Protestatarii armeni care cereau deblocarea coridorul Lacin au fost arestați
Protestatarii armeni care cereau deblocarea coridorul Lacin au fost arestați
Poliția armeană reține un protestatar în Piața Republicii din Erevan pe 8 august.
Poliția armeană a reținut pe 8 august mai multe persoane care protestau în fața unei clădiri guvernamentale din Erevan, cerând autorităților să ia măsuri pentru a debloca coridorul Lacin, singurul drum care leagă Nagorno-Karabah, regiunea azerbaidjană populată de armeni, de Armenia.
Ministerul de Interne a declarat că 14 persoane au fost reținute pentru că nu au respectat ordinele poliției, dar a spus că vor fi eliberate în curând.
Protestatarii au ajuns dimineața la o clădire guvernamentală și au cerut autorităților să deschidă coridorul, spunând că, dacă guvernul nu o face, vor arme să-l deschidă ei înșiși.
Autoritățile de la Erevan și organizațiile internaționale umanitare au avertizat că în Nagorno-Karabah situația umanitară devine tot mai gravă, deoarece convoaiele de alimente și medicamente au fost blocate să ajungă în regiune.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
1/15Un cuplu plimbându-se într-o seară cețoasă, pe o stradă din Stepanakert, cel mai mare oraș din Nagorno-Karabah, 15 decembrie 2022. Locuitorii acestei regiuni separatiste din Azerbaidjan sunt, în mare parte, armeni de etnie. Este începutul blocadei din Coridorul Lacin, singura legătură terestră între această zonă și Armenia.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
2/15Blocada a fost organizată de persoane care pretind a fi activiști de mediu din Azerbaidjan. Ei susțin că Armenia a efectuat ilegal activități miniere în Nagorno-Karabah. Activiștii sunt susținuți de autoritățile azere.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
3/15Blocada punea în pericol aprovizionarea cu alimente, medicamente și combustibil a celor 120 000 de locuitori din Nagorno-Karabah. Mii de armeni au ieșit în stradă în Stepanakert la 25 decembrie pentru a protesta împotriva Azerbaidjanului.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
4/15Armeni la manifestație, cu un afiș pe care scrie „Putin! Ține-te de cuvânt!” . Manifestanții protestează în fața forțelor de menținere a păcii rusești, la un punct de control din afara orașului Stepanakert pe 27 decembrie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
5/15Rusia a trimis 2000 de oameni ca trupe de menținere a păcii pentru a asigura astfel deschiderea coridorului Lacin, în cadrul unui acord negociat de Moscova pentru a pune capăt conflictului din 2020.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
6/15Un bărbat privește într-o oglindă lângă o casă incendiată de etnicii armeni care au evacuat satul Cerektar din Nagorno-Karabah, la 14 noiembrie 2020. În conformitate cu termenii acordului, armenii trebuiau să părăsească anumite părți din Nagorno-Karabah.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
7/15Militarii azeri păzesc un punct de control de-a lungul coridorului Lacin. Armenia susține că protestele sunt orchestrate de Azerbaidjan, iar Statele Unite au cerut autorităților de la Baku să ridice blocada.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
8/15Clienți într-un magazin alimentar aproape gol din Stepanakert, pe 7 ianuarie. După mai bine de o lună de blocadă, locuitorii din Nagorno-Karabah au declarat pentru RFE/RL că se înregistrează o criză acută de alimente, medicamente și combustibil.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
9/15Elevi încâlzindu-se în jurul unei sobe, într-o școală din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
10/15Cupoanele de alimente ale unei familii din Stepanakert. Autoritățile locale armene au introdus un sistem de raționalizare la 20 ianuarie, care acoperă orezul, pastele, hrișca, zahărul și uleiul de floarea-soarelui.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
11/15Doi băieți se încălzesc lângă o sobă pe 18 ianuarie. De asemenea, autoritățile au ordonat închiderea școlilor din cauza lipsei de gaz și electricitate.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
12/15Șoferii fac coadă la benzină în Stepanakert. De asemenea, Azerbaidjanul a întrerupt când și când aprovizionarea cu gaz a regiunii Nagorno-Karabah - cel mai recent la 21 ianuarie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
13/15O femeie și fiul ei iau cina la lumina lumânărilor în casa lor din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
15/15Două femei în vârstă se încălzesc lângă un radiator în Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Secvența anterioară
Secvența următoare
Protestatarii, care spun că sunt membri ai unei unități militare, au spus că intenționează să călătorească cu autobuzul până la Kornidzor, un sat de la granița cu Azerbaidjanul unde se află camioanele cu ajutoare.
