Linkuri accesibilitate

„Oamenii care știu doar rusa se auto-limitează. Da, Rusia e o țară mare, dar restul lumii vorbește foarte puțin rusa”


Imagine generică

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Vizita în Republica Moldova a emisarului rus Dmitri Kozak trezește reacții la Chişinău și Tiraspol. Vizita are loc în aceeași zi cu reprezentanții Uniunii Europene și ai Statelor Unite ale Americii. Și mai mulți tineri, inclusiv din regiunea transnistreană, vor face vizite de studii în Germania – impresii ale tinerilor care au beneficiat de aceste burse.

Dialoguri transnistrene
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Europa Liberă: Pentru început, principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Vizitele de luni, la Chişinău, ale vicepremierului rus Dmitri Kozak, comisarului european Johannes Hahn și reprezentantului Departamentului de Stat american Bradley Freden, au legătură, spun experții moldoveni, cu negocierile pentru crearea unei coaliții de guvernare dintre socialiști și democrați. Vizita lui Dmitri Kozak ar fi prima după 12 ani. Kozak este cunoscut la Chișinău pentru încercarea de a organiza, în 2003, semnarea unui memorandum pentru rezolvarea problemei transnistrene, care presupunea federalizarea țării și legalizarea staționării trupelor ruse în stânga Nistrului. La Tiraspol, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat și el o întâlnire, marți, cu Dmitri Kozak. Detalii, în continuare în emisiune.

Dmitri Kozak
Dmitri Kozak

Tiraspolul vrea să ceară în judecată despăgubiri pentru ceea ce administrația de acolo numește „agresiunile împotriva poporului transnistrean”. Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a declarat că va cere despăgubiri pentru „crime de război și crime împotriva umanității”. Presa locală mai scrie că, în timpul întâlnirilor cu președintele Igor Dodon, Krasnoselski a solicitat o apreciere politică și juridică privind acțiunile autorităților moldovenești din 1992, acesta reprezentând, în viziunea sa, „unul dintre pașii către normalizarea relațiilor moldo-nistrene”. Chişinăul nu a reacționat la aceste declarații.

Liderul de la Tiraspol a mai declarat săptămâna trecută că Uzina metalurgică de la Râbnița a fost scoasă din listele întreprinderilor sancționate de Ucraina, „în urma unei verificări a activelor întreprinderii”. El a contestat astfel rolul Chişinăului și a premierului Pavel Filip în ridicarea sancțiunilor ucrainene pentru această întreprindere. Jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova au scris că Uzina metalurgică de la Râbnița, unul dintre principalii contribuabili la bugetul regiunii separatiste, a revenit pe piața ucraineană după ce Pavel Filip a scris o scrisoare în care a cerut acest lucru fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko. Demersurile Chişinăului au fost confirmate de vicepremierul pentru Reintegrare Cristina Lesnic, dar și de reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini.

Krasnoselski a declarat însă că Kievul a introdus sancțiuni pe motiv că Uzina metalurgică ar fi proprietate rusească, însă verificarea activelor a demonstrat că întregul pachet de acțiuni al uzinei este proprietatea administrației de la Tiraspol.

Șeful misiunii OSCE, Claus Neukirch, salută decizia Guvernului Republicii Moldova de a certifica actele de stare civilă ale locuitorilor din regiunea transnistreană. „Prin adoptarea acestei decizii, Guvernul protejează drepturile omului în raport cu persoanele care locuiesc în Transnistria. Eu apreciez înalt acest pas important”, a spus Neukirch, citat de un comunicat al Misiunii OSCE. Instrucțiunile adoptate la 29 mai vor simplifica procedura de recunoaștere și înregistrare a căsătoriilor, divorțurilor, nașterilor și deceselor consemnate în stânga Nistrului.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă.

