El a mai afirmat că, până la finele anului, urmează să ajungă în R. Moldova 100 milioane de la Uniunea Europeană. „Promovarea reformei justiției, combaterea corupției și redresarea social-economică raman obiectivele R Moldova” a afirmat Oleg Țulea.
Europa Liberă: Să vorbim despre diplomație pe timp de pandemie de COVID-19. Totuși, cum se răsfrânge, ținând cont că accesul de a trece hotarul acum este îngrădit? Ați fost la Bruxelles, ați discutat inclusiv cu Comisarul pentru Afaceri Interne și ați menționat că, de la momentul obținerii regimului liberalizat de vize și până astăzi, cam peste două milioane de cetățeni ai Republicii Moldova au traversat hotarul. Izolează statul această stare de pandemie de COVID-19?
Oleg Țulea: „Subiectul diplomației pe timp de pandemie probabil va fi unul foarte actual încă o perioadă mare de timp. Deplasarea la Bruxelles, pe care am avut-o, care a inclus, de altfel, și deplasarea în alte orașe, inclusiv Luxemburg, Frankfurt, Kassel, deci am trecut practic toată experiența mobilității în regim de restricții care sunt impuse de către state, am văzut ce înseamnă la modul practic aceste restricții care au fost impuse.
Avem și noi restricții impuse la nivel național, înțeleg cât de mult suferă cetățenii noștri
Este adevărat, se circulă mult mai greu, restricțiile care sunt impuse la nivel național nu sunt uniforme în plan european. Exact pe acest subiect am comunicat cu comisarul pentru Afaceri Interne, dna Ylva Johansson, având în vedere interesul nostru, totuși ea menține într-o funcționalitate deplină regimul liberalizat de vize care a fost acordat cetățenilor Republicii Moldova în 2014. Este adevărat că două milioane de cetățeni au beneficiat de acest regim din 2014 până în prezent și avem un interes primar ca acest regim să fie menținut. Am discutat inclusiv aspectele legate de această perioadă specifică a crizei pandemice, m-am bucurat să aud că există preocupări la nivelul Uniunii Europene pentru a uniformiza răspunsurile care sunt diferite atunci când vorbim de un stat sau altul, deci se lucrează intens și la nivel de Comisie Europeană, de aceea eliminarea restricțiilor este o preocupare comună și sper mult că va exista un răspuns comun, care se va referi inclusiv la intenția primară de a limita răspândirea virusului COVID-19.
Avem și noi restricții impuse la nivel național, înțeleg cât de mult suferă cetățenii noștri, de aceea ne-am și angajat în acest dialog cu instituțiile europene pentru ca să găsim cele mai bune soluții pentru cetățenii noștri. De altfel, inclusiv legat de regimul liberalizat de vize, cunoașteți că în iulie am avut prezentat raportul Comisiei Europene, avem o serie de recomandări care devin angajamente ale Republicii Moldova, atragem foarte multă atenție la aceste angajamente...”
Europa Liberă: Și ați promis să le îndepliniți aceste angajamente...
Avem o explozie de solicitări de azil în Franța, Olanda, Germania
Oleg Țulea: Și acest lucru se întâmplă. Deci, avem angajamentul și am transmis promisiunea autorităților moldovenești să atragem atenție la fiecare element conținut în raport. Există și o serie de alte subiecte sensibile, cum ar fi, de exemplu, solicitările nejustificate pentru azil, care vin din partea cetățenilor Republicii Moldova în câteva țări. Deci, practic, avem o explozie de solicitări de azil în Franța, Olanda, Germania, inclusiv dna comisar a remarcat că am reacționat destul de bine ca să soluționăm aceste cazuri. Am avut un dialog bilateral extrem de eficient cu autoritățile Germaniei, cu autoritățile Olandei și am discutat, apropo, și deschiderea ca în regim bilateral cu autoritățile franceze să adresăm aceste probleme în comun.”
Europa Liberă: Dar ce-i face pe cetățenii Republicii Moldova să solicite azil?
Oleg Țulea: „În cazuri concrete, probabil că este vorba și de o schemă criminală, de aceea aceste cazuri sunt sub atenția sporită a Ministerului Afacerilor Externe și a organelor competente din Republica Moldova în colaborare cu autoritățile din aceste state.”
