La Roma a avut loc marți și miercuri o rundă de negocieri în formatul 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean, prima din acest an. Reuniunea s-a încheiat cu un angajament: până la sfârșitul anului – care este și un an electoral în Republica Moldova – vor fi realizate toate cele opt măsuri gândite să aproprie cele două maluri ale Nistrului, cunoscute și sub numele de „pachetul Berlin plus”. Până acum au fost semnate mai multe protocoale dintre Chișinău și Tiraspol, care se referă la școlile cu predare în limba română, accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole, telefonia fixă și mobilă între ambele maluri, apostilarea diplomelor transnistrene, dar şi admiterea transportului auto din regiunea transnistreană în traficul internaţional. Corespondenta Europei Libere l-a întrebat cum se văd de la Kiev aceste evoluții pe expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele Consiliului de politică externă de la Kiev.
Europa Liberă: Care sunt concluziile principale ale reuniunii de la Roma?
Serghei Gherasimciuk: „Concluziile principale nu sunt univoce, din punctul de vedere al Ucrainei. Pe de o parte, Ucraina în calitate de mediator și garant este indiscutabil interesată de avansarea înțelegerilor dintre malul drept și cel stâng ale Nistrului. Și în acest context întâlnirea de la Roma a arătat rezultate foarte bune. Avem anumite decizii pe numerele de înmatriculare, pe școlile românești, pe apostilarea diplomelor părții transnistrene și acesta este un progres evident. Și aici noi, în calitate de garanți ai reglementării, suntem interesați de acest progres și nu-l putem decât saluta. Pe de altă parte, pericolele care apar în legătură cu asta țin de crearea unui precedent. Adică Ucraina se poate confrunta cu problema acestui precedent deja în viitorul apropiat, când organizațiile internaționale vor face referire la experiența de negocieri în formatul 5+2, atunci când vor spune că numerele de înmatriculare a așa-numitelor republici Donețk și Luhansk trebuie de asemenea recunoscute.
Încă nu se pune problema la noi, dar va veni în curând și etapa în care se va discuta recunoașterea diplomelor eliberate în Crimeea și în teritoriile ocupate din Donbass. Și aici din nou ne vom confrunta cu problema precedentului, când ni se va spune că precedentul creat de Republica Moldova trebuie să fie folosit și în continuare. Și vom fi puși în fața recunoașterii diplomelor eliberate în Crimeea, în Donețk și Luhansk. Și acest lucru este, indiscutabil, o problemă pentru noi.
trebuie să înțelegem că acest risc nu este unul inventat, ci reiese din faptul că Memorandumul Kozak, într-o anumită măsură, a fost o repetiție pentru înțelegerile de la Minsk...
O altă problemă care a apărut în cadrul negocierilor este cea a controlului comun al Moldovei și Ucrainei pe segmentul transnistrean al frontierei. Din câte înțeleg, partea transnistreană și cea rusă insistă că această chestiune trebuie examinată în formatul 5+2, ceea ce în opinia mea este absolut inadmisibil, pentru că subiectul frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova nu poate fi examinat cu luarea în calcul a intereselor părții transnistrene, din simplul motiv că din nou creăm un precedent.
Dacă vom începe examinarea posibilitatea participării părții transnistrene la discuțiile care țin de frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova, vom fi nevoiți ulterior să ținem cont și de interesele așa-numitelor republici Luhank și Donețk, când se va discuta despre frontiera ruso-ucraineană. Și acest lucru care este inadmisibil. Opinie care sunt sigur că va fi împărtășită nu doar de alegătorul din Ucraina, ci și orice politician ucrainean.”
Europa Liberă: Serghei, din ceea ce spuneți reiese că problema transnistreană este folosită acum, haideți să nu-i spunem în calitate de poligon, dar ca o platformă de testare a modelelor de soluționare pentru alte conflicte din regiune – înghețate sau chiar fierbinți?
