Linkuri accesibilitate

Observatorii OSCE în alegeri: un algoritm complex și fiabil


Imagine generică

Libertatea şi corectitudinea alegerilor nu trebuie confundată cu legalitatea acestora

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ ОБСЕ) asigură încă de la crearea sa, în 1973, misiuni esențiale de verificare a bunei funcționări a alegerilor sau de control al armamentului în zonele de conflict între cele 57 de state membre, toate țările Europei și ale fostei URSS, cărora li se adaugă SUA și Canada.

Observatorii OSCE în alegeri: un algoritm complex și fiabil
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:41 0:00
Link direct

Observatorii OSCE joacă astfel un rol esențial în Ucraina, pe linia frontului conflictului din Donbas, unde, fiind neutri, asigură și o numărare independentă a victimelor și a cazurilor de încălcare a armistițiului.

La fel, OSCE au fost forumul internațional care a validat alegerile din Cecenia în 1996 și 1997. Cele din 1997 au fost câștigate de liderul independentist Aslan Mashadov, iar OSCE a mijlocit și semnarea acordului de pace și a moratoriului asupra independenței Ceceniei, semnat la Kremlin de către Aslan Mashadov și Boris Elțîn, acorduri care aveau să fie încălcate de către Putin în a doua invadare a Ceceniei, în 1999.

OSCE are standarde de supraveghere a alegerilor foarte precise și de multe ori, asta include o importantă implicare personală a observatorilor, care provin din cele 57 de țări membre.

Observatorii OSCE sunt de două feluri: permanenți și temporari, dar în situații complicate observatorii temporari, prin numărul lor, au un rol mai mare decât cei permanenți. Numărul observatorilor în unele alegeri poate varia între 100 și 1.000, sau chiar mai mulți, ceea ce implică o foarte mare și costisitoare organizare.

Observatorii sunt în general desfășurați vreme de o săptămână, ziua efectivă a alegerilor fiind undeva în interiorul perioadei mandatului.

Ei vin cu câteva zile înainte de vot și pleacă o zi sau două după aceea. În ziua alegerilor, unii dintre ei pot vizita chiar și zece centre de votare, uneori situate la distanțe mari, dacă e să ne gândim la o țară precum Ucraina.

Pentru fiecare centru de votare vizitat, observatorii completează un formular foarte detaliat, pe puncte. Sigur, nu există o rețetă universală, ci formularele vor fi calibrate în funcție de condițiile specifice ale fiecărei țări monitorizate.

Toate aceste formulare ale observatorilor, care majoritatea nu se cunosc între ei, sunt apoi centralizate și analizate.

Cu cât e mai mare numărul observatorilor, cu atât va fi mai mic riscul de eroare...

Analiștii, experții care redactează verdictul, nu se cunosc cu observatorii care au desfășurați pe teren. Evident, cu cât e mai mare numărul observatorilor, cu atât va fi mai mic riscul de eroare. Asta pentru că principala sarcină a analiștilor care lucrează ulterior, într-un tempo rapid, pe datele culese de pe teren, este de a determina dacă erorile sau incidentele, de multe ori inevitabile, sunt izolate sau corespund unui plan sau unui model, dacă sunt accidente sau au o natură sistemică.

Ca și în cazul programelor informatizate pentru jocuri, precum șahul, modelul informatic al OSCE ia în considerare și nenumărate alte exemple anterioare din misiuni de observare existente în baza de date centralizată.

Și, desigur, dincolo de algoritmi, rămâne o altă dimensiune, de natură psihologică, a unei misiuni de observatori OSCE: ei aduc mesajul că lumea din afară, comunitatea internațională, este alături de cetățenii țării monitorizate.

***

Libertatea şi corectitudinea alegerilor nu trebuie confundată cu legalitatea acestora. Adeverința de legalitate o eliberează Curtea Constituțională sau în cazul alegerilor locale instanțele de judecată. Verdictul acestor instituţii decide asupra valabilităţii alegerilor, indiferent dacă ele au fost calificate de observatori ca fiind libere şi corecte sau dimpotrivă nici libere şi nici corecte.

Exemplul cel mai proaspăt e scrutinul local din Chişinău din vara lui 2018. Deşi a fost evaluat ca fiind în general liber şi corect, rezultatele acestuia nu au fost validate de instanța de judecată. Moldova, considerată până atunci ca un elev relativ exemplar în organizarea alegerilor, a ajuns în dizgrația occidentului.

Un alt exemplu ce relevă o situaţie diametral opusă sunt alegerile parlamentare din aprilie 2009. Scrutinul a fost validat de Curtea Constituţională deşi fuseseră evaluat de observatori ca fiind parţial liber şi incorect, inclusiv pentru că a fost viciat procesul de numărare a voturilor. Au fost de altfel singurele alegeri din istoria R. Moldova apreciate ca fiind incorecte.

Pavel Postică este şeful misiunii de observare a alegerilor din cadrul Asociaţiei Promo-LEX. El spune că standardele internaţionale, în special cele stabilite de OSCE, ce reglementează care alegeri sunt libere şi corecte în baza mai multor criterii în fond nu au putere juridică.

Pavel Postică
Pavel Postică

„Sunt declarative. Sunt nişte standarde de care trebuie să ţină cont statele atunci când elaborează absolut tot, de la legislaţie, proceduri şi inclusiv exercitarea dreptului la vot, totalizarea rezultatelor şi validarea mandatelor. Ele sunt mai mult de constatare. Ele nu servesc drept motiv pentru anularea anumitor rezultate sau din contra aprobarea anumitor rezultate.”

Mai mulţi politicieni de opoziție din Chişinău au anticipat că alegerile parlamentare din 24 februarie ar putea fi nerecunoscute de comunitatea internaţională.

Şeful statului Igor Dodon explica acum câteva luni că nerecunoaşterea scrutinului ar putea fi cauzată de utilizarea resurselor administrative pentru a nu valida rezultatele pe unele circumscripţii, aplicând precedentul alegerilor din Chişinău. Fruntaşa blocului ACUM Maia Sandu afirmase recent că dacă alegerile nu vor fi libere şi corecte, atunci ele nu vor fi recunoscute şi că acest lucru ar fi fost confirmat de reprezentanți ai corpului diplomatic.

L-am întrebat pe expertul Pavel Postică ce ar însemna la modul practic nerecunoașterea scrutinului.

„Nu se recunosc rezultatele alegerilor de către anumite state şi aceste state îşi rezervă dreptul să nu menţină colaborarea cu autorităţile care sunt alese. Nu cred să se ajungă la o astfel de situaţie pentru R. Moldova. Chiar dacă sunt anumite carenţe ale procesului electoral constatate şi de către noi, de către observatori, sper eu până la finalul campaniei să se amelioreze lucrurile şi să nu degenereze în mai rău.”

Aceste alegerile parlamentare moldovene sunt urmărite cu mare atenţie de partenerii externi inclusiv pentru că au loc în premieră după un nou sistem electoral, cel mixt, modificat contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Ambasadorul UE şi cel al SUA au atenţionat autorităţile de la Chişinău că aceste alegeri sunt un test crucial pentru democrația moldoveană și pot determina relația viitoare cu R. Moldova. Diplomaţii au îndemnat autorităţile să garanteze un scrutin transparent, liber şi corect.

XS
SM
MD
LG