Republica Moldova a fost astăzi gazda a tocmai trei oaspeţi din exterior: comisarul UE pentru extindere, Johannes Hahn, vice-premierul rus Dmitri Kozak şi un demnitar al Departamentului de stat american, Bradley A. Freden. Care au fost recomandările primite de partidele parlamentare, care sub riscul anticipatelor ar trebui cât de curând să ajungă la o înţelegere privind viitoarea formulă de guvernare?
În R. Moldova a început o săptămână politică decisivă. Partidele parlamentare, care vreme de trei luni nu s-au mişcat aproape deloc în negocierea unei coaliţii de guvernare, ar trebui acum s-o facă timp de câteva zile, în caz contrar - să se pregătească de anticipate. Pe acest fundal, poate cel mai neaşteptat discurs a fost cel al lui Dmitrii Kozak.
La sfârşitul săptămânii trecute, democraţii au lansat în sfârşit o invitaţie oficială la negocieri socialiştilor, cele două partide fiind bănuite vreme îndelungată de analişti că ar fi dispuşi la o colaborare, iar încă vineri vizita lui Kozak era văzută ca pasul decisiv în oficializarea acestei colaborări. Declaraţiile de câteva minute de la Chişinău ale lui Kozak par să răstoarne toate aceste presupuneri.
Repetarea scrutinului, a spus emisarul Kremlinului, ar fi de fapt inevitabilă. Fie acum, fie peste un timp, acest lucru se va întâmpla, pentru că „partidele care au obţinut simpatiile alegătorilor sunt incompatibile şi nu vor putea crea o coaliţie statornică”.
O joncţiune între aceste partide cu viziuni diametral opuse, a mai sugerat Kozak, ar avea rost doar pentru revenirea la sistemul electoral vechi, cel proporțional, schimbat - trebuie să amintim - în mixt prin contribuţia esenţială a socialiştilor, care ar fi avut însă doar de pierdut electoral urmare a acestei decizii, o spun într-un glas analiştii.
Dacă alegerile anticipate vor avea loc, ar fi cazul să fie ascultată părerea UE şi a Comisiei de la Veneţia şi să fie schimbat sistemul electoral...
„Dacă alegerile anticipate vor avea loc, fie acum, fie peste un timp, ar fi cazul să fie ascultată părerea UE şi a Comisiei de la Veneţia şi să fie schimbat sistemul electoral”, a spus Kozak. „O coaliţie ar putea să fie formată doar între forţele politice care sunt gata să încheie un acord de colaborare, fie şi provizoriu, pentru desfăşurarea unor alegeri oneste, clare şi transparente”, a încheiat Kozak.
În felul acesta emisarul rus a confirmat, indirect, o speculaţie mai veche, apărută în momentul primei vizite la Moscova a preşedintelui Igor Dodon de după votul din 24 februarie, cea că Moscova este nemulţumită de rezultatul obţinut de socialişti într-un scrutin ţinut după un sistem pe care ei înşişi l-au avansat şi că de la Kremlin socialiştilor li se cere să nu coalizeze cu partidul lui Vlad Plahotniuc.
Johannes Hahn a avut o recomandare total diferită pentru politicienii de la Chişinău. Convingerea comisarului european e că riscurile, în caz de anticipate, ar fi imense, prima ca importanţă fiind cea a suspendării acordului cu FMI. Prin urmare „cele trei partide trebuie să fie parte la discuţii, la această coaliţie, şi, de fapt, eu am chemat liderii acestor partide să-şi conjuge eforturile”, a spus comisarul.
Statele Unite vor colabora cu orice guvern va fi la Chișinău, a declarat pe de altă parte directorul Oficiului pentru Europa de Est din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite, Bradley A. Freden, într-o scurtă declarație de presă în care a negat în general că va atinge subiectul formării guvernului în discuţiile pe care le poartă la Chişinău.
Astfel, la încheierea unei zile pline de întrevederi şi declaraţii de presă, rămân totuşi în picioare două neclarităţi: cum vor proceda socialiştii, care nici nu au apucat să răspundă ofertei de joi a democraţilor, că au primit astăzi o nouă invitaţie la negocieri, de această dată din partea blocului ACUM. „Vom încerca din nou să obţinem angajamentul lor într-o luptă împotriva regimului oligarhic”, a explicat lidera PAS, Maia Sandu.
La fel, nu sunt clare deocamdată planurile PDM-ului. Ceea ce a sugerat presa după o întrunire a tineretului democrat din această duminică e că la eveniment s-ar fi vorbit, printre altele, despre intenţia democraţilor „să-i oblige” pe deputaţi să-l numească pe Vlad Plahotniuc premier, inclusiv prin intermediul unei imense demonstraţii de stradă. Informaţia despre presupusa intenţie a fost respinsă însă cu tărie din tabăra democrată, nu şi cea că această formaţiune are de gând să organizeze la mijlocul săptămânii manifestaţia despre care a notificat autorităţile Chişinăului estimând numărul de participanţi la 50 de mii.