Europa Liberă: Adversarii politici continuă să acrediteze ideea că Republica Moldova din punct de vedere politic este izolată pe plan extern. Ce ar însemna un stat să fie izolat?
Oleg Țulea: „Multe state s-au pomenit în izolare pandemică. În cazul nostru, iarăși o să reies dintr-o experiență a mea personală, fiind la Bruxelles, am comunicat cu foarte mulți oficiali, chiar toată lumea este foarte dornică să comunice pe viu, iar posibilitățile, din păcate, sunt limitate. De aceea utilizăm alt instrumentariu, utilizăm comunicările în regim de videoconferință, tot ce a fost planificat la nivel de ministere, inclusiv consultările politice, discuțiile pe care le am în permanență, le-am avut și le am planificate în continuare le facem în regim de videoconferință. Atunci când este posibil de organizat deplasarea fizică, și eu asta prefer să fac, noi mergem. Adică am avut deplasări și la Kiev, am avut această deplasare la Bruxelles, care a conținut, de altfel, repet, și întrevederi pe bilaterală în Belgia, Luxemburg, dar și la Frankfurt, Kassel, deci încercăm să...”
Europa Liberă: O să discutăm și despre aceste întrevederi, dar așteaptă sau nu Republica Moldova asistență din partea Uniunii Europene? Iarăși, parlamentarii din opoziție spun că cele 100 milioane de euro pe care Bruxelles-ul s-a angajat să le ofere Republicii Moldova pentru situații de urgență nu au fost accesate la timp.
Oleg Țulea: „Cu 100 de milioane, care este suportul în cadrul unui program de asistență macrofinanciară (Omnibus), care vine să răspundă la necesități urgente care au fost generate de pandemia de COVID-19, noi, practic, am finalizat procedurile interne. Dacă vă aduceți aminte, săptămâna trecută au fost ratificate memorandumul și acordul cu Uniunea Europeană, din câte știu, vineri vor fi finalizate procedurile interne și trebuie să fie publicate textele în „Monitorul Oficial”. Mai avem nevoie de opinia juridică a Ministerului Justiției, ulterior trebuie să notificăm Comisia Europeană despre finalizarea acestor proceduri, ulterior Uniunea Europeană are și ea să parcurgă unele proceduri pe interior, pentru ca în final să primim prima tranșă de 50 de milioane. Noi, și asta am subliniat în discuțiile cu toți interlocutorii la Bruxelles cu care am dialogat la nivel de Comisie, la nivel de Parlament European, avem un angajament și o determinare foarte fermă până la sfârșit de an să îndeplinim toate acele șase condiționalități care au fost incluse în acest program de asistență. Deci, acest lucru l-am comunicat la Bruxelles, este mesajul pe care l-a transmis și dl prim-ministru Chicu în intenția de a-l comunica mai departe la Bruxelles.
Este un exercițiu complicat pentru noi, lucrul pentru îndeplinirea acestor condiționalități a demarat, Codul vamal, spre exemplu, este deja adoptat în prima lectură în parlament. Sigur că foarte mult depinde de felul cum va arăta activitatea parlamentului, fiindcă îndeplinirea acestor angajamente ține nu doar de guvern, dar și de adoptarea acestor legi în parlament. Vă aduc aminte aici și subiectele foarte sensibile legate de reforma sectorului justiției sau modificări la Constituție legate de legislația privind Consiliul Superior al Magistraturii, așteptăm avizul Curții Constituționale, aceste legi vor trece de discuțiile pe platforma guvernamentală și vor veni în parlament. Sper foarte mult să existe suficiente voturi ca să fie votate aceste legi, condiționalități pentru asistența macrofinanciară și până la sfârșit de an să îndeplinim aceste angajamente și să primim ambele tranșe de 100 de milioane de euro. Acesta este programul maxim la care ne referim noi și cu siguranță el depinde inclusiv de mersul discuțiilor pentru noul program cu FMI. Deci și în acest caz guvernul este determinat să îndeplinească toate condițiile pentru ca să beneficiem de un nou program de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional. Sunt procese complexe, există și planează riscurile care vin din zona politicului, eu sper foarte mult să încercăm să evităm aceste consecințe nefaste care ar putea să se întâmple.”
