem la noi în societate.”

Europa Liberă: Dvs. știți cum spune mătușa Maria sau moș Ion, că dacă mi-a zis parohul, trebuie să-i dau ascultare.

Iurie Ciocan: „Este și o asemenea practică și cultură, din păcate, nu văd cum să-i pui lacăt la gură, indiferent de comunicarea care este. Am văzut comunicări diferite cu conducerea clerului, care au zis că ei înțeleg că acest lucru nu trebuie să aibă loc, că ei înțeleg că se produce o influență nepotrivită, dar fiecare cetățean cu funcția de preot, respectiv, este un individ căruia nu poți să-i lacăt la gură, deși oamenii sunt cei care trebuie să-l oprească. Și eu am fost martor în biserică, când oamenii au curmat asemenea tentative din partea preoților.”

Europa Liberă: Alegerile sunt recunoscute valabile în ce condiții?

Iurie Ciocan: „La participarea cel puțin unei treimi din numărul alegătorilor, rata de participare, alegerile sunt calificate drept valabile.”

Modificarea sistemului de redistribuire a voturilor

Europa Liberă: Și cum se împart voturile?

Iurie Ciocan: „S-a modificat sistemul de distribuire a voturilor. Noi, după alegerile în baza unui sistem mixt, acum facem iar alegeri într-un sistem proporțional. Voturile vor fi distribuite proporțional procentelor acumulate de către partide, dar un element important, pe care poate nu toți îl cunosc, este că s-a modificat și sistemul de distribuire a resturilor rămase în urma partidelor sau a candidaților care nu au trecut pragul electoral.”

Europa Liberă: Cum se face?

Iurie Ciocan: „Dacă în perioada 2010 – 2020 această distribuire se făcea în baza unui sistem numeric numit sistemul Hamilton, când se făcea parte dreaptă, de la cel mai mic rezultat, la cel mai mic rezultat, se distribuia câte un mandat și așa se făcea, pe cerc, până se epuizau mandatele, s-a revenit la sistemul existent până în 2010, când resturile se distribuie proporțional, cel care a obținut cel mai multe voturi, va primi cel mai mari resturi și de asta trebuie iarăși să ținem cont. Colegii de la CEC cunosc foarte bine acest lucru, dar și cetățenii ar fi bine să le cunoască.”

Europa Liberă: Și ca alegerile să fie libere, corecte, democratice, așa cum cere și Comisia de la Veneția, și OSCE, care trimit observatori să monitorizeze buna desfășurare a alegerilor, ce mai trebuie să se facă în R. Moldova ca după ce se termină scrutinul să nu se vorbească că alegerile au fost parțial libere, parțial corecte, parțial democratice?

Iurie Ciocan: „Eu am avut posibilitatea să muncesc în foarte multe, în zeci de misiuni de observare a alegerilor, am scris foarte multe rapoarte în urma observării alegerilor și știu cum se formează aceste opinii de parțial ori complet libere sau corecte, care este viziunea observatorilor și cum se formează. Ea se formează în urma dialogului cu toate părțile implicate. Și deoarece noi, partidele politice, în primul rând, organizațiile neguvernamentale, când prindem un observator, încercăm să-i spunem toată durerea noastră, așa cum o vedem doar noi, cu mai multă ori mai puțină obiectivitate, și același lucru se găsește și pe hârtie. Ulterior, sigur că observatorii au și propriul lor punct de vedere, pentru că merg în teritoriu, urmăresc desfășurarea procesului, au acces la toate materialele CEC, la rapoartele financiare ale partidelor politice și foarte multe alte lucruri. Dar vreau să vă zic următorul lucru: eu aș acorda atenție, an de an, educării alegătorilor noștri.”

Europa Liberă: Dle Ciocan, dar nu doar în ziua alegerilor, pentru că despre alegeri se vorbește, per total, în întreaga campanie electorală.

Iurie Ciocan: „Se dau apreciere, în rapoartele de evaluare a alegerilor, întregii perioade electorale, care are capitole: perioada electorală, campania electorală, finanțarea partidelor, reflectarea în mass-media, inclusiv ziua alegerilor, tabularea rezultatelor etc. Fiecare acțiune are un compartiment aparte, care este examinat de observatori, este formulată factologia și, respectiv, concluziile, cu anumite observații și recomandări, ceea ce este foarte important.”

Europa Liberă: Ziua tăcerii?

Iurie Ciocan: „S-a revenit la ziua tăcerii, sâmbătă, în preziua alegerilor, va fi ziua tăcerii, respectiv, campania electorală se încheie la ora 24, pe data de 9 iulie.”

Europa Liberă: Și în ziua alegerilor concurenții nu mai au dreptul să vorbească despre alegeri?

Iurie Ciocan: „Nici în ziua alegerilor, nici în ziua precedentă alegerilor, nu se admite. Se califică ca încălcare a legii momentul când concurenții electorali sunt în acțiuni de campanie electorală.”