Ieșirile publice ale liderilor coaliției de guvernământ se transformă tot mai mult în propagandă anti-occidentală și împotriva statului de drept.
Șeful social-democraților români Liviu Dragnea a afirmat că „toți partenerii României din NATO și Uniunea Europeană ar trebui să își asume (…) această responsabilitate că au încurajat — ba chiar parțial au și finanțat acest stat paralel, acest sistem odios”.
Primii care l-au felicitat pentru „curajul” acestei declarații au fost cei de la agenția de presă rusă Sputnik.
În fața celor peste 150.000 de oameni aduși din toată țara pentru a demonstra că electoratul PSD-ALDE susține politicile guvernului de îndulcire a luptei anticorupție, Dragnea a definit statul paralel drept „un sistem care folosește instituțiile statului într-un mod nelegitim, afară și în paralel cu democrația, cu drepturile fundamentale, cu voința exprimată la vot”.
În spatele acestei definiții se ascunde aversiunea liderului PSD față de Direcția Națională Anticourpție, care l-a trimis în fața instanței cerând mai mult de șapte ani de închisoare pentru el, după ce a fost judecat de instigare la abuz în serviciu.
Președintele Seantului Călin Popescu Tăriceanu, care este și șeful ALDE, acuzat la rândul lui de fapte de corupție, a anunțat că e posibilă schimbarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală în primele zile ale lunii iulie, într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, în vreme ce colegul său de coaliție Dragnea nu a exclus o Ordonanță de urgență în acest sens.
Modificările legilor penale sunt făcute însă din nou în favoarea infractorilor.
Spre exemplu pentru revizuirea unui proces ar fi necesare și suficiente unul din următoarele motive: neredactarea sau nesemnarea hotărârii judecătoriești de către unul din judecătorii care au participat la soluționarea dosarului (în favoarea lui Liviu Dragnea, dar nu numai); sancționarea disciplinară a judecătorului sau a procurorului pentru exercitarea cu rea-credință sau gravă neglijență a unui dosar, dacă astfel a fost influențată decizia finală (cazul fondatorului televiziunilor Antena 1 și Antena 3); de asemenea a mai fost introdus un amendament care prevede că este interzisă în timpul urmăririi penale comunicarea publică a oricărei informații referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul procesului.
Se introduce astfel multă subiectivitate, dar și încurajarea delațiunilor printre magistrați (amendament folositor tuturor celor inculpați).
Liviu Dragnea a amenințat că PSD este gata „să meargă până la capăt” cu legile justiției și codurile penale, sugerând că președintele Klaus Iohannis ar putea fi suspendat dacă nu pune în aplicare decizia Curții Constituționale de revocare a Codruței Kovesi.
Apoi i-a amenințat pe procurori că „riscă să plătească greu” activitatea lor de până acum, pe care liderii actualei coaliții de guvernare o consideră „abuz”. A urmat denigrarea organizațiilor neguvernamentale.
Mare parte din discursul celor doi lideri PSD și ALDE s-a bazat pe dezinformare sau, după noua terminologie, pe fake news. Astfel, Liviu Dragnea a vorbit despre faptul că filantropul George Soros i-ar plăti pe activiștii antiguvernamentali din România cu un miliard, spunând: „unul când îl plătești, cântă”, fiindcă „dacă a luat banii trebuie să presteze”, adăugând că „s-ar putea (ca Soros) să le taie banii, dacă ies doar 2000 în stradă”.
În toată această declarație nu e nimic adevărat. Nici în cea referitoare la cei 6 milioane de români care ar fi „interceptați, filați și supravegheați de statul paralel”, clamată la mitingul de sâmbătă 9 iunie.
Prin comparație, deocamdată, Călin Popescu Tăriceanu derapează ceva mai subtil spunând că România e „o democraţie controlată", fiindcă „statul paralel” ar fi omniprezent în politică, în economie, în mass-media şi în justiţie.
Cu alte cuvinte, că România ar fi dirijată de serviciile secrete și de procurorii anticorupție.
Ambele teze țin însă de teoria conspirației, de înfricoșarea oamenilor simpli și de retorica antioccidentală, pentru că Occidentul susține lupta cu marea corupție din politică în România.