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, spune că Moscova încă nu a văzut pași concreți spre reluarea dialogului cu Rusia din partea noului președinte ucrainean, Volodimir Zelenski, dar a adăugat că „e nevoie de răbdare”. „Nu am văzut nimic nou până acum, dar nu vreau să mă grăbesc să trag concluzii”, a spus Medvedev, într-un interviu la televiziunea Rossia 1. Zelenski a anunțat că prima vizită pe care o va întreprinde în calitate de șef de stat va fi la Bruxelles.

Fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, s-a întors miercuri în Ucraina, la o zi după ce noul președinte Volodimir Zelenski i-a redat cetățenia ucraineană. Saakașvili a aterizat pe aeroportul Borispil din Kiev, unde a fost întâmpinat de un grup de suporteri cu drapelele partidului său, Mișcarea Forțelor Noi, cu steagurile Ucrainei și Georgiei.

Mihail Saakașvili la Kiev
Mihail Saakașvili la Kiev

Înainte de revenire, politicianul a spus prin Skype serviciului ucrainean al Europei Libere că și Ucraina, și Georgia sunt patriile sale, sugerând că ar vrea să joace un rol în viața publică ucraineană, dar fără să-și precizeze planurile.

Comisia Europeană a decis miercuri să recomande oficial începerea negocierilor cu Macedonia de Nord și cu Albania pentru aderarea celor două țări balcanice la Uniunea Europeană. Macedonia de Nord a trebuit să-și schimbe anul acesta denumirea pentru a normaliza relațiile cu Grecia, fapt care i-a deschis calea atât către integrarea europeană, cât și către NATO, la care urmează să adere în 2020. Albania este deja membră a NATO.

În Rusia, Centrul de stat pentru studierea opiniei publice (VTsIOM) și-a schimbat metodologia de estimare a încrederii în politicieni, după ce ratingul președintelui Vladimir Putin a coborât, în luna mai, atingând un nou minim istoric. Acum cetățenii ruși sunt întrebați câtă încredere au în anumiți politicieni, fără să li se ofere opțiunea răspunsului liber. Astfel, potrivit rezultatelor ultimului sondaj VTsIOM, recalculate în baza noii metodologii, nivelul de încredere a rușilor în președintele Vladimir Putin este de 72,3%. Ratingul calculat în baza vechii metodologii era de numai 31,2%, un nivel minim pentru ultimii 13 ani. Încrederea în liderul de la Kremlin a continuat să scadă după ce în Rusia a fost majorată vârsta de pensionare și anumite impozite, în timp ce veniturile reale ale populației se diminuează continuu.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Ambasada Germaniei în Republica Moldova a făcut o bună tradiție din a organiza în fiecare an Sărbătoarea de vară a limbii germane, eveniment în cadrul căruia se acordă premii elevilor care au participat la concursul de eseuri al ambasadei, se oferă burse pentru masteranzi și doctoranzi, și se premiază cei mai buni învăţători de limbă germană. În acest an, trei dintre autorii eseurilor vor petrece o lună în Germania – vor frecventa școala timp de două săptămâni și vor trăi în familii-gazde, iar alte două săptămâni vor călători prin țară.

Tineri la sărbătoarea de vară a limbii germane
Tineri la sărbătoarea de vară a limbii germane

Alexandra Popsova, de la liceul Gogol din Bălți, este una din elevele care vor merge în Germania în vara aceasta:

„Această oportunitate ne oferă posibilitatea de a ne extinde cunoștințele și să vizităm locuri frumoase în Germania. Este o oportunitate minunată! Cunoașterea limbilor străine deschide nenumărate posibilități, ne permite să călătorim prin lume, prin Europa și nu doar să comunicăm cu alți oameni, dar și să ne dezvoltăm din punct de vedere moral și să studiem culturile altor țări”.

Ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Angela Ganninger, a vorbit despre implicarea ambasadei și a altor parteneri în promovarea limbii germane, dar și despre principalele repere ale prezenței Germaniei în Republica Moldova:

Ambasadoarea Germaniei, Angela Ganninger, vorbește în fața tinerilor
Ambasadoarea Germaniei, Angela Ganninger, vorbește în fața tinerilor

„Sărbătoarea de astăzi aduce împreună elevi, cadre didactice, profesori universitari, studenți. Le înmânăm premii după merite și îi motivăm să studieze în continuare limba germană.

