Partygate: presa britanică publică fotografiile cu Boris Johnson bând și dând noroc cu musafiri și membri ai cabinetului pe timp de pandemie, în vremea când toate reuniunile erau interzise în Marea Britanie.
Cotidianul stângii intelectuale londoneze The Guardian precizează că este vorba de fotografii din noiembrie 2020 și că nu se poate pune câtuși de puțin la îndoială faptul că Johnson știa ce face atunci și că a mințit ulterior.
Johnson a mințit în fața parlamentului, scrie acuzator și foarte conservatorul The Times, care publică aceleași fotografii. Până și The Daily Telegraph, ziarul în care Johnson însuși a publicat înainte să devină șeful guvernului, scrie că poliția din Londra este acum sub presiune pentru a explica de ce premierul fost jurnalist nu a fost amendat niciodată până acum pentru încălcarea flagrantă a regulilor sanitare.
Trei luni de război
24 februarie - 24 mai: trei luni deja astăzi de la începutul războiului din Ucraina. Dincolo de știrile cunoscute despre război, cele preluate de toate ziarele: — condamnarea la închisoare pe viață a sergentului rus dovedit a fi comis o crimă de război; — condamnarea în absență pentru înaltă trădare a fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici; — ieșirea publică, la Geneva, a diplomatului rus în post la misiunea de pe lângă ONU, Boris Bondarev, care a denunțat în termeni duri războiul dus de Putin, La Repubblica, în Italia, analizează ceea ce s-ar putea dovedi un nou atù militar considerabil pentru Ucraina: rachetele anti-navă de mare precizie Harpoon pe care Danemarca le va furniza Kievului pentru a-și putea proteja de navele rusești litoralul încă necucerit de Rusia.
Despre soldatul rus condamnat atât de rapid, Washington Post scrie că asta a fost de la început intenția justiției ucrainene, astfel încât să permită și altor asemenea anchete să-și urmeze cursul. Aceasta este doar una din cele 13.000 de asemenea anchete în curs, cum o amintește tot în Washington Post procuroarea șefă a Ucrainei Irina Venediktova.
Continuă în acest timp în presă discuțiile și analizele despre renunțarea la neutralitate a Suediei și Finlandei, care au prezentat câte o cerere oficială de aderare la NATO, dar asta a readus în cauză și neutralitatea unei țări precum Irlanda. La Dublin, The Irish Independent relatează despre eforturile ambasadorului Franței, Vincent Guérend care a spus că neutralitatea Irlandei ar trebui "să se adapteze noilor realități". «Rusia nu are niciun respect pentru neutralitatea Irlandei» a spus ambasadorul Franței.
Mai multe ziare continentale, precum Corriere della Sera în Italia, preiau cu prudență și afirmațiile serviciilor secrete ale armatei ucrainene, potrivit cărora Putin ar fi supraviețuit unui atentat în urmă cu două luni. Știrea — cum ar fi de așteptat, scrie Corriere — nu primește nici o confirmare de la Moscova.
Rusia acuzată că provoacă o criză mondială a cerealelor
Comunitatea internațională e îngrijorată de situația grâului ucrainean, blocat de războiul provocat de Kremlin. Experții Băncii Mondiale au avertizat la mijlocul lunii mai despre riscurile unei crize alimentare pe care acest conflict distrugător le-ar putea provoca, printre alți factori: „Războiul din Ucraina prezintă riscuri suplimentare pentru securitatea alimentară globală. Prețurile vor rămâne ridicate pe termen mediu, ceea ce va face ca milioane de oameni să se confrunte cu o penurie acută de alimente”, se afirmă la ONU.
Ucraina, un important exportator de cereale și ulei de floarea soarelui, este în prezent izolată de restul lumii, amintește cotidianul moscovit Kommersant. Această situație, împreună cu blocarea multor lanțuri de aprovizionare, provoacă o creștere istorică a prețurilor la alimente. Statele Unite și aliații lor nu încetează să sublinieze că Rusia folosește această situație ca instrument de presiune.
„Materiile prime alimentare pentru milioane de ucraineni și multe alte milioane de oameni din întreaga lume sunt literalmente ținute ostatice de soldații ruși”, a declarat secretarul de stat al SUA Antony Blinken la reuniunea Consiliului de Securitate din ONU săptămâna trecută. Din cauza războiului, o mare parte din apele litorale ale Mării Azov și ale Mării Negre sunt minate, deci periculoase pentru navigație, ceea ce blochează exportul de produse agricole ucrainene, a explicat el, înainte de a acuza Moscova că a distrus intenționat portul. infrastructura, căile ferate, silozurile ucrainene și transportul cerealelor din teritoriile ucrainene cucerite de către Rusia.
Kommersant amintește că pe 21 mai, secretarul general al ONU Antonio Guterres a oferit un soi de troc: ieșirea grâului ucrainean pe rute maritime alternative, contra ridicării restricțiilor la exportul de alimente și îngrășăminte din Rusia și Belarus. Aceste produse nu fac obiectul sancțiunilor occidentale, dar importul lor poate fi blocat prin măsurile luate împotriva sistemului financiar rus. „Deocamdată, această propunere nu a avut ecou”, conchide Kommersant.
Fractura generațională dintre Rusia și Ucraina
Le Monde scrie în această dimineață despre fractura generațională dintre Rusia și Ucraina: «Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: 44 de ani. Denis Șmihal, șeful guvernului: 46 de ani. Dmitro Kuleba și Denis Monastirski, respectiv în fruntea ministerelor de externe și de interne: 41 de ani. Șeful serviciilor secrete, consilieri ai președintelui, procurorul general: cu toții născuți în anii 1970. Lista ar putea continua și nu este vorba doar de Kiev. De-a lungul progreselor (și eșecurilor) armatei ruse lumea a putut descoperi, prin regiuni, primari sau guvernatori îndrăzneți, tineri și cu simțul umorului – la Mikolaïv, Dnipro sau în mahalalele industriale ale Kievului… Cei mai mulți sunt cvadragenari sau au sub 30 de ani.
Contrastul este izbitor cu echipa de la putere la Moscova. Vladimir Putin are 69 de ani. Vârsta medie a membrilor consiliului său de securitate, organism care joacă un rol central în dosarul ucrainean, este de 62 de ani. Administrația prezidențială, care deține cea mai mare parte a puterii și care fusese prezentată ca fiind puternic reînnoită, indică o vârstă medie de 59 de ani. Vladimir Putin este foarte conștient de acest lucru și, de la revenirea sa la putere, în 2012, a fost nevoit să modifice constant sau să desființeze limitele legale de vârstă pentru funcțiile administrative superioare.»
Că este o problemă de generație o subliniază de altfel și cotidianul croat Jutarnji List, care subliniază că diplomatul rus în post la Geneva, la misiunea de pe lângă ONU, Boris Bondarev, cel care a denunțat în termeni duri războiul dus de Putin, nu are decât 41 de ani, altfel zis are vârsta colegilor săi ucraineni.
