Victoria populistului Robert Fico în alegerile generale anticipate din Slovacia, din 30 septembrie, nu a venit ca o surpriză, deși „erau așteptări nerealiste” că opoziția pro-occidentală ar putea câștiga, spune Europei Libere jurnalista slovacă Marína Gálisová, redactoarea-șefă a revistei și publicației online .týždeň („Săptămâna”).
În campania electorală, adaugă ea, Fico a avut un discurs agresiv anti-occidental, preluând multe din „minciunile lui Putin”, ceea nu îl face, neapărat un aliat al președintelui rus, deși la Kremlin ar putea fi perceput ca atare.
Fico este însă „o veste proastă” pentru NATO și UE, dar și pentru slovacii care l-au votat, iar declarațiile anti-ucrainene din campanie lasă de întrevăzut că venit la guvernare s-ar putea opune planurilor Uniunii Europene de a admite, eventual, Ucraina și Moldova. Fostul premier, notează însă Galisova, are o latură pragmatică puternică, ceea ce l-ar putea face să-și schimbe poziția radical. „Cred însă că această latură pragmatică s-a erodat până la dispariție în cursul actualei campanii electorale”, mai spune jurnalista slovacă.
Ideile principale :
- Victoria partidului Smer nu este o veste bună pentru nimeni, nici chiar pentru cei care l-au votat. Îi va dezamăgi.
- Adevăratul învingător al alegerilor este partidul Hlas (Vocea), situat pe locul al treilea, care poate face o coaliție fie cu Smer, fie cu Slovacia Progresistă, situată pe locul al doilea. Totul depinde de oferta care i se va face liderului Hlas, Peter Pellegrini.
- Robert Fico s-ar putea opune acceptării Ucrainei sau R. Moldova în UE, dar este posibil să-și „domolească” și aici stridențele din campanie.
Europa Liberă: Partidul populist de stânga Smer al fostului premier Robert Fico a câștigat alegerile anticipare de săptămâna trecută din Slovacia, între altele, cu promisiunea că venit la guvernare nu va mai „trimite nici un glonte în Ucraina”. Cu apreciați rezultatul scrutinului?
Marína Gálisová: Eram pe punctul să spun că alegerile au adus o surpriză neplăcută, dar de fapt nu a fost o surpriză. Situația era destul de clară încă înainte de vot, dar în Slovacia, tradițional, sondajele de opinie sunt foarte nesigure, așa că nimeni nu s-a aventurat să prezică învingătorul.
Smer a câștigat, o victorie care nu aduce nimic bun Slovaciei, Ucrainei dar nici Alianței Nord-Atlantice sau Uniunii Europene. Victoria partidului Smer nu este o veste bună nici chiar pentru cei care l-au votat.
Slovacia Progresistă a ieșit pe locul doi, nu este o surpriză. Era însă de așteptat un rezultat mai bun, unii chiar vorbeau despre o posibilă victorie a acestui partid pro-occidental. Nerealist, dar ar fi fost mai bine pentru țară.
Nu ne așteptam la o victorie așa de clară a partidului Smer, cu 5 puncte procentuale.
Pe locul trei s-a clasat Hlas (partidul Vocea), care nu este altceva decât o copie a partidului Smer, un Smer 2. Cu toate acestea, se speculează că Hlas ar putea alege să nu intre într-o coaliție de guvernare cu Smer. Alternativă în care eu nu cred, pentru că legăturile dintre cele două partide sunt foarte puternice, depășesc sfera politică, merg în sfera financiară.
Europa Liberă: Smer și Hlas ar putea avea majoritatea în Parlament sau mai eu nevoie de aliați pentru a guverna?
Marína Gálisová: Vor mai avea nevoie de un partener, dar acesta există deja, este Partidul Național Slovac (partid naționalist). A trecut cu greu pragul de 5% dar este suficient pentru o majoritate de 79 de locuri (în parlamentul cu 150 de deputați). Ceea ce reduce și mai mult șansele forțelor democratice.
Europa Liberă: De ce se mai speculează, chiar și Slovacia Progresistă mai speră că partidul Hlas nu se va alia cu partidului lui Robert Fico, când de fapt este creat de foști membri ai partidului Smer?
Marína Gálisová: În parte este optimism pur, nevoia de a spera până ești confruntat cu faptul împlinit.
Există însă și argumente mai realiste, și anume că liderul partidului Hlas, Peter Pellegrini. ar putea avea ambiția de a proiecta imaginea unui politician pro-european. A unui politician care este mai acceptat și mai acceptabil pe scena internațională. Ori, o coaliție cu Smer ar distruge orice șansă.
Dacă Hlas se aliază cu partidul lui Fico, partidul își pierde orice credibilitate internațională, orice șansă de a fi acceptat de aliații noștri din Uniunea Europeană, din NATO.
Înainte de alegeri, Peter Pellegrini s-a prezentat drept un politician european. A fost invitat, de exemplu, să se întâlnească și cu cancelarul german Olaf Scholz. Robert Fico, fostul său coleg de partid în Smer, nu a fost invitat, și nici nu s-ar fi pus problema să fie vreodată invitat la o astfel de întâlnire.