În ceea ce privește prezența limbii germane în instituțiile de învățământ din Republica Moldova, observăm tendințe pozitive – în acest an avem o nouă școală care a fost acceptată în program studierea aprofundată a limbii germane. Avem opt mii de elevi în cadrul a 130 de școli și 900 de studenți care studiază germană în Republica Moldova. Pentru noi e un semn că ceea ce se face este de succes și este o evoluție pozitivă.

Oricine cunoaște limba poate accesa bursele și programele noastre, iar informația este disponibilă pe mai multe platforme. Avem ca parteneri la Chişinău - Centrul cultural german Akzente, care oferă cursuri de limbă germană, dar și alte oportunități – au o pagină web, sunt prezenți și pe Facebook. Serviciul german pentru schimb academic (DAAD) de asemenea poate fi contactat. Institutul Goethe de la București, la fel. Toți partenerii noștri sunt prezenți la această sărbătoare a limbii germane și se poate discuta direct cu ei. Deci, dacă te interesează cu adevărat, poți afla despre ce se întâmplă în domeniul de burse și oportunități pentru cei care cunosc limba germană”.

Printre premianții din acest an au fost și câțiva tineri din regiunea transnistreană, având în vedere că aplicațiile sunt deschise pentru toți locuitorii Republicii Moldova, inclusiv cei din stânga Nistrului.

Ecaterina Costiuc
Ecaterina Costiuc

Ecaterina Costiuc, studentă în anul doi la facultatea de limbi germanice de la Tiraspol, a obținut un stagiu pentru masteranzi.

„De ce mi-am dorit să obțin această bursă? Pentru că încă din școală am auzit despre această oportunitate de la studenții din anii mai mari de la Universitate. Frecventam cursurile de limbă germană, eram interesată, îmi doream încă de când eram elevă să obțin vreo bursă, dar nu am reușit atunci. Dar iată că devenind studentă am mai acumulat puteri și experiență și am decis să mai încerc o dată.

Această bursă îmi va permite să merg în Germania pentru o lună – acolo voi frecventa cursuri și voi participa la programul cultural organizat de gazde”.

Europa Liberă: De ce a fost important pentru tine să obții o astfel de bursă?

Ecaterina Costiuc: „Tata își dorea foarte mult ca eu să cunosc limbile, deși eu mă opuneam din răsputeri. Dar el m-a încurajat prin faptul că mi-a spus că voi avea posibilitatea să merg în străinătate, să încerc să studiez acolo. Și acest lucru m-a interesat, din clasa a 9-a am început să particip la tot felul de olimpiade de limbă germană, să-mi încerc forțele. Și mi-am dorit ca aceste încercări ale mele să nu fie în van, să pot aplica undeva aceste cunoștințe și să încerc ceva nou. Și cu ajutorul acestei experiențe eu îmi voi putea demonstra mie că este posibil se te afirmi datorită cunoștințelor și abilităților pe care le ai”.

Europa Liberă: Ce avantaje poate oferi cunoașterea limbilor străine, din experiența ta?

Ecaterina Costiuc: „Cunoașterea limbilor străine deschide uși în fața tinerilor, de oriunde ar fi ei. Cunoscând germana și engleza poți merge oriunde îți dorești și chiar să te angajezi dacă vreai asta. Dovada o aveți în față – dacă nu aș fi știut germana, nu aș fi avut posibilitatea de a merge în Germania.”

Iurii Malaiștean
Iurii Malaiștean

Am discutat și cu Iurii Malaiștean, docent al catedrei de farmacologie a facultății de medicină a universității de la Tiraspol, care a obținut o bursă de cercetare pentru cadre didactice universitare:

Europa Liberă: În ce măsură există interes pentru studierea limbii germane în regiunea transnistreană?

