Partidul Acţiune şi Solidaritate a depus astăzi la Procuratura Generală un denunţ în care îl acuză pe liderul democrat Vladimir Plahotniuc de uzurparea puterii în stat. Lidera PAS, Maia Sandu, a declarat că preşedintele PD ar controla toate puterile în stat, acţiune ce contravine Constituţiei ţării, iar autorităţile ar tolera acest lucru. Ce sorţi de izbândă are cererea depusă de formaţiunea PAS?
Preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate a admis înainte de a depune denunţul la Procuratura Generală că sunt şanse minime ca procurorii să dea curs cererii pentru că instituţia, aşa cum spune Maia Sandu, ar fi controlată politic. Cu toate acestea, lidera PAS a atras atenţia că „uzurpatorii nu sunt veşnici”:
„Chiar dacă noi înţelegem că Procuratura este capturată le mai dăm o şansă prin acest denunţ să reacționeze şi dacă nu reacţionează vor trebui să răspundă mai târziu, pentru că atunci se va instala statul de drept în Republica Moldova vor purta răspundere nu doar cei care au comis abuzuri dar şi cei care nu au luat măsuri contra celor care comit aceste abuzuri. Pentru toţi cei care sunt în această instituţie de stat şi în alte instituţii de stat să le fie foarte clar că va răspunde nu doar Plahotniuc, Candu şi alţi cumetri şi fini, dar vor răspunde şi conducătorii instiutuţiilor de stat care au permis aceste abuzuri să aibă loc”, a menţionat Maia Sandu.
În demersul depus la Procuratură, lidera PAS invocă articolul 2 din Constituție care prevede că „nicio persoană particulară, nicio parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau altă formațiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu”.
Maia Sandu a mai atras atenţia că după parlamentarele din 2014, Partidul Democrat a avut doar 19 mandate, în timp ce astăzi deţine majoritatea, „forţând mai mulți deputați să lase formațiunile din care au făcut parte și să adere la democrați”.
În apărarea liderului său de partid, Andrian Candu, preşedintele Parlamentului a acuzat-o pe Maia Sandu că ar implica instituţiile statului „în lupte politice”:
„În cazul de faţă se implică o instituţie a statului – Procuratura – pentru a te etala prin propunere. De aceea este regretabil că o instituţie a statului este implicată într-o confruntare politică şi este regretabil că Partidul Acţiune şi Solidaritate, în cazul de faţă, Maia Sandu, lidera acestui partid sunt lipsiţi de alte propuneri bune pentru cetăţeni”.
Nu este pentru prima dată când guvernanţii sunt acuzaţi de uzurparea puterii în stat. În decembrie 2015, Partidul Socialiştilor a formulat o asemenea învinuire în adresa fostului preşedinte Nicolae Timofti, pe care l-au acuzat la acea vreme că ar tergiversa intenționat desemnarea unui candidat la funcţia de premier.
Constituţionalistul Nicolae Osmochescu face parte din tabăra experţilor care cred că învinuirile de uzurpare a puterii în stat pot fi cu greu probate, mai ales că nici în Republica Moldova şi nici în ţări-membre ale UE nu există asemenea precedente:
„Pentru a acuza pe cineva de uzurparea puterii în stat se cer probe incontestabile şi serioase la toate nivelurile. Eu consider că şansele sunt egale cu zero. (…) După al doilea război mondial nu cunosc un asemenea caz în Europa. Prin Asia au fost asemenea acuzaţii politice care nu au avut efecte penale. La noi în Europa nu am auzit aşa ceva”.
O altă opinie are expertul în drept constituţional Alexandru Arseni, care crede că până astăzi acuzaţiile de uzurpare a puterii de stat au rămas neprobate din lipsă de interes.
La finele lunii trecute, Partidul Acţiune şi Solidaritate a mai depus la Procuratura Generală un „denunţ penal” şi care îl viza pe preşedintele Igor Dodon. Şeful statului era acuzat de „acte de trădare de patrie” şi de „aţâţarea vrajbei şi dezbinării” în societate. Într-un răspuns emis astăzi Procuratura Generală a respins demersul împotriva lui Igor Dodon menţionând că „faptele descrise în adresare nu conţin nicio bănuială temeinică şi rezonabilă că a fost comisă vreo infracţiune”.