Serghei Gherasimciuk: „Un astfel de risc există și noi trebuie să înțelegem că acest risc nu este unul inventat, ci reiese din faptul că Memorandumul Kozak, într-o anumită măsură, a fost o repetiție pentru înțelegerile de la Minsk. Și noi trebuie să ținem cont de faptul că propunerea unei federații asimetrice s-a încercat să fie impusă mai întâi în Republica Moldova, ceea ce nu s-a reușit pe timpul președintelui Voronin, iar apoi același model al federației asimetrice, în care unele regiuni influențează politica externă a statului, a fost impus și se insistă asupra lui în continuare la nivelul înțelegerilor de la Minsk.”
Europa Liberă: Mai mulți experți de la Chişinău au atras atenția asupra faptului că în documentul final al reuniunii de la Roma se vorbește foarte mult despre problemele sociale, economice, dar se evită cu grijă aspectele politice, în particular reglementarea politică și subiectul prezenței militare ruse din regiunea transnistreană. Ce părere aveți la acest capitol?
Serghei Gherasimciuk: „Poziția Ucrainei în această problemă este evidentă: Ucraina a insistat întotdeauna asupra retragerii trupelor ruse în conformitate cu înțelegerile de la Porto și Istanbul. Poziția Ucrainei a fost la fel una clară când Kievul a susținut inițiativa părții moldovene de a aduce această chestiune în examinarea adunării generale a ONU. Din păcate, trebuie să constatăm că Moldova a făcut un pas înapoi în această chestiune – din câte știu eu, anume din inițiativa părții moldovene această chestiune a fost amânată.
Prezența trupelor la Colbasna, prezența Grupului operativ de trupe ruse pe malul stând al Nistrului nu este conformă nici măcar Acordului de încetare a focului din 1992...
Trupele trebuie indiscutabil retrase, din mai multe motive. Chiar dacă am face abstracție de înțelegerile din cadrul OSCE, de la Porto și Istanbul, care făceau referință la Acordul privind armamentul convențional, din care Rusia s-a retras, oricum prezența trupelor la Colbasna, prezența Grupului operativ de trupe ruse pe malul stând al Nistrului nu este conformă nici măcar Acordului de încetare a focului din 1992. Acest acord spune că aceste trupe vor ocupa o poziție neutră. Acum însă poziția acestor trupe este departe de a fi neutră și despre acest lucru vorbește participare trupelor ruse la exerciții militare împreună cu forțele transnistrene. Și aici poziția Ucrainei nu are cum să se schimbe.
Alt aspect ține de faptul că poziția părții moldovene este cumva destul de flexibilă. Și chiar dacă și Ucraina la timpul ei a dat dovadă de o flexibilitate similară, atunci acum, în condițiile unui război cu Federaţia Rusă, o astfel de flexibilitate este inadmisibilă din partea noastră. Și evident că și conducerea Ucrainei nu este deloc încântată de flexibilitatea părții moldovene în aceste probleme.”
Europa Liberă: Termenul de flexibilitate are în general o conotație destul de pozitivă. Dar ce trădează din partea autorităților moldovene această flexibilitate, în particular când vine vorba despre interesele Partidului Democrat? Ce stă în spatele acestei abordări flexibile și moi?
Serghei Gherasimciuk: „Pe de o parte, poziția Partidului Democrat este de înțeles pentru că urmează alegeri. Pe de altă parte, Partidul Democrat trebuie să țină cont de două aspecte: în primul rând, perspectivele pe termen lung ale reglementării și faptul că dacă acum se va manifesta flexibilitate, acest lucru poate avea un impact asupra procesului de mai departe al reglementării. În al doilea rând, partea moldovenească trebuie să înțeleagă că această flexibilitate ar fi fost acceptabilă, din punctul de vedere al Ucrainei, doar în două circumstanțe – dacă Ucraina nu ar fi fost în stare de război cu Federaţia Rusă și dacă partea ucraineană nu ar fi fost acum în preajma alegerilor. Trebuie să se înțeleagă că și alegerile din Ucraina influențează acest proces și orice cedare sau orice aparență de cedare a intereselor Ucrainei pe direcția sud-vest, în particular la frontiera cu Republica Moldova, va fi percepută de alegătorii ucraineni negativ.