Iurii Malaiștean: „Eu aș spune că în general pentru studierea oricărei limbi străine nu prea există un interes prea mare. Chiar și din ceea ce văd la universitate pot spune că mulți în general nu cunosc nicio limbă străină – nu vorbim despre germană, nici măcar engleza. Nu știu de ce, dar la capitolul limbi străine lucrurile nu stau foarte bine acolo, atât printre studenți, cât și printre profesori.”

Europa Liberă: Recomandarea Dvs. care este – merită efortul de a învăța o limbă străină?

Iurii Malaiștean: „Da, evident că merită de studiat limbile străine – nu doar engleza, ci și germana, având în vedere că Germania este o țară foarte dezvoltată și are foarte multe posibilități de a oferi burse și oportunități – în cazul meu a fost vorba de o bursă de cercetare pentru trei luni, oferită de Serviciul de schimburi academice, DAAD.”

Tineri la sărbătoarea de vară a limbii germane
Tineri la sărbătoarea de vară a limbii germane

Europa Liberă: La întoarcere, ce veți aduce înapoi în Transnistria?

Iurii Malaiștean: „Eu cred că în primul rând contacte noi cu universitățile de acolo. Acolo voi avea și activități științifice, adică voi cunoaște noi metode și cercetări care la noi încă nu sunt, iar la ei aceste aspecte sunt mai dezvoltate.”

Ania Kozubenko este o elevă din clasa a 10-a de la Râbnița, ea a obținut unul dintre premiile pentru eseuri. Elevilor li s-a propus să-și imagineze ce ar conține o scrisoare trimisă într-o sticlă în trecut sau în viitor. Ania a preferat să rămână în prezent, pentru că acesta este singurul timp în care putem fi fericiți:

Ania Kozubenko
Ania Kozubenko

Ania Kozubenko: „În povestea mea erau un vrăjitor bun, care m-a avertizat că dacă voi trimite sticla în trecut, s-ar putea produce așa-numitul efect al bumerangului, adică nu vei mai fi omul care ești acum. Mi-a spus că e mai bine să las totul așa cum este acum. Pentru că tu, cel de acum, ai prieteni, ai familie și asta e cel mai important – nu trebuie să schimbi nimic, ești fericit și așa!”

Europa Liberă: În ce măsură crezi că e importantă studierea limbilor străine?

Ania Kozubenko: „Eu în general cred că e foarte important să vorbești limbi străine - și nu doar engleza, ci și altele. Eu, de exemplu, am fost în unele țări unde engleza nu se vorbește în general, în schimb se vorbește germana. Îmi plac limbile străine și vreau să fac lingvistică. Oamenii care știu doar rusa se auto-limitează. Da, Rusia e o țară mare, dar restul lumii vorbește foarte puțin această limbă”.

Europa Liberă: Spuneai că ai vizitat mai multe țări. Ce ți-a plăcut acolo?

Ania Kozubenko: „În Germania mi-au plăcut cel mai mult oamenii – sunt foarte buni, sunt dispuși mereu să te ajute. Dacă văd că nu cunoști bine germana, trec imediat la engleză. Îți zâmbesc, te ajută, dacă ai nevoie să-și arate drumul, o va face chiar dacă se grăbesc…”

***

Vizitele de luni la Chişinău ale vicepremierului rus Dmitri Kozak, comisarului european Johannes Hahn și reprezentantului Departamentului de Stat american Bradley Freden, au legătură, spun experții moldoveni, cu negocierile pentru crearea unei coaliții de guvernare dintre socialiști și democrați.

Se apropie data la care preşedintele moldovean Igor Dodon va trebui să ia o decizie importantă: fie numeşte un premier, dar asta doar cu condiţia că partidele parlamentare vor ajunge la o înţelegere, fie dizolvă Parlamentul şi declanşează alegeri anticipate. Pe acest fundal, şeful statului moldovean a anunțat săptămâna trecută, de la Nur-Sultan, capitala kazahă, unde a participat la un summit al Uniunii Economice Eurasiatice, o vizită la Chişinău a lui Dmitri Kozak.

