Cunoscut la Chișinău drept lider al câtorva organizații care pledau pentru alipirea actualei R. Moldova la România, George Simion are în spate o trenă lungă de incidente soldate cu expulzări și interdicții de acces pe teritoriul Republicii Moldova. Unele dintre acestea au fost destul de controversate, după părerea unor experți și jurnaliști care au început să se întrebe cine este, din ce bani este finanțat, cu ce scop și dacă nu cumva imită radicalismul de altă dată al lui Iurie Roșca din care s-a ales praful.
În ceea ce privește scopurile urmărite, acestea au devenit mai evidente din vara lui 2015, când la un miting a fost anunțată crearea unui Bloc al Unității Naționale, o mișcare politică a unioniștilor. Intrarea în politică s-a produs însă în ajun de europarlamentarelor din 2019, când George Simion a candidat independent. Atunci a adunat în secțiile din Republica Moldova peste 2000 de voturi sau circa 5,6% din totalul celor peste 37 de mii de votanți.
De la începutul peregrinărilor la est de Prut, mai mult de un deceniu în urmă, a venit cu donații de carte românească, bani, calculatoare și alte echipamente, daruri ce au clădit imaginea de patriot român. Este cunoscut și ca autorul Programului Cunoaște-ți Țara, prin intermediul cărora câteva mii de basarabeni au vizitat timp de trei zile România. La început excursiile erau gratuite, ulterior contra unor sume simbolice.
Paralel cu aceste activități de natură culturală, s-a manifestat ca promotorul unei noi clase politice, aderente la flamura unirii, fie pe platformele unor bloguri, în studioul unei televiziuni al cărui fondator a fost, fie cu portavocea în stradă.
Șirul de interdicții
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a primit prima interdicție de intrare în Republica Moldova în martie 2009, în epoca lui Vladimir Voronin, pentru că ar fi încălcat ordinea publică. Atunci făcea parte din Grupul de inițiativă „Spirit Românesc”, altă dată se prezenta și ca membrul Asociației „Noii Golani” (înființată în 2006 și finanțată „din buzunarul propriu”, după cum avea să declare).
În decembrie 2014 i s-a interzis accesul din nou în Republica Moldova, fiind dat jos din autocarul de linie ce venea la Chișinău. Era de câțiva ani liderul Platformei Unioniste Acțiunea 2012.
În 2015 s-a activizat, fiind văzut în fruntea unor manifestări de stradă, pe fundalul aflării de către cetățeni despre frauda bancară și decepția generală în politicieni. La mitinguri și marșuri de la Chișinău a promovat mesajul că singura cale viabilă de a scăpa de hoți și corupți este unirea cu România.
În mai 2015, în ajunul unui protest, a fost declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova, pe un termen de cinci ani, din motive de securitate națională. Autoritățile nu au oferit însă argumente plauzibile care au stat la baza deciziei. Declararea persona non-grata coincidea cu publicarea raportului companiei americane Kroll despre devalizarea sistemului bancar. Iar comentatorul politic Nicolae Negru se întreba dacă acest incident nu era o perdea de fum pentru a distrage atenția de la furtul miliardului (de dolari americani). Expulzarea lui Simion a fost comentată de politicieni de rang înalt din ambele țări, pentru prima dată el bucurându-se de o asemenea atenție publică. A urmat inițiativa socialiștilor de a interzice unionismul. Iar șirul de întrebări retorice ce viza activitatea lui George Simion se înmulțeau. Activizarea lui antagoniza tabăra pro-rusă care trebuia fidelizată sub mantaua lui Igor Dodon, admiteau chiar și jurnaliști români.
Peste câteva luni, în septembrie, decizia de expulzare fusese suspendată în instanță, iar în februarie 2016 - anulată. „Nu a fost un proces al meu, ci al unirii. Am fost victimă a persecuției politice. A fost un dosar politic”, a comentat Simion.
Curentul unionist în guvernarea Plahotniuc
În 2018, anul centenarului, îi aduce o noua expulzare lui George Simion, tot pentru cinci ani, în vigoare și astăzi. S-a invocat un comportament agresiv și neadecvat în postul vamal moldovenesc, precum și motive de securitate. Era perioada în care numeroși primari semnaseră declarații simbolice de unire, aleși locali de pe ambele maluri ale Prutului erau lăsați ca la comandă să se „înfrățească”, iar Simion și confrații lui de idei, între care Vlad Bilețchi, Constantin Codreanu, admiteau că „unirea o va face Plahotniuc”.
Apropierea unioniștilor de oligarhul fugar astăzi Vladimir Plahotniuc ar fi avut explicații de natură financiară. Între timp Simion fondase un post TV numit Unirea, împreună cu Silviu Tănase de la Timpul. Deja la ultima expulzare s-a admis că personajul politic George Simion ar crește în sondaje prin victimizare. El a negat orice legătură cu Plahotniuc.
O ipoteză în plus ce ar explica lucrurile stranii legate de pretinșii unioniști e că ultima expulzare venea imediat după răpirea și deportarea a opt profesori turci, plus că proporțiile forțate ale presupusei daune cauzate de activitatea lui George Simion ar fi trebuit, susțin experții, să-i mențină lui Igor Dodon ratingul de „patriot moldovean”.
