Zeci de activiști ai societății civile și jurnaliști au protestat astăzi în fața Consiliului Superior al Magistraturii, cerându-i să renunțe la intenția de a închide accesul public la informații esențiale din hotărârile de judecată. Conducerea justiției moldovene vrea să ascundă mai ales datele cu caracter personal din deciziile judecătorești, spunând că o transparență prea mare ar încălca dreptul la viață privată. Dar protestatarii spun că interesul public primează și că accesul la astfel de informații nu trebuie îngrădit.
În vreme ce jurnaliștii și reprezentanții organizațiilor obștești cereau amânarea adoptării regulamentului restrictiv și revenirea la etapa discuțiilor publice, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat un alt regulament, promovat de Curtea Supremă de Justiție. Spre deosebire de proiectul criticat de presă, documentul aprobat azi de CSM prevede că numele părților din hotărârile judecătorești nu vor fi ascunse, cu excepția cauzelor în care intervine protecția unui minor sau bunăoară, sunt dosare ce se referă la apărarea securității naționale. Totodată va fi accesibilă și căutarea hotărârilor după aceste date, ceea ce nu se regăsea în proiectul la care a renunțat azi CSM.
Protest al instituțiilor de presă și reprezentanților societății civile la CSM
Noul regulament privind publicarea hotărârilor judecătorești a fost făcut public însă abia după aprobare. Nadejda Hriptievschi spune că a rămas intactă o prevedere care va îngreuna munca jurnaliștilor și nu doar:
„Nu pot să înțeleg de ce agenda ședințelor trebuie să fie imediat exclusă după ce a avut loc ședința, pentru că nu la toate ședințele reușești, cum să mai verifici faptele mai departe. Eu nu pot să înțeleg care este argumentul pentru scoaterea agendei. Și-ar fi fost normal să fie o discuție sau măcar să fie o explicație: uitați-vă, asta nu acceptă, asta acceptăm din următoarele considerente. De asemenea, nu înțeleg foarte bine toate cazurile când judecătorul va putea depersonaliza sau nu, sunt destul de generale. Și toate lucrurile care sunt generale creează loc pentru abuz, asta e temerea cea mai mare.”
Disputa dintre jurnaliști și Consiliul Superior al Magistraturii a început în ianuarie 2016, atunci când de pe portalul instanțelor de judecată a fost eliminată posibilitatea de căutare a hotărârilor după nume. În discuțiile ce au urmat a fost implicat și Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care pleda pentru anonimizarea hotărârilor care au fost luate în ședințe închise și pentru ca jurnaliștilor să li se ofere acces online la hotărâri neretușate, doar dacă au trimis prealabil o cerere.
Regulamentul adoptat azi a fost întocmit însă fără participarea Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, spune Sergiu Bozianu, adjunctul direcției evidență și control din cadrul instituției:
„Nu vă pot spune cu certitudine care vor fi acțiunile de mai departe, o să vedem, inclusiv, care o să fie poziția societății civile pe acest aspect. Totuși, trebuie să fim conștienți că operăm cu datele cuiva, care nu ne aparțin nouă, dar aparțin cetățenilor. O să vedem cât de armonizat va fi acest regulament inclusiv sub aspectul respectării dreptului la viața privată.”
Protecția datelor cu caracter personal a fost argumentul principal atunci când au început să fie depersonalizate hotărârile judecătorești, dar acest motiv a fost invocat și în multe alte cazuri. De exemplu atunci când jurnaliștilor li s-a refuzat accesul la informații despre salariile unor funcționari publici. Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă crede că teama autorităților ar fi neîntemeiată:
„Nu a existat, cel puțin împotriva Ziarului de Gardă, nici o plângere că am fi dăunat cuiva anume din acest punct de vedere, al protecției datelor cu caracter personal. Nu înțelegem de ce se face atâta gălăgie și abuz, insinuându-se că se va proteja dreptul cuiva, dar se încalcă dreptul jurnaliștilor și al cetățenilor de a fi informați. Am tot consultat instituțiile europene, peste tot datele politicienilor și a persoanelor publice sunt publice și în hotărâri judiciare și CV-uri.”
În lipsa unor dezbateri publice ale regulamentului aprobat, Curtea Supremă de Justiție anunță totuși că a avut în vedere „realitățile existente în Republica Moldova, dar și semnalele de alarmă venite din partea mass-media și a societății civile”. Între alte, documentul prevede că nu vor fi ascunse în nici un caz informaţiile despre instanţă sau completul de judecată. În schimb vor fi protejate datele care se referă la locul şi ziua naşterii persoanelor, domiciliu, codul lor personal, informație despre starea lor de sănătate, datele lor bancare sau numărul de înmatriculare a automobilului.