Europa Liberă: La toate aceste condiționalități care sunt și pe care trebuie să le îndeplinească guvernarea de la Chișinău se va mai adăuga cel mai probabil și buna desfășurare a scrutinului prezidențial, cât de libere, corecte vor fi aceste alegeri din 1 și 15 noiembrie, ca după asta să se vadă dacă este undă verde sau situația se prezintă altfel?
Oleg Țulea: „Cu siguranță, implementarea și buna funcționare a regulilor democratice în Republica Moldova este un indicator care oricând va fi luat în considerare. Acest lucru a fost comunicat de multe ori de către mai mulți oficiali ai Uniunii Europene și, da, într-adevăr, în această toamnă avem acest examen foarte important și trebuie să depunem eforturi ca să organizăm alegeri prezidențiale pe 1 noiembrie, care să respecte standardele internaționale în materie de organizare a alegerilor. În cazul de față și Ministerul Afacerilor Externe este vizat pe un segment care devine tot mai fierbinte, inclusiv în spațiul public – organizarea votului în străinătate.”
Europa Liberă: Haideți să vorbim despre felul cum se înțelege să fie deschise peste 200 de secții de votare în străinătate pe timp de pandemie.
Oleg Țulea: „Ați căzut pradă unor informații pe care le-ați preluat din presă...”
Europa Liberă: Se vehiculează că peste 200 de secții de votare vor fi deschise în străinătate. Așa e sau nu?
Oleg Țulea: „Ministerul Afacerilor Externe a demarat pregătirile pentru organizarea scrutinului în afara țării încă din luna ianuarie, încă atunci au început comunicările cu CEC...”
Europa Liberă: Deci sunt nouă luni de zile?
Oleg Țulea: „Am avut un ordin comun semnat încă pe timpul predecesorului meu, dl Aureliu Ciocoi, care descrie pașii care urmează a fi făcuți până la 1 noiembrie...”
Europa Liberă: Și la ce s-a ajuns astăzi?
Oleg Țulea: „Vă spun, dacă îmi permiteți să finalizez. Deci, în martie, aprilie, când a început pandemia, ne-am dat seama că în acest an alegerile vor fi organizate în alte condiții decât în anii precedenți, iar atenția pe care ar trebui s-o acordăm acestui proces trebuie să fie sporită. De aceea, în toată această perioadă am organizat o serie de procese în interiorul ministerului pentru ca să pregătim capacitățile pe intern, dar și în cadrul misiunilor diplomatice, ca să putem organiza. Ce înseamnă acest lucru? Încă din primăvară am solicitat informații din partea autorităților statelor de acreditare despre numărul de moldoveni care se află cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul acestor state. Aceste informații au fost furnizate oficial printr-o notă verbală către misiuni și au fost centralizate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, iar această informație a fost transmisă către CEC. În paralel, fiecare informație care este transmisă din partea unei misiuni conține și alte date, alte estimări pe care noi de obicei le includem. Și eu, fiind ambasador în Budapesta, pe lângă datele oficiale, mai am cunoștințe, în special anumiți muncitori sezonieri care se află într-o zonă anumită, studenți care vin și pleacă...”
Europa Liberă: Cei care vin cu pașaport românesc nu neapărat se declară cetățeni ai Republicii Moldova...
Oleg Țulea: „...inclusiv altă categorie, care dețin cetățenie dublă și care nu cad sub incidența statisticii oficiale. Deci, noi furnizăm o informație exhaustivă, în paralel există cifrele privind participarea cetățenilor noștri la scrutinele precedente. Conform Codului electoral, CEC-ul decide unde, în ce localități sunt deschise secții de votare peste hotare, iar la baza deciziei se iau aceste informații despre care vorbesc – înregistrarea prealabilă, și ați văzut, procesul a fost demarat...”
Europa Liberă: S-a încheiat deja...
Oleg Țulea: „S-a încheiat și, în perioada 17-25, CEC-ul trebuie să ia o hotărâre referitoare la unde se vor deschide secții de votare peste hotare.”
Europa Liberă: Cel puțin, în câte state vor fi deschise, cunoașteți?
Oleg Țulea: „Am solicitat acceptul statelor în care dorim să organizăm secții de votare, dacă ne permit sau nu organizarea alegerilor, deci tradițional am primit aceste răspunsuri. Avem răspunsuri pozitive, nu avem răspunsuri negative. Deci, în cazul a 17 state, din câte îmi aduc aminte, răspunsurile sunt pozitive; în cazul a trei state răspunsurile sunt intermediare. Și există o solicitare inversă, ca să furnizăm exact regiunile sau localitățile unde vor fi deschise secții de votare, deci este solicitată o informație suplimentară și trei: avem state care, conform legislației naționale, permit desfășurarea alegerilor doar în cadrul misiunilor diplomatice, nu în afara misiunilor diplomatice. Sunt aceste trei elemente. Or, în momentul când a început pandemia, am văzut necesitatea să întrebăm suplimentar, repetat acceptul autorităților statelor respective de a deschide secții de votare și am solicitat informații referitoare la regulile care trebuie respectate, întrucât și regulile sanitare care sunt impuse sunt în schimbare, adică funcționează o lună, o lună și jumătate anumite reguli, după aceea există anumite relaxări sau, invers, sunt impuse noi restricții...”
Europa Liberă: Numărul secțiilor de votare este cunoscut?
Oleg Țulea: „Numărul secțiilor de votare care a apărut anume datorită necesității de a verifica acceptul autorităților din aceste state, exact locațiile care sunt propuse sau identificate ca fiind locațiile pentru a fi deschise secții de votare, din ceea ce am înțeles eu, această listă CEC-ul a compilat-o, având în vedere, pe de o parte, alegerile precedente, având în vedere solicitările care vin din partea asociațiilor diasporale, inclusiv dl președinte al CEC ne-a spus că inclusiv solicitări care vin doar printr-o scrisoare sau un e-mail transmis în adresa CEC-ului și această solicitare este contabilizată. Dar CEC-ul a bugetat deschiderea a aproximativ 150 de secții de votare. Maximum cât am deschis noi pe parcursul anilor de când organizăm procesul electoral au fost 125 sau 128 de secții. Ceea ce face Ministerul Afacerilor Externe în prezent, noi verificăm disponibilitatea statelor de a ne permite deschiderea secțiilor de votare în baza propunerilor CEC. Având centralizate toate aceste răspunsuri pe care noi ne dorim să le avem până vineri, dar le vom centraliza până luni și, apropo, vom organiza în cadrul ministerului și o conferință de presă, pentru ca să explicăm fiecare răspuns...”
Europa Liberă: Deci, rămân 155 de secții de votare în străinătate, în câte țări?
Oleg Țulea: „Probabil că în jur de 40, mi se pare că. Deci, CEC-ul va decide în final câte secții de votare și unde. Datoria noastră, a Ministerului Afacerilor Externe, să furnizăm toată informația cu privire la numărul de cetățeni, cu privire la regulile sanitare, cu privire la experiența altor state, de exemplu, care au organizat alegerile în regim de pandemie.”
Europa Liberă: Ambasadorul Moldovei la Moscova a solicitat creșterea numărului secțiilor de votare în Rusia?
Oleg Țulea: „Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova a comunicat de câteva ori informații către Ministerul Afacerilor Externe despre numărul de cetățeni și propunerile ambasadei vizavi de amplasarea acestor secții de votare. Deci, eu am cifra de 17 secții de votare, care au fost propuse din partea misiunii diplomatice, ulterior, din câte îmi aduc aminte, au existat și solicitări din partea asociaților diasporale. Răspunsul final și nota verbală din partea tuturor misiunilor noi le așteptăm până pe data de 17 septembrie, ca să centralizăm și să prezentăm informația la pachet.”
Europa Liberă: Azi e 17 septembrie...
Oleg Țulea: „Azi este 17, deci, 18 mă gândesc…”
Europa Liberă: Deci, până pe 25 septembrie trebuie să fie clară situația?
