Guvernul României și Biserica Ortodoxă Română s-au angajat împreună, într-un document semnat la 13 iulie, să sprijine Mitropolia Basarabiei, iar principalul oficial guvernamental de la București implicat în acest efort a spus că ajutorul repară o nedreptate istorică, fără să aibă vreo conotație politică.
Impulsul pentru retrocedare, venit de la București
Adrian Dupu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, cel care a semnat documentul din partea guvernului român, a spus într-o declarație pentru Europa Liberă că Bucureștiul s-a aflat la originea tentativei, blocată între timp în Parlamentul moldovean, de a retroceda Mitropoliei Basarabiei o clădire din Chișinău.
„În urma acestor discuții și cereri constante ale noastre a fost introdusă (în parlamentul de la Chișinău) legea pentru ca Mitropoliei Basarabiei să-i fie redată clădirea fostului Seminar Teologic”, a spus Dupu.
Inițiativa sprijinită de partidul PAS privind retrocedarea clădirii ce găzduiește în prezent o aripă a Bibliotecii Naționale „zace” acum în Parlament, după a fost criticată de înșiși bibliotecarii, care au pornit o petiție împotriva ei, dar și de Centrul Național Anticorupție, care a atras atenția la neclarități de ordin legislativ.
Dupu a vorbit cu Europa Liberă după a semnat joi, 13 iulie, la București, împreună cu capul Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Daniel, în prezența Mitropolitului Petru, de la Mitropolia Basarabiei, un Protocol în care prevăzute acțiuni de sprijin precum construcția și repararea de biserici ținând de Mitropolia Basarabiei, întreținerea unor monumente și cimitire, proiecte educaționale pentru „comunitățile ortodoxe românești” din R. Moldova ș.a.m.d.
Potrivit lui Dupu, Departamentul pe care îl conduce are anul acesta un buget de 2 milioane de lei (400.000 de euro) pentru asemenea proiecte. El a amintit printre contribuțiile românești refacerea Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, din Chișinău, ca să poată deveni Catedrala Mitropoliei Basarabiei din Chișinău.
Guvernarea PAS, un atu
Adrian Dupu a amintit că România a susținut Mitropolia Basarabiei încă de la reactivarea ei, în urmă cu 31 de ani, dar a admis că de când la Chișinău există o guvernare „democratică, pro-europeană”, această colaborare a mers și mai bine.
„Proiectele le desfășurăm direct cu Mitropolia Basarabiei, dar bineînțeles cu binecuvântarea părintelui Patriarh (Daniel), care e informat constant, mai ales de cei de la Mitropolie.”
Oficialul român a mai spus că Bucureștiul conlucrează în domeniul religiei numai cu Mitropolia Basarabiei, nu și cu cea a Moldovei, „orânduită Rusiei”.
El a amintit că Mitropolia Basarabiei a fost persecutată nu doar de sovietici, ci și de „guvernele și conducerea pro-rusă care s-au tot perindat pe la Chișinău” după câștigarea independenței, și de aceea încă nu are „aceleași drepturi” ca și Mitropolia Moldovei.
Pe de altă parte, Dupu a negat că ajutorarea de către București tocmai a Mitropoliei Basarabiei ar avea vreo conotație politică sau că Mitropolia, la rândul ei, ar face politică. El susține că noul „Protocol” dintre guvernul român și Patriarhia Română, are rostul de a arăta „unitatea în ce privește sprijinul pentru Mitropolia Basarabiei” și de a ușura, practic, colaborarea.
În capul mesei – inclusiv la propriu
Mitropolia Basarabiei și-a intensificat în ultima vreme chemările de a fi pusă pe picior de egalitate cu Mitropolia Moldovei, care are mai multe parohii și s-a bucurat de influență mai mare în societate și politică.
De câteva luni, aceste apeluri au un avocat mai vocal ca oricând în Patriarhia Română, de la București.
La 19 ianuarie 2023, președintele Parlamentului R. Moldova, Ion Grosu (PAS) a fost însoțit de premierul și președintele Parlamentului României la Patriarhia de la București.
După întâlnirea care nu a fost dinainte anunțată presei, Patriarhia a anunțat că Daniel a cerut ca Mitropoliei Basarabiei să i se acorde „tratament egal”, astfel ca preoții ei să poată fi activi în armată, închisori și spitale.
Daniel a cerut de asemenea ca preoții moldoveni subordonați Bucureștiului să fie tratați cu mai mult respect în public, anume „să fie invitaţi la evenimentele oficiale la care sunt chemaţi clericii din cealaltă structură bisericească de pe teritoriul Republicii Moldova”.
Cu doar două săptămâni înaintea acestei declarații, un deputat al partidului PAS spunea Europei Libere că ideea de a i se acorda Mitropolitului Petru pașaport diplomatic, cum are și Mitropolitul Vladimir, a venit „după mai multe discuții cu autoritățile de la București”. Ulterior, Europa Liberă a dezvăluit că Petru avea deja pașaport diplomatic emis de România (iar Vladimir, unul rusesc).
Istoria cu pașaportul diplomatic, dar mai ales cea cu retrocedarea clădirii fostului Seminar, au stârnit dispute în societatea moldoveană, în cea de a doua pronunțându-se chiar președinta Maia Sandu.
La câteva zile după ce deputații partidului fondat de ea au pornit demersul legislativ, în ianuarie, Sandu a spus că „relația cu România nu poate fi într-un singur sens” și că numai grație României s-au reparat unele clădiri istorice în R. Moldova, care nu are deocamdată bani pentru așa ceva.