Ar fi o primă vizită după 12 ani. Kozak este cunoscut la Chișinău pentru încercarea de a organiza, în 2003, o vizită a lui Vladimir Putin și semnarea unui memorandum pentru rezolvarea problemei transnistrene, care presupunea federalizarea țării și legalizarea staționării trupelor ruse în stânga Nistrului.

Kozak este de aproape un an reprezentant special al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu R. Moldova, dar nu a fost încă în Republica Moldova în acest mandat. De ce a apărut această necesitate acum, când situaţia politică de la Chişinău a intrat în linie dreaptă înaintea anticipatelor?

Igor Dodon a mai anunţat că vizita lui Kozak a fost convenită la o întrevedere a sa, în marginea summit-ului din Nur-Sultan, cu liderul rus Vladimir Putin şi că săptămâna aceasta, după primirea la Chişinău a lui Kozak, ar urma să se vadă cu Putin din nou, la Forumul Economic Internațional din Sankt-Petersburg.

Nu este exclusă aşadar posibilitatea, cred analiştii politici de la Chişinău, ca vizita lui Kozak să aibă legătură directă cu criza politică de la Chişinău.

Nicolae Negru
Nicolae Negru

Nicolae Negru, editorialist al „Ziarului Naţional”:

„E posibil să fie un Narîşkin 2, e posibil să fie vorba de o negociere cu PD, e posibil ca Kozak să ceară anumite garanții pentru formarea unei alianţe între PD şi PSRM. Cred că în asta vede Plahotniuc acum salvarea şi o să admită nişte concesii, care nu o să fie în favoarea R. Moldova.”

Din momentul numirii sale în iulie 2018 în calitate de reprezentant special al Kremlinului pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova, Dmitri Kozak nu a vizitat încă niciodată Chişinăul, doar l-a primit de mai multe ori pe Igor Dodon la Moscova. Ultima data, în ajunul alegerilor parlamentare, Dodon şi Kozak ar fi discutat la Moscova, cum o recunoștea însuşi Dodon, despre nevoia „liberei participări” la alegeri a locuitorilor regiunii transnistrene. Toată lumea a înţeles atunci că Dodon a încercat să se asigure de intervenția Kremlinului pe lângă liderii de la Tiraspol ca votul transnistrenilor să fie în favoarea socialiștilor la scrutinul parlamentar, ceea ce însă până la urmă nu s-a întâmplat.

Oricum, acel anunț al președintelui Igor Dodon ar arăta, la părerea observatorilor, că subiectele politice şi electorale nu au lipsit de pe agenda sa de discuţii cu Kozak, un demnitar rus asociat în primul rând la Chişinău cu problema transnistreană.

De această data, convingerea multora e că subiectul politic ar putea fi de fapt scopul de bază al vizitei lui Kozak. Mai ales că nu ar fi prima dată când Rusia ar admite astfel de intervenții directe în disputele politice din R. Moldova, pentru a sprijini formarea unei coaliții favorabile sie la Chişinău, spun analiştii.

Cazul pe care îl invocă ei e cel din 2010, când, în timp ce la Chişinău se coaliza o alianță de stânga, președintele Dumei de Stat, Serghei Narîșkin, venise la Chișinău pentru a oficializa acea coaliție dintre comuniști și PD, dar în ultimul moment s-a format totuşi o majoritate de centru-dreapta – Alianța pentru Integrare Europeană.

Acum se poate întâmpla exact invers, admit analiştii, s-au purtat negocieri pe dreapta pentru a se forma până la urmă o coaliție de stânga.

Rusia - au insistat vreme îndelungată experții - s-a opus ca socialiștii apropiați președintelui Dodon să facă alianță de guvernare cu Partidul Democrat al lui Vlad Plahotniuc. Necunoscuta acum e dacă această poziție a Kremlinului a suferit sau nu schimbări şi care ar fi prețul pe care îl va plăti R. Moldova pentru o eventuală înțelegere între socialiști şi democrați, o înțelegere care ar fi agreată de Rusia.