Convoiul de 19 camioane armene care transportă ajutoare alimentare de urgență către Nagorno-Karabah este blocat timp de aproape două săptămâni la un punct de control din Azerbaidjan.
Tensiunile au escaladat după ce Azerbaidjanul a suspendat luna trecută traficul prin punctul de control în așteptarea unei anchete, după ce a spus că au descoperit mărfuri de contrabandă în vehiculele Crucii Roșii care veneau din Armenia.
Azerbaidjanul spune că va permite ca ajutoarele să ajungă în Nagorno-Karabah doar dacă trec prin Agdam, un oraș controlat de Azerbaidjan în estul regiunii.
Autoritățile etnice armene din Nagorno-Karabah resping această ofertă, declarând că blocada Azerbaidjanului este o încălcare a acordului de încetare a focului din 2020, intermediat de Moscova, care a plasat fâșia de pământ de cinci kilometri lățime sub controlul forțelor rusești de menținere a păcii .
O delegație condusă de membri ai Comisiei de Relații Externe a Senatului SUA a vizitat mai devreme, pe 8 august, locul din provincia Siunik, din sudul Armeniei, unde a fost blocat convoiul de 19 camioane. Guvernatorul provinciei Siunik, Robert Gukasian, i-a însoțit pe oficialii americani în vizită, Sarah Arkin și Damian Murphy.
Statele Unite și Uniunea Europeană au cerut Azerbaidjanului să permită ajutoarelor umanitare să ajungă în Nagorno-Karabah prin coridorul Lacin.
Pe 7 august, un grup de experți ai Națiunilor Unite au spus că blocada le stârnește îngrijorarea.
„Blocada coridorului Lacin a determinat o urgență umanitară din cauza crizei de alimente de bază, inclusiv ulei de floarea soarelui, pește, pui, lactate, cereale, zahăr și lapte pentru bebeluși”, se spune într-un comunicat publicat pe pagina de internet a Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a reafirmat pe 7 august că acordul de pace între Armenia și Azerbaidjan este realizabil „în ciuda oricăror comentarii din partea altor țări care nu sunt parte la această chestiune”.
Miller a făcut referire și la avertismentul transmis de Rusia către ambele părți împotriva grăbirii semnării unui acord de pace. „Nu vreau să vorbesc cu privire la Rusia când vine vorba de Armenia și Azerbaidjan”, a spus Miller. „Vreau să vorbesc cu privire la aceste două țări... care sunt părți directe în această dispută”.
El a spus că un trimis special al SUA a călătorit în regiune săptămâna trecută pentru a purta un dialog direct cu autoritățile din Armenia și din Azerbaidjan.
Liderul armenilor din Nagorno-Karabah face apel la comunitatea internațională cu privire la blocada azeră
În Nagorno Karabah starea de spirit a etnicilor armeni este tot mai explozivă. După mai bine de jumătate de an de blocadă , regiunea este în plină criză umanitară. Liderul etnic armean al regiunii separatiste Nagorno-Karabah, Araik Harutiunian, a lansat un apel urgent către comunitatea internațională, cerând acțiuni imediate pentru ridicarea blocadei de facto impuse de Azerbaidjan și prevenirea a ceea ce el a numit „genocidul populației” din Nagorno-Karabah.
Erevanul și grupurile internaționale de ajutor au avertizat că în regiunea separatistă azeră se desfășoară o situație umanitară gravă, cu convoaiele de alimente și medicamente blocate.
„Prin acest mesaj urgentă vă semnalez că, în acest moment, populația Republicii Arțakh” – numele dat de etnicii armeni regiunii Nagorno-Karabah – „este supusă genocidului și se confruntă cu o amenințare reală de distrugere”, a spus Harutiunian într-un mesaj video publicat în seara zilei de 8 august.
El spune că blocare de 240 de zile a Nagorno-Karabah a dat naștere unei crize umanitare, adăugând că, în aceste momente, „inacțiunea sau indiferența nu reprezintă altceva decât a accepta crima de genocid”.
