Linkuri accesibilitate

Parlamentul amână pentru lectura finală anularea sistemului de vot mixt


Plenul Parlamentului

Ce se mai modifică, totuşi, odată cu anularea mixtului şi revenirea la sistemul electoral proporțional?

Parlamentul a dezbătut și votat miercuri, 31 iulie, în lectura a doua, amendamente legislative care vor ușura votul în străinătate și vor reglementa mai clar donațiile în fondul electoral al partidelor, permițând și donațiile din partea cetățenilor moldoveni din diaspora. Dar scopul principal al amendamentelor la Codul Electoral este revenirea la sistemul electoral proporțional, care ar urma să se facă, potrivit recomandărilor guvernului din 26 iulie, în baza unor decizii tranzitorii. Și asta pentru a permite și organizarea unor eventuale alegeri anticipate în sistemul proporțional, și nu cel mixt, în vigoare în acest moment. Aceste schimbări urmează să fie votate într-o lectură finală.

Anularea votului mixt se amână pentru lectura finală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:58 0:00
Link direct

Lectura finală, la care în parlamentul de la Chişinău se recurge destul de rar, ar fi necesară în acest caz anume pentru că au existat multe amendamente, unele apărute şi votate sau respinse chiar în timpul şedinţei de astăzi, de aceea ar fi nevoie de timp pentru definitivarea şi prezentarea unui text de lege clar, astfel încât deputaţii să ştie exact ce votează.

Oricum, chiar dacă votul final abia urmează, de pe acum este clar că majoritatea parlamentară PSRM-ACUM şi-a păstrat intactă hotărârea să anuleze mixtul promovat vara trecută insistent de democraţi şi pe care l-au adoptat atunci cu ajutorul socialiştilor, dar, cum au constatat majoritatea experţilor, aceştia au fost singurii care au profitat din plin de el în ultimele alegeri parlamentare.

Un alt lucru care nu trezeşte nicio îndoială e că anticipatele, dacă acestea vor avea loc, se vor desfăşura cu siguranţă în baza sistemului proporțional, chiar dacă Curtea Constituţională dispunea în aprilie, la solicitarea a trei deputaţi independenţi, că, în caz de anticipate, votul ar trebui să se desfăşoare în baza sistemului în care a avut loc scrutinul ordinar.

La fel, este limpede că deputaţii actuali, aleşi în mod direct de către cetăţeni, în caz de renunţare la mandat, vor fi înlocuiţi de alţi deputaţi aleşi la fel prin vot direct în circumscripţiile uninominale, acesta fiind cazul Maiei Sandu şi al lui Andrei Năstase, plecaţi în Guvern, dar şi al fugarului Vlad Plahotniuc, care a anunţat zilele trecute din străinătate că-şi depune mandatul.

​Ce nu este clar, însă, deocamdată, e când s-ar putea organiza anticipate, dacă fireşte acestea vor avea loc.

Din declaraţiile de până acum ale principalilor lideri politici de la Chişinău se poate deduce că socialiştii cred în posibilitatea menţinerii actualei coaliţii pe durata unui mandat legislativ deplin, de patru ani. Cel puţin şeful statului, Igor Dodon, a lăsat de mai multe ori de înţeles că are o astfel de expectativă. De cealalată parte, cei din Blocul ACUM, în particular premierul Maia Sandu, a dat de înţeles că s-ar mulţumi dacă majoritatea parlamentară ar putea funcţiona măcar şi un an, timp în care să fie posibilă resuscitarea celor mai importante instituţii ale statului.

Ce se mai modifică, totuşi, odată cu anularea mixtului şi revenirea la sistemul electoral proporțional?

Întâi de toate, se absolvă Agenţia Naţională de Integritate de obligaţia de a elibera candidaţilor certificatele de integritate, pe care noile autorităţi le găsesc total inutile. La fel, se reintroduce obligativitatea celor două zile „de tăcere” dinaintea şi din ziua nemijlocită a scrutinului, după ce scrutinul din februarie ar fi arătat că renunţarea la ele ar fi generat abuzuri prin „cumpărare” de voturi.

Cetăţenii moldoveni din străinătate vor putea vota şi cu buletinul de identitate, în cazul în care au un paşaport expirat. Tot ei vor putea, în premieră, face donaţii în vistieria partidelor favorite – un drept de care au fost lipsiţi până în prezent, spre protestul sonor al organizaţiilor neguvernamentale locale şi internaţionale specializate pe legislaţia electorală.

Pavel Postică
Pavel Postică

Iată, bunăoară, reacţia la această modificare anume, pe care unii o critică pentru că ar putea permite finanţarea ilegală din străinătate a partidelor, în particular din Rusia a PSRM, a lui Pavel Postică, expertul Promo-Lex:

„De fiecare dată am cerut – şi noi, şi Comisia de la Veneţia şi misiunile internaţionale – ca cetăţenilor moldoveni să li se permită să finanţeze campaniile, evident în anumite condiţii, de exemplu să fie doar prin transfer bancar. Era problemă dacă se fixau plafoane mari. Dar plafoanele propuse sunt mici - trei salarii medii, adică aproape o mie de euro - ceea ce e normal”, crede Pavel Postică.

XS
SM
MD
LG