Oleg Țulea: „Așa ne planificăm noi să centralizăm toată informația, să avem cazul fiecărei țări documentat, acompaniat de un răspuns oficial din partea acestor state, această informație să fie transmisă CEC-ului pentru a avea informație deplină, pentru a lua o decizie despre numărul secțiilor de votare și țările în care ele au fost deschise. Deci, poziția ambasadelor, poziția ambasadorilor, poziția ministerului este complementară, nu este decisivă în a decide unde exact și câte secții de votare...”
Europa Liberă: Dar cunoașteți că, dacă se fac rânduri, dacă nu ajung să voteze toți cetățenii care vor să-și exprime dreptul de vot, atunci e criticat Ministerul de Externe că nu a putut să organizeze bine?
Oleg Țulea: „Suntem conștienți de acest risc, de aceea pe parcursul…”
Europa Liberă: Iar anul acesta pe timp de pandemie, dacă se vor respecta toate măsurile impuse de autorități în fiecare stat după legislația națională, atunci cel mai probabil va lua mai mult timp?
Oleg Țulea: „Noi nu ne așteptăm că procesul va fi ușor, deja vedem că este un proces foarte complex, foarte greu de gestionat și el se referă nu doar la regulile sanitare care funcționează în aceste state, avem cazuri extreme. De exemplu, în Marea Britanie ați auzit regula celor șase, nu mai mult de șase persoane într-un spațiu...”
Europa Liberă: Și în România am auzit că…
Oleg Țulea: „Și în România... Deci, toate aceste elemente sunt analizate și avem instrucțiuni și comunicări foarte intense cu misiunile noastre pentru a pregăti cele mai bune soluții, astfel ca să reușim deschiderea a maximum secții de votare pentru ca să oferim cetățenilor posibilitatea să voteze, inclusiv avem instrucțiuni transmise misiunilor să pregătească din punct de vedere tehnic secțiile de votare, inclusiv toate măsurile de protecție, avem regulile noastre interne care au fost decise de CEC, transmise către misiuni pentru a fi luate în considerare. Avem, pe de o parte, spații care nu sunt tocmai potrivite pentru desfășurarea alegerilor în condiții de pandemie, deci am transmis rugăminți către misiuni să identifice alte spații care să corespundă atât regulilor sanitare naționale din Republica Moldova, cât și să țină cont de regulile naționale din statul de reședință, care la fel sunt obligatorii sub acest aspect. Deci este un exercițiu foarte complex și vreau să vă asigur că ministerul...”
Europa Liberă: Dar, apropo, ce se întâmplă dacă într-o țară sau alta se schimbă situația între timp? De exemplu, în Spania, în Italia, în Franța se introduc alte restricții, ce se întâmplă?
Există o multitudine de probleme pe care noi le analizăm și încercăm să găsim soluții la toate
Oleg Țulea: „Sunt riscuri pe care trebuie să le conștientizăm, să le luăm în calcul și să căutăm soluții. Deci, noi încercăm, anticipând multitudini de probleme care vor exista și ele apar, inclusiv legate de funcționarii electorali pe care în mod normal în acest an va fi mult mai complicat să-i trimitem din cadrul ministerului, având în vedere că există restricții de călătorie. Mai mult ca atât, în momentul când decidem să trimitem funcționari electorali din Chișinău în multe state, ei trebuie să respecte regula autoizolării timp de 14 zile până sau după, sau să plătească o sancțiune pecuniară destul de mare. Deci, există o multitudine de probleme pe care noi le analizăm și încercăm să găsim soluții la toate. Este un exercițiu foarte complex și foarte complicat, nu ne așteptăm să avem o situație ideală, dar vreau să vă asigur că noi vom face tot ce stă în puterile noastre, inclusiv prin suportul pe care, de exemplu, îl vom primi din partea diasporei moldovenești care este activă și este dornică să ajute în aceste eforturi. Și în acest an vom putea coopta membri, președinți ai birourilor electorale, inclusiv cetățenii noștri care se află cu traiul permanent sau temporar în aceste state ca să ne ajute să organizăm acest proces. Avem timp puțin, lucrăm intensiv.”
