Presa internațională anglofonă a scris mai ales despre lupta Facebook-ului cu așa-zișii troli, adică profilurile și paginile dubioase cu activitate suspicioasă care ținteau cetățeni moldoveni în ajunul alegerilor parlamentare. Publicațiile de limba rusă au discutat în special posibilitatea unor revolte în urma scrutinului de duminică.
Compania BBC caută răspuns la întrebarea „de ce Facebook este brusc interesat de Republica Moldova?” și constată că scrutinul a catalizat o serie de controverse, înainte să fie anunțate rezultatele. Ambasadorul Statelor Unite a îndemnat moldovenii să aleagă „o cale luminoasă, prosperă și democratică”, iar Rusia a acuzat Occidentul că se amestecă în alegeri, precizează BBC.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova iarăși au potențialul să încline vectorul extern al țării spre Est sau Vest, scrie Mădălin Necșuțu într-un articol publicat pe site-ul de limba engleză Balkan Insight. Autorul scrie că de mai bine de zece ani alegătorii din cea mai săracă țară a Europei sunt dezbinați, unii fiind nostalgici după sistemul politic și social vechi, alții pledând cu fermitate pentru integrarea țării în Uniunea Europeană.
Într-o analiză publicată de Reuters, Matthias Williams scrie că aceste alegeri ar putea suspenda Republica Moldova într-o „zonă gri” dintre Rusia și Occident. „Alegerile din Republica Moldova s-ar putea solda cu un Parlament fără o majoritate absolută”, consideră autorul. Urmările unui astfel de rezultat ar putea fi complicate, sugerează Williams: „Asta ar cimenta dezbinarea dintre forțele pro-occidentale și pro-ruse, în timp ce relațiile cu Uniunea Europeană sunt afectate de preocupări ce țin de corupție și starea democrației din Moldova.”
Tineri moldoveni luptă împotriva corupției în ajunul alegerilor – titrează postul TV France 24, într-un reportaj despre mișcarea Occupy Guguță și Free Moldova. Jurnaliștii francezi scriu că unii membri ai diasporei au decis să revină în țară de la muncă și studii pentru a protesta împotriva corupției înainte de alegeri. În articol se mai menționează că în zonele rurale tinerii activiști ar fi fost primiți cu ostilitate și acuzați că sunt plătiți pentru promovarea unor „interese străine”, dar membrii mișcărilor au insistat că nu au motive ascunse.
Jurnaliștii de la agenția federală de știri din Federația Rusă RIA Novosti și-au îndreptat atenția asupra campaniei din ajunul scrutinului parlamentar. Aceștia menționează că în Chișinău nu ai unde te ascunde de publicitatea electorală. Aceasta poate fi găsită pe Internet, pe panourile din oraș, la corturile partinice și chiar în dulapurile pentru lucrurile personale din magazine, se scrie în material. Principala întrebare este cum se va forma o majoritate parlamentară după alegeri, conchid jurnaliștii ruși.
„În Moldova e posibilă o revoluție de culoare” – acesta este titlul unui articol semnat de Svetlana Gamova, publicat de Nezavisimaia Gazeta. Autoarea îl citează pe politologul german Alexander Rahr, care afirmă că Bruxelles-ului nu-i pasă cine va câștiga alegerile parlamentare și dacă partidul de guvernământ va face coaliție cu opoziția pro-rusă. În opinia sa, Uniunea Europeană este dezamăgită de corupția și starea democrației din țară, iar interesul geopolitic s-a mai păstrat doar la Statele Unite.
Cetățenilor le e silă de monopolul deținut de un om de afaceri, dar orice revoltă va îngropa economia țării...
Agenția informațională rusă Regnum are o serie de materiale dedicate alegerilor din Republica Moldova. În unul dintre acestea, redactorul-șef al instituției, Igor Pavlovski, spune că dacă în țară va avea loc ceva similar Maidanului ucrainean, țara va fi doborâtă. „Cetățenilor le e silă de monopolul deținut de un om de afaceri, dar orice revoltă va îngropa economia țării”, menționează Pavlovski.
Într-un articol semnat de Igor Burg pentru publicația analitică de expresie rusă Realist.Online, autorul scrie că preferințele alegătorilor nu vor influența vectorul politic al țării. În opinia lui, raportul din Parlament după alegeri va rămâne același: coaliția pro-europeană versus opoziția de stânga. „Echilibrul fragil, probabil, e benefic și pentru forțele de stânga, care nu doresc să-și asume responsabilități în condițiile în care populația este orientată cu precădere spre Vest”, consideră Burg.