***

La Tiraspol, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat și el o întâlnire, marți, cu Dmitri Kozak. Presa din regiune scrie că întâlnirea, citez, „ar putea avea loc”, deci se pare că nu era încă confirmată la sfârșitul săptămânii trecute. Krasnoselski a declarat că va aborda cu vicepremierul rus subiectul acordării simplificate a cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiune și cel al folosirii în Transnistria a așa-numitului „capital matern”, o anumită sumă de bani acordată de statul rus la majorat tuturor copiilor cu cetățenie rusă. Acum banii pot fi folosiți doar pe teritoriul Federaţiei Ruse, în timp ce administrația de la Tiraspol insistă ca sumele respective să poată fi cheltuite și în regiune, pentru plata unei locuințe sau pentru studii. Cel mai probabil că va fi abordată și tema exporturilor transnistrene către Federaţia Rusă, care au scăzut constant în ultimii ani și au ajuns la doar 10 la sută.

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, a încercat să afle ce cred experții de la Tiraspol despre apropiata vizită a lui Dmitri Kozak. El a stat de vorbă cu directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, pe care l-a întrebat la ce să se aștepte Tiraspolul în urma acestei vizite, care este deja calificată drept una „istorică” de unele medii din stânga Nistrului.

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

„Reieșind din informațiile modeste care există în acest moment, pot formula doar una dintre posibilele concluzii legate de această vizită și aceasta se bazează pe declarația oficială a președintelui moldovean. Acolo se spune că „se va discuta tot spectrul relațiilor moldo-ruse”. Și având în vedere că reglementarea transnistreană este unul dintre domeniile de interes pentru Republica Moldova, acest subiect va fi abordat și va fi interpretat în cheia pe care o dorește Chişinăul. Nu e nimic surprinzător în asta. Ar fi fost staniu dacă la întâlnirea cu reprezentantul special al președintelui rus Dmitri Kozak nu ar fi fost abordată chestiunea transnistreană. Chişinăul oficial întotdeauna a inclus subiectul în agenda generală a relațiilor moldo-ruse.

Pe de altă parte, istoria relațiilor noastre cu Federaţia Rusă arată clar că Moscova știe să pună corect accentele. Motiv pentru care nu cred ca e cazul să ne așteptăm la decizii sau declarații ferme cu privire la conflictul nereglementat dintre Chişinău și Tiraspol în cadrul acestei prime întâlniri.

Eu cred că pe fundalul crizei parlamentare de la Chişinău, atenția principală va fi acordată situației politice curente din Republica Moldova și perspectivelor de soluționare a acesteia, cu sau fără alegeri parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Ne amintim că în ajunul alegerilor pentru Parlamentul de la Chişinău președintele Igor Dodon a convenit cu conducerea Rusiei ridicarea sancțiunilor comerciale la unele produse fabricate pe ambele maluri ale Nistrului, precum și scoaterea interdicției la mărfurile din Republica Moldova tranzitate prin Ucraina. Au avut unele scutiri și migranții care muncesc în Rusia. Acum se pune problema – ce va fi mai departe cu aceste înțelegeri? Vor fi prelungite? Pentru că toată lumea înțelege că Rusia încearcă să „corecteze”, cu ghilimelele de rigoare, agenda politică a Republicii Moldova, folosindu-se cu abilitate de pârghiile economice.

Anatoli Dirun: „Eu cred că mingea este pe partea moldovenească a terenului și interesul maxim al Chişinăului este de a convinge Federaţia Rusă de sinceritatea și dorința sa de a lucra cu Rusia, de a construi relații strategice, de a menține ceea ce colegii moldoveni numesc „curs pro-Moldova”. Și dacă lucrurile vor sta așa, cred că există șanse de a găsi înțelegere în Federaţia Rusă.

Interesul maxim al Chişinăului este de a convinge Federaţia Rusă de sinceritatea și dorința sa de a lucra cu Rusia...

Însă dacă colegii din Rusia vor vedea o lipsă de sinceritate, standarde duble – în ultimii minim 15 ani am văzut așa ceva în relațiile dintre Tiraspol și Chişinău, Chişinău și Moscova – atunci din partea Federaţiei Ruse ar putea veni măsuri foarte dure și, în opinia unor observatori, inadecvate.

Așa că aici nu este cazul să se recurgă la manipulări, crezând că cineva nu înțelege situația curentă, nu înțelege ce se întâmplă în actuala criză parlamentară. Dacă vrea să lucreze pentru o perspectivă strategică, atunci Chişinăul trebuie să spună lucrurilor pe nume și să depună un maxim de eforturi pentru ca să mențină preferințele oferite în avans și să le transforme într-un format permanent de cooperare strategică.”

***

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a afla ce cred oamenii de rând și la ce se așteaptă de pe urma vizitei lui Dmitri Kozak și despre felul în care văd relațiile regiunii transnistrene cu Rusia și viitorul teritoriului cu statut nedeterminat de pe malul stând al Nistrului?

- Ne-am dori în urma acestor vizite de exemplu discutarea unor proiecte de investiții, inclusiv rusești, în economia transnistreană. Există o mulțime de domenii de perspectivă – turismul de exemplu, observ că vin mulți oaspeți din Occident, din Europa pentru a vedea rămășițele URSS, așa-numitele puncte roșii ale turismului. Domeniul IT ar mai fi unul de perspectivă, metalurgia grea, construcția de mașini. Eu l-aș întreba pe Kozak ce va fi cu noi mai departe, cu Transnistria, dacă Rusia are careva planuri legat de asta. Eu cred că Transnistria trebuie să se decidă – merge totuși pe calea ei, pe calea independenței, sau totuși merge către Rusia. Sincer, eu aș vrea ca țara în care m-am născut și am trăit să meargă pe calea ei. Însă în lumea modernă este foarte greu pentru o țară tânără să-și traseze calea. Dar am vrea să fie o anumită claritate – mergem împreună cu Rusia, sau totuși independent.

Imagine generică
Imagine generică

- S-a spus sin start că vor fi discutate relațiile moldo-ruse. Dar din câte am observat eu, aceste vizite sunt mai mult declarative. Ce ar putea face Rusia pentru Transnistria? Chiar dacă Transnistria este o regiune pro-rusească, pentru noi cred că ar fi cel mai bine ca Rusia să-și slăbească influența asupra Transnistriei. Și cred că după asta Transnistria ar merge pe o cale corectă de dezvoltare. Acum, pe arena internațională imaginea Rusiei este foarte proastă și dacă Transnistria va merge ca aliat al Rusiei, atunci această reputație va avea impact și asupra Transnistriei. Și există riscul ca din acest motiv Transnistria pe viitor să nu poate obține recunoașterea independenței sale.

- Relațiile trebuie să fie bune. Noi suntem cu Rusia și pentru Rusia. Ce așteptăm de la ea? Am vrea să fim împreună cu ea, ca Rusia să ne accepte și să ne recunoască și să ne primească la ea, să fim o parte a Rusie, pentru că avem încredere în Rusia.

- Eu aș vrea ca statul nostru să prospere și să coopereze cu Rusia. Eu în general aș vrea să intrăm în componența Rusiei, dar din păcate este puțin probabil să se întâmple asta. Pentru Transnistria ar fi mai bine să coopereze cu Rusia decât cu Ucraina și Moldova – acestea sunt ostile nouă.

- As vrea să fim recunoscuți. Nu sunt pentru reunificarea cu Moldova. Pentru ca să nu iasă că tații și buneii noștri și-au vărsat sângele degeaba în 1992. Am vrea desigur să ne unim cu Rusia, sau măcar să ne recunoască independența.

Analistul politic de la Chişinău, Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control, susține, într-un interviu cu Valentina Ursu, că vizita lui Kozak în Republica Moldova vorbește despre faptul că Moscova ar avea planuri să facă presiuni asupra Chişinăului pentru ca acesta să renunțe la relațiile apropiate cu Uniunea Europeană și NATO.

Ion Leahu
Ion Leahu

Ion Leahu: „Mai multe luni în urmă am discutat la subiectul respectiv. M-ați întrebat: „Când va veni Kozak?” și v-am spus: „Kozak o să vină atunci când la Chișinău o să fie o putere evident pro-rusă, care n-o să-i trezească niciun fel de suspiciuni și n-o să-i facă niciun fel de surprize”. Adică, el o să vină aici ca și acasă la el.”

Europa Liberă: Ceva se pune la cale referitor la soluționarea problemei transnistrene? De ce vă pun această întrebare și insist asupra unui răspuns? Pentru că astăzi am citit și declarația dlui Claus Neukirch, care spunea că „în ultimul timp se vede o bună colaborare dintre reprezentanții de pe un mal și altul al Nistrului”, inclusiv a salutat această decizie guvernamentală privind actele de stare civilă pentru cetățenii din stânga Nistrului.

Ion Leahu: „Misiunea OSCE are nevoie stringentă de niște pași concreți și niște realizări și chiar când realizarea aceasta duce în mod evident la înrăutățirea situației pe viitor, ei nu se uită departe. Pentru dânșii contează momentul respectiv. S-a înțeles Chișinăul vizavi de actele respective? Foarte bine! Ei pun o bifă la punctul respectiv și pe urmă au o jumătate de dare de seamă de scris în jurul acestui fenomen.

Faptul că în sfârșit încoace vine Dmitri Kozak, el nu vine pentru a merge la Cricova să fie servit cu vin gustos, el vine să înceapă procedura de atragere, acaparare a Republicii Moldova în cadrul influenței totale a Moscovei. Și pentru asta, Chișinăul o să primească ceva ce se numește foarte și foarte condițional „reglementarea transnistreană”. Moscova când revine la o întrebare cu care cândva s-a ocupat, dar a fost refuzată, ea propune soluții mult mai dure, mult mai nefaste pentru cel care solicită – pentru Republica Moldova. Evident că de acum „memorandumul Kozak”, variantele celea care erau în 2003 au să fie mult, mult mai agravate.”

Republicii Moldova o să i se ceară abandonarea Acordului de Liber Schimb...

Europa Liberă: Adică, elementele de federalizare pot fi și mai categorice, în defavoarea Republicii Moldova?

Ion Leahu: „Mult mai categorice și în defavoarea Republicii Moldova și contra intereselor ei, dar principalul: n-o să fie pe prim-plan federalizarea, adică atitudinea față de Transnistria ori relațiile cu Transnistria. În prim-plan o să fie factorul de politică externă – relațiile cu Uniunea Europeană. Republicii Moldova o să i se ceară abandonarea Acordului de Liber Schimb, abandonarea Acordului de Asociere și abandonarea aderării la Parteneriatul pentru Pace, programul Alianței Nord-Atlantice. Tot ce ține de relațiile cu Uniunea Europeană se va cere în mod categoric să fie abandonat. Deci, ceea ce ține de neutralitatea politică și militară o să fie foarte și foarte condiționat. Moscova o să ceară de la noi, în primul rând, să semnăm aderarea la Organizația Acordului de Securitate semnată între cinci state, între care Federația Rusă domină – Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia și Tadjikistan.”

Europa Liberă: Dl Kozak ar putea să treacă Nistrul, să ajungă și la Tiraspol?

Ion Leahu: „Neapărat, neapărat... El vine aici anume cu acest scop, că totuși Tiraspolul are ambiție, ambiție proprie și nu întotdeauna Moscovei îi reușește din prima să treacă peste aceste ambiții. Deci, o să fie necesar de a elabora un plan, un mod de comportament al Tiraspolului care va ceda, dar va ceda treptat influența, sub presiunea multor factori etc., etc., etc. Toate lucrurile acestea trebuie prelucrate, trebuie vorbite, discutate.”

XS
SM
MD
LG