Pandemia de COVID-19 a făcut loc unor noi frici în comportamentul colectiv al cetățenilor moldoveni, se arată în cel mai recent studiu al Asociației Sociologilor și Demografilor. Bunăoară, aproape șapte din zece respondenți se tem că vor pierde pe cineva drag, aproape jumătate se tem că vor sărăci, iar patru din zece spun că le este frică de pierderea relațiilor cu cei apropiați din cauza așa-numitei distanțări sociale. Concluziile studiului sunt sintetizate în relatarea Dianei Răileanu:
La începutul pandemiei, atunci când se relatau despre primele cazuri de infectare, apărătorii drepturilor omului se arătau îngrijorați de multiplicarea mesajelor de ură, îndreptate spre bolnavii de Covid-19. La un an distanță, atitudinea discriminatorie persistă în societate, se arată într-o cercetare realizată de Asociația Sociologilor și Demografilor.
Întrebați ce atitudine au oamenii din comunitate față de persoanele care au fost infectate dar s-au recuperat: 40 la sută dintre respondenți au răspuns că „îi țin la distanță”. De partea cealaltă, observă directorul organizației, sociologul Victor Mocanu, fiecare al doilea cetățean intervievat a declarat că nu vrea să se vaccineze. Sociologul a prezentat câteva dintre declarațiile respondenților care au acceptat să vorbească în cadrul cercetării:
„Credeți că pandemia a schimbat cumva comportamentul oamenilor? «În mare parte da, au devenit mai responsabili, mai familiști, au pus mai mult accent pe sănătatea personală și oamenilor dragi. (Bărbat, 35-45 de ani, urban, studii superioare, sector public)». «Comportamentul oamenilor s-a schimbat mult. A început să le fie frică de apropierea fizică cu alte persoane din motivul infectării. Au fost date uitării călătoriile și întâlnirile în grupuri mai mari. S-au format alte priorități în viața de zi cu zi (bărbat, 46-55 de ani, urban, sector public)»” (Mai multe despre impactul social al unui an de pandemie AICI)
O altă concluzie a cercetării este că informarea despre COVID-19 reprezintă în continuare o provocare pentru autorități: mai mult de jumătate dintre respondenți se informează de pe rețele sociale, patru din zece de la rude și doar 30 la sută dintre cei chestionați au declarat că discută cu medicii despre ce înseamnă infecția cu noul coronavirus.
De altfel, guvernarea a fost criticată în repetate rânduri pentru că limitează accesul presei la informații de interes public, inclusiv despre măsurile luate de autorități. Victoria Dodon, redactoră-șefă la portalul Media-azi.md al Centrului pentru Jurnalism Independent, ne declara recent că atunci informația nu este disponibilă pe căi oficiale, se lasă ușa deschisă pentru știri false și manipulări.
„Autoritățile și instituțiile statului sunt una dintre sursele primare de informație credibilă, iar presa este unul dintre mesagerii cheie care duc această informație către publicul larg. În situații critice precum este perioada pandemică din present, o frază, o știre pot fi cruciale pentru ca cineva să ia o decizie definitivă pe un anumit subiect, bunăoară: să mă vaccinez sau nu? De aceea, autoritățile trebuie să aibă un rol proactive în acest caz, să ofere informații în cel mai scurt timp posibil.”
Cercetarea lansată de Asociația Sociologilor și Demografilor a analizat activismul electoral al cetățenilor. Întrebați dacă cred că lucrurile în țară se îndreaptă într-o direcție greșită, aproape șapte din zece au răspuns afirmativ. În ce privește eventualitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate – 55 la sută dintre respondenți au spus că apreciază un scrutin anticipat, spre deosebire de 32 la sută care nu-și doresc alegeri în acest an.
Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, peste 80 la sută dintre respondenți au declarat că cel mai probabil ar participa la scrutin. În ce privește partidele topul partidelor preferate de alegători: lider este formațiunea PAS, urmată de PSRM, partidul condus de Ilan Șor, Partidul Nostru al primarului de Bălți, Renato Usatîi și PPDA.