Iată de ce Chişinăul trebuie să înțeleagă că alegeri sunt nu doar în Republica Moldova, ci și în Ucraina, anul viitor, și că în această situație flexibilitatea poate avea consecințe imprevizibile.”
Europa Liberă: Unii experți moldoveni dau alte calificative la ceea ce Dvs. numiți flexibilitate – cedarea intereselor naționale și pași către o federalizare de facto a țării.
Serghei Gherasimciuk: „Dacă este vorba despre federalizarea țării, trebuie să se înțeleagă că Republica Moldova are doi vecini: România și Ucraina. Ucraina și ca teritoriu, și ca populați este mai mare și regiunea transnistreană are mai multe legături cu Ucraina decât cu România. Și trebuie să se înțeleagă că această flexibilitate, sau cedare a intereselor naționale, e o chestiune internă a Republicii Moldova. Dar dacă cedarea intereselor naționale ale Republicii Moldova va avea impact asupra intereselor naționale ale Ucrainei, evident că Ucraina va reacționa destul de dur. Eu pot prognoza că această duritate se va manifesta și în poziția Ucrainei în calitate de partener al Republicii Moldova atât la nivel bilateral, cât și în formatul 5+2 în calitate de negociator, garant și mediator.”
Europa Liberă: Ce urmează? Ce scenarii vedeți pentru viitor? Franco Frattini a declarat la reuniunea de la Roma că este un an istoric pentru reglementarea transnistreană.
Acordurile semnate acum pot crea capcane pentru Guvernul Republicii Moldova, oricare ar fi acesta după alegeri...
Serghei Gherasimciuk: „Cum am spus și la începutul discuției noastre, vedem indiscutabil unele mișcări înainte, pe de altă parte, trebuie să ținem cont ce impact vor avea aceste mișcări înainte asupra intereselor țărilor din vecinătate - și ale României, ca țară membră a UE, și ale Ucrainei ca țară care este în stare de război cu Federaţia Rusă. Și trebuie să se mai țină cont și de un al treilea aspect despre care nu se prea vorbește – este vorba despre poziția Germaniei. Germania nu este președinte al OSCE, totuși Germania a avut mai multe inițiative legate de regiunea transnistreană, aceste inițiative de multe ori au fost ignorate de părțile în conflict, inclusiv în anul în care Germania deținea președinția OSCE. Și eu nu cred că dl Maas sau dna Merkel vor fi încântați de faptul că Republica Moldova a făcut unele cedări, că Federaţia Rusă a făcut unele cedări în anul în care președinția era deținută de Italia. Cred că și de acest aspect trebuie să se țină cont pentru a înțelege contextul internațional al reglementării.”
Europa Liberă: Cât de departe poate merge reglementarea în acest an?
Serghei Gherasimciuk: „Sincer, eu cred că protocoalele legate de reglementare pot avea două dimensiuni: prima este preelectorală, adică în Republica Moldova unele forțe pot încerca să se laude cu progresele din acest domeniu. Și a doua dimensiune ține de aspectele geopolitice, adică acordurile semnate acum pot crea capcane pentru Guvernul Republicii Moldova, oricare ar fi acesta după alegeri.
Promisiunile electorale de acum ale unor forțe politice pot deveni capcane pentru noua putere politică a Republicii Moldova. Și dacă pentru Partidul Socialiștilor acestea ar putea fi un fel de accelerator pentru inițiativele lor, atunci în cazul în care va veni o forță politică alternativă la putere, aceasta va fi pur și simplu legată de aceste înțelegeri, ceea ce îi va crea anumite probleme.”
