Rusia revine în principala organizație europeană pentru drepturile omului, în ciuda protestelor Ucrainei

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a ales un nou secretar general al organizației pan-europene în cadrul unei sesiuni tumultuoase la Strasbourg, care a fost marcată de restabilirea dreptului de vot al Rusiei, după o pauză de cinci ani.

Ministra de externe a Croației, Marija Pejcinovic Buric, a fost aleasă miercuri în calitate de secretar general al Consiliului Europei pe o perioadă de cinci ani, pentru ea votând majoritatea delegaților din cele 47 de țări membre.

În vârstă de 59 de ani, Pejcinovic Buric îl va înlocui, începând din octombrie, pe norvegianul Thorbjorn Jagland.

Alegerea noului secretar general a fost primul vot proeminent din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la care a participat și Rusia în ultimii cinci ani. Este și primul vot la care nu a participat Ucraina, în semn de protest.

În 2014, dreptul de vot al Rusiei în APCE a fost suspendat ca pedeapsă pentru anexarea Crimeea și sprijinirea rebelilor pro-ruși din Donbas. Acum, acest drept a fost restabilit într-o încercare de reconciliere, după ani în care Rusia nu și-a mai plătit cotizațiile de membră, a amenințat să iasă cu totul din Consiliul Europei și să nu mai recunoască nici deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului.

„Drepturile delegației noastre au fost restabilite”, a reacționat la Moscova Valentina Matvienko, președinta Consiliului Federației, camera superioară a Parlamentului rus. „Astăzi, a prevalat o poziție sănătoasă, responsabilă și pro-europeană”, a mai spus ea, dar a adăugat că vigilența trebuie menținută. „Rusofobii”, deși au primit o lovitură, nu au dispărut, a spus Matvienko.

Delegațiile Ucrainei, Georgiei, republicilor baltice și Poloniei au protestat fără succes față de deciziile APCE în favoarea Rusiei, spunând că Moscova nu poate fi readusă într-o organizație de ale cărei principii își bate joc și de ale cărei recomandări nu ține cont.

Au existat două asemenea decizii favorabile Rusiei. Mai întâi, în noaptea de luni spre marți, APCE a adoptat o rezoluție care prevede că nici unei țări membre nu-i poate fi suspendat sau retras dreptul de vot, fapt care a restabilit automat dreptul de vot al Rusiei suspendat în aprilie 2014.

Delegația moldoveană s-a scindat, cu liderul Blocului pro-european ACUM, Andrei Năstase, votând pentru restabilirea drepturilor Rusiei. Opțiunea lui Năstase a stârnit un val de critici acasă, iar în Ucraina - suspiciuni și nemulțumiri. El și-a explicat ulterior votul spunând că, reintrarea Rusiei în drepturi va reda și Consiliului Europei posibilitatea să exercite asupra ei „o influență pozitivă”.

### Vezi și... ###

Andrei Năstase: Votul meu la APCE a fost dat în interesul democrației şi al drepturilor omului

O altă rezoluție favorabilă Rusiei a fost adoptată miercuri, când a fost recunoscută noua delegație rusă la APCE. Adunarea Parlamentară a spus că această recunoaștere este o invitație la dialog pentru „atingerea unor soluții durabile”, cerând Rusiei să îndeplinească în schimb o serie de recomandări recente, pe care le-a ignorat. Între acestea, să elibereze marinarii ucraineni capturați, să coopereze pentru tragerea la răspundere a vinovaților de doborârea avionului de pasageri MH17 în estul Ucrainei și să ia măsuri pentru apărarea persoanelor LGBT, în special în Cecenia.

Cele două rezoluții, care au dezamăgit Kievul și alte capitale est-europene, au fost promovate de Franța și Germania, a sugerat chiar președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. El a spus că a încercat în zadar să-i convingă pe președintele francez Emmanuel Macron și cancelara germană Angela Merkel că fac o greșeală. „Este păcat că partenerii noștri europeni nu ne-au auzit și au acționat altfel”, a scris Zelenski pe Facebook.

Printre susținătorii proeminenți ai poziției Ucrainei la APCE s-a remarcat însă delegația Marii Britanii, care și-a atras și critici speciale din partea Moscovei.