În ciorna rezoluției supusă votului Parlamentului European, văzută de Europa Liberă, se spune că R. Moldova a continuat programul „ambițios” de reforme, fapt reflectat și într-o evaluare din iunie, consolidându-și instituțiile democratice „în ciuda efectelor dramatice ale războiului din Ucraina” și a eforturilor de destabilizare ale Rusiei.
Pe baza acestor constatări, parlamentarii europeni își reafirmă „angajamentul pentru viitoarea calitate de membră a UE” a R. Moldova și vor ca negocierile ei de aderare să înceapă „înaintea sfârșitului anului 2023”.
- Te-ar putea interesa și: Europarlamentarii vor o strategie de ajutorare a Moldovei la alegeri
Rezoluția cuprinde numeroase recomandări de continuare și mărire a asistenței europene pentru Moldova, aplaudă sancționarea de către UE a lui Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Igor Ceaika, Gheorghe Cavcaliuc și Marina Tauber și cere Rusiei să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei și să sprijine rezolvarea pașnică a conflictului transnistrean.
Două summituri europene la Granada
Joi și vineri, orașul spaniol Granada va găzdui două evenimente relevante, chiar dacă nu decisive, pentru demararea extinderii UE.
Joi, 5 octombrie, la palatul Alhambra se va ține summitul Comunității Politice Europene, CPE (cum a fost cel de la Bulboaca), unde va merge și președinta Maia Sandu. (Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă, va lipsi, trimițându-l în schimb de premierul Denis Șmîhal.)
CPE a fost concepută de președintele francez Emmanuel Macron ca un forum de discuție larg, informal, așa că e improbabil ca reuniunea de joi să aducă rezultate concrete spectaculoase. (Ideea unei înțelgeri azero-armene privind Nagorno-Karabah a fost umbrită de anunțul președintelui azer Ilham Aliev că nu se va întâlni cu premierul armean Nikol Pașinian.)
Ziua a doua la Granada va fi a Uniunii Europene cu 27 de membri, iar extinderea se va afla sigur pe agenda discuțiilor. Va fi însă tot un summit informal, fără decizii mari așteptate.
Într-o ciornă de declarație finală văzută de Europa Liberă se spune că „atât UE, cât și viitoarele țări membre” vor trebui să se pregătească pentru extindere, cu accent pe consolidarea statului de drept în țările candidate. Nu sunt menționate termene concrete, nici nume de state.
Mai multe viteze franceze, avertismente spaniole
Discuțiile de la Granada pe tema extinderii vor avea ca bază recentul raport al unui grup de 12 experți germani și francezi, dar și ideile franceze, mai ales, ale integrării europene cu mai multe viteze, respinse tranșant de Ucraina.
Președinția spaniolă UE a redactat, la rândul ei, note de concept văzute de Europa Liberă. Ele atrag atenția asupra avantajelor extinderii, dar și a provocărilor cu care se vor confrunta UE și țările candidate.
Se spune printre altele că Uniunea extinsă va fi expusă unor noi pericole externe și de securitate, mai ales dacă nu se rezolvă până atunci conflictele înghețate, iar asta va atrage „atenție și capital politic” – un fel de a spune că îi va obliga pe liderii din UE să explice electoratului de ce e nevoie de extindere.
- Te-ar putea interesa și: Extinderea UE: Ucraina vrea să fie membră cu drepturi depline, Ungaria îi pune bețe în roate
Spaniolii mai spun că primirea de noi membri din est va mări emisiile de gaze de seră ale UE ca întreg, făcând necesare eforturi suplimentare în acest domeniu.
Money, money, money
Un document intern UE ajuns în presă sugerează că o nouă extindere va fi scumpă.
Estimarea făcută de secretariatul Consiliului Europei și citată de Financial Times arată că primirea a nouă noi membri, inclusiv Moldova, va costa 256 de miliarde de euro. Întrucât noii membri vor fi relativ săraci, aproape toate actualele state din UE vor primi mai puțin decât acum de la buget, și vor plăti mai mult.
Nouă membri actuali, printre care Estonia, Cehia sau Slovenia, nu vor mai putea primi fonduri de coeziune, fiind prea „bogați”, odată ce media va fi coborâtă de noii veniți.
Cheltuielile cele mai mari le va implica mai ales primirea Ucrainei. Ea ar urma să primească cele mai multe subvenții agricole dintre toate țările UE, de exemplu, depășind Franța.
De ce contează Granada?
Chiar dacă reuniunile de la Granada nu vor aduce decizii privind extinderea UE, ele sunt importante prin faptul că liderii UE încep să discute despre ea, înainte să se publice rapoartele de evaluare a țărilor candidate (sfârșitul lui octombrie sau începutul lui noiembrie) și să anunțe (în decembrie) dacă și când încep negocierile.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, care și-a surprins mulți colegi vorbind în vară de 2030 ca an posibil al noii extinderi, a lansat și de data aceasta o frază memorabilă, citată de cotidianul El Pais: „Extinderea UE începe la Granada”.
