Linkuri accesibilitate

Relațiile moldo-ruse după votul de la APCE și vizita delegației parlamentare la Moscova


Retrospectiva săptămânii politice cu jurnaliștii Corneliu Rusnac și Anatolie Golea.

Pentru jurnalistul de la Radio Chişinău Corneliu Rusnac demisiile recente de la Curtea Constituțională trebuie privite ca „un început de prăbușire” a sistemului creat de Vlad Plahotniuc, prin urmare nimic surprinzător în valul de demisii ce a urmat pe parcursul săptămânii şi în alte numeroase instituții publice şi de drept:

„Nu putea fi altfel din moment ce el a fost cel care a creat acest sistem în care majoritatea instituțiilor statului erau subordonate PD. Modul în care a dispărut liantul, sistemul a început bineînțeles să se destrame. Am văzut că seria de demisii a început, nu doar la Curtea Constituțională, ci şi în procuratură au fost nişte demisii, Iurie Ciocan a demisionat din CEC şi demisiile vor continua. Schimbarea continuă şi aceste demisii pot fi privite ca un început al sfârșitului sistemului creat de Vlad Plahotniuc.”

Andrei Năstase, șeful delegației moldovene la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, s-a văzut nevoit să respingă de mai multe ori pe parcursul săptămânii valul de critici împotriva sa după ce a votat la Strasbourg pentru o rezoluție care restabilește dreptul de vot al Rusiei în cadrul organizației. Năstase s-a apărat inclusiv cu argumentul - pentru unii convingător, pentru alții deloc - că astfel cetățenii moldoveni rezidenți ai regiunii transnistrene şi-au păstrat posibilitatea să se plângă pe Rusia la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Corneliu Rusnac crede că atât Năstase, cât şi partidul său va mai avea în continuare multe ocazii să suporte consecințele acelei decizii:

„Se pare că disensiuni ar exista nu doar între PAS şi DA, pe care să le fi scos la iveală acest vot, ci şi în interiorul DA. Am văzut declarația dlui Reniţă, fost ambasador la Bruxelles, care a declarat că el nu ar fi votat pentru revenirea Rusiei la APCE, iar acest vot îi va aduce multe prejudicii politice, probabil în campania pentru locale, dar va aduce prejudicii şi Platformei DA, inclusiv din cauza speculațiilor că ar fi fost un vot în favoarea Rusiei.”

Anatolie Golea
Anatolie Golea

Jurnalistul şi analistul politic Anatolie Golea îi ia, însă, apărarea lui Năstase spunând că, înainte de a se supăra pe R. Moldova, Ucraina trebuie să-şi amintească de cum a ajutat-o înainte de 2014 în rezolvarea chestiunii transnistrene, iar mai nou – ce atitudine a avut faţă de recenta schimbare de putere de la Chişinău:

„Eu sunt sigur că a fost un vot conștient al unui politician în devenire. Ucraina este într-adevăr foarte deranjată de acest vot al R. Moldova. Dar când Kievul se supără prea tare pe Chişinău, trebuie să ne amintim că şi noi avem motive să ne supărăm pe Ucraina, pentru că a susţinut separatismul până când s-a ciocnit ea însăși cu separatism. Şi încă un moment mi se pare important: noua guvernare de la Chişinău a avut susținerea marilor puteri – UE, SUA, Rusia - , dar nu au avut susținere din partea Ucrainei şi României. Nu se spune tranșant acest lucru, dar aşa este.

[România și Ucraina] au ţinut cont doar de propriile suspiciuni şi au neglijat interesul cetățenilor care optează în proporție mare pentru deoligarhizarea ţării lor...

Mai mult, miniștrii de externe ai celor două state învecinate R. Moldova, dl. Meleşcanu şi dl. Klinkin, s-au întâlnit la Odesa în dimineața de 14 iunie şi, din câte cunosc, au invitat-o şi pe Maia Sandu pentru a încerca s-o convingă să renunțe la alianţa anti-oligarhică. E de înțeles că cele două cancelarii erau îngrijorate de participarea socialiștilor pro-ruşi la această coaliție, dar, pe de altă parte, în cazul dat prietenii noștri au ţinut cont doar de propriile suspiciuni şi au neglijat interesul cetățenilor care optează în proporție mare pentru deoligarhizarea ţării lor.”

O anumită surpriză a produs la Chişinău decizia unor politicieni din segmentul pro-european al noii majorități – inclusiv cunoscuţi adversari ai Rusiei pentru felul cum se raportează la chestiunea transnistreană – de a o însoți la Moscova pe noua președintă a Parlamentului de la Chișinău, lidera socialistă Zinaida Greceanîi. Anatolie Golea crede că semnalul transmis de componența delegației este în fond unul pozitiv:

„Eu ştiam că acest semnal este așteptat în anumite cercuri din Rusia, să vadă dacă este deschidere doar de la un partid sau la nivel de stat pentru cooperare. Semnalul a fost că majoritatea parlamentară de la Chişinău e deschisă pentru a discuta toate subiectele. Faptul că în componența delegației a fost şi Oazu Nantoi, care optează constant pentru retragerea forţelor ruse de pe teritoriul R. Moldova şi are o poziţie extrem de dură în ce ţine de soluţia subiectului transnistrean, sunt sigur că şi aceste subiecte au fost abordate, dacă nu în discuții oficiale, neapărat în discuții neoficiale.

Cred că relațiile moldo-ruse s-au mişcat din loc şi rezultatele imediate ar putea fi clarificarea importurilor de gaze. Avem o problemă foarte acută - nu ştim ce se va întâmpla cu tranzitul prin Ucraina după 2020, nu avem contract cu Gazprom după 2020 şi avem o mare problemă că gazoductul Ungheni – Chişinău, care se pare că nu va fi dat în exploatare până la acea dată. Bineînțeles că aceste probleme trebuie gestionate ținând cont de interesele noastre strategice, de orientarea europeană şi realizarea Acordului de Asociere.”

XS
SM
MD
LG