Așa că dacă Pellegrini visează la o carieră politică de lungă durată, care să-i aducă și acceptanță internațională, ar putea prefera o alianță cu Slovacia Progresistă.
Alegerile parlamentare anticipate din Slovacia 2023
- În viitorul Parlament vor fi șapte partide. Pragul de reprezentare este de 5%.
- Alegerile au fost câștigate de Smer, partid social-democrat, condus de fostul premier Rober Fico.
- Pe 2 octombrie, Fico a fost însărcinat cu formarea viitorului guvern de coaliție. Are nevoie de 76 de mandate pentru o majoritate în Parlamentul cu 150 de locuri.
- Participarea la vot a fost de 68,5%.
- Rezultatele scrutinului din 30 septembrie:
- Partidul Smer – SD (condus de Robert Fico): 22,94% din voturi sau 42 de mandate.
- Slovacia Progresistă - PS (condus de Michal Šimečka ): 17,9% sau 32 de mandate.
- Partidul „Vocea” - Hlas (condus de Peter Pellegrini): 14,7 sau 27 de mandate.
- OL’aNO : 8,8% sau 16 mandate.
- Mișcarea Creștin Democrată (KDH): 6,8% sau 12 mandate
- Libertate și Solidaritate (SAS): 6,3% sau 11 mandate.
- Partidul Național Slovac (SNS):5,6% sau 10 mandate
(Sursă: Dennikn.sk)
Europa Liberă: Ați spus că victoria partidului lui Robert Fico ar putea fi o veste proastă chiar pentru cei care l-au votat. De ce?
Marína Gálisová: Mulți experți sunt de părere că Smer este otravă pentru economie, pentru proiectele de infrastructură, pentru absorbția de fonduri europene și utilizarea lor rațională. Smer aduce cu sine corupție și nepotism. Nimic bun pentru slovaci.
Să nu uităm că mare parte din cei care au votat Smer sunt pensionari, oameni care depind de stat pentru a supraviețui. Fico le-a promis „marea cu sarea” când vine vorba de pensii, dar nu va avea banii să-și țină promisiunile. Finanțele Slovaciei sunt la pământ, trebuie o restructurare din temelii, reforme pe care Fico, ca populist, nu poate și nu vrea să le facă.
Economic și politic, perspectivele Slovaciei nu sunt bune, și s-ar putea să piardă multe din șansele pe care i le oferă faptul că este membră în structurile internaționale.
Europa Liberă: Să ne întoarcem la Robert Fico, care în timpul campaniei a avut o retorică strident anti-occidentală, anti-europeană chiar, a declarat că nu va sprijini militar Ucraina și s-ar putea alătura Ungariei în opoziția față de admiterea Ucrainei în UE. Dacă ajunge la putere, credeți că va fi la fel de agresiv?
Marína Gálisová: Există speranța că nu va fi la fel de agresiv. Deja, Fico și Pellegrini asigură că Slovacia va fi un bun membru în NATO și Uniunea Europeană. Asta amintește de perioada lui (Vladimir) Meciar. Și el spunea: vrem în UE, vrem în NATO, vrem să fim vecini de încredere – dar tot ce făceau el și acoliții săi era exact opusul. Cred că orice spun Fico sau chiar Pellegrini zilele astea despre Uniunea Europeană este numai de fațadă.
Europa Liberă: În aceste condiții, care credeți că va fi poziția Slovaciei când vine vorba de extinderea UE cu Ucraina , Moldova și eventual unele state din Balcanii de Vest? Se va alia cu țările sceptice ca Ungaria, mai ales când vine vorba de Ucraina?
Marína Gálisová: Din păcate, cred că da. Sigur, să nu uităm pragmatismul lui Fico, bine cunoscut. Când era premier, s-a dus la Casa Albă să se fotografieze cu (democratul) Barack Obama, și alte gesturi de acest gen. Cred însă că această latură pragmatică s-a erodat până la dispariție în cursul actualei campanii electorale, în care s-a apropiat de cele mai extreme forțele politice, inclusiv de neofasciști.
S-ar putea ca acțiunile sale ca premier să fie chiar mai dăunătoare decât declarațiile electorale: oricum, nu cred că va sprijini Ucraina, că-i va acorda fie și puținul sprijin pe care Slovacia l-ar mai putea acorda.
Să nu uităm că este și foarte receptiv la propaganda rusă. (Vladimir) Putin l-ar putea chiar considera un aliat, deși nu cred că Fico acționează numai pentru a-i face pe plac lui Putin. Și el, și oamenii din jurul lui par însă atrași de propaganda Kremlinului, în timpul campaniei nu au avut nici o problemă să răspândească minciunile lui Putin.
Europa Liberă: Revin. Care ar putea fi poziția lui Fico față de posibila integrarea a Ucrainei și R. Moldova în Uniunea Europeană?
Marína Gálisová: Cred că se va opune acceptării Ucrainei sau R. Moldova. Sigur, s-ar putea ca latura lui pragmatică să-i dicteze altfel. Dar dacă judecăm după ce a spus în timpul campaniei electorale, cred că se va opune.
Europa Liberă: Negocierile