Linkuri accesibilitate

Prețurile la alimente ar putea începe să scadă (Wall Street Journal)


Volatilitatea piețelor se menține deocamdată, mai ales din cauza războiului din Ucraina și a vremii extrem de calde din Europa și din unele părți ale Statelor Unite.

Prețurile la alimente ar putea începe să scadă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:07 0:00
Link direct

La puțin timp după ce Programul pentru hrană al Națiunilor Unite a tras un semnal de alarmă în privința ratelor neobișnuit de înalte de scumpire a produselor alimentare, ziarul american specializat în afaceri Wall Street Journal a scris în ediția europeană că sunt, totuși, unele semnale pozitive.

„Prețurile în scădere ale unor mărfuri ca grâul sau porumbul vor duce la încetinirea scumpirii alimentelor, reducând presiunea asupra unuia din factorii importanți ai inflației globale”, scrie ziarul american. „Cu siguranță vom vedea pe termen scurt ajustări de prețuri”, a spus Rob Vos, de la International Food Policy Research Institute, adăugând însă: „Aș evita să vin cu mari proiecții despre cum se stabilizează sau se îmbunătățește situația”.

Factorii care ar putea să întrerupă începutul de evoluție pozitivă sunt, potrivit WSJ, războiul din Ucraina, care a dus la blocarea exporturilor de grâne, și vremea extrem de caldă din Europa și din unele regiuni din Statele Unite, care a compromis unele culturi.

Războiul din Ucraina, izbucnit odată cu invazia rusească din februarie, a făcut ca prețurile globale la alimente să crească cu 13% în martie, față de luna precedentă, potrivit FAO. De atunci, prețurile au scăzut puțin, astfel că în iunie erau cu 3% mai mici decât în martie, fiind totuși încă mai ridicate decât înaintea războiului.

Declinul recent al prețului unor mărfuri deja a început să se reflecte în prețurile pe rafturi în unele țări, iar experții anticipează o moderare continuă în lunile următoare.

Motivele de optimism nu sunt chiar așa de mari pe termen mediu – pentru că doi factori care au făcut prețurile să explodeze, războiul și seceta, sunt încă activi.

Ministerul agriculturii din Statele Unite a avertizat că seceta din Spania, Italia și unele regiuni americane va reduce producția de orez la anul, așa că prețul lui va urca. Aceeași sursă prevede, la scară globală, recolte mai mici de grâu și porumb, la anul. Recolta de grâu din Ucraina ar putea să scadă la anul cu 41%, iar exporturile, cu aproape jumătate.

Țara cea mai afectată de inflația alimentară este, potrivit unui grafic alcătuit de ziarul britanic Guardian pe baza datelor Băncii Mondiale, Libanul, cu o inflație alimentară de 332%, aceasta mai ales din cauza exploziei unui siloz în portul Beirut în urmă cu doi ani, care a redus mult capacitatea de stocare și distribuire a grânelor în această țară din Orientul Apropiat. În același grafic, urmează pe podiumul inflației alimentare Zimbabwe, cu o scumpire de 255%, și Venezuela, cu 94%.

Dar printre țările cu inflație alimentară mare menționate de BM, respectiv de Guardian, se numără și R. Moldova, cu o rată de 34%, puțin mai bine ca în Etiopia, unde rata a fost de 38%.

Fenomenul este însă global, prețul alimentelor crescând în unele țări cu 1% din PIB-ul anual și amenințând unele state cu crize economice grave.

Săptămâna trecută, Bangladesh a apelat la FMI, de teamă că nu va face față creșterii costului hranei de import și al energiei. În situații asemănătoare se află Sri Lanka și Pakistan.

Banca Mondială spune că scumpirea alimentelor nu afectează numai țările mai sărace: „Proporția țărilor cu venituri mari unde inflația este ridicată a crescut brusc, peste 78% din ele confruntându-se cu inflație alimentară ridicată”, se spune în raportul citat de Guardian. Documentul avertizează printre altele că mari producătoare de grâne ca Franța, Spania sau Italia vor trebui să se adapteze la temperaturile în creștere și la capriciile schimbărilor climaterice, cu fenomene meteo extreme, ca să-și mențină nivelele de producție ridicate.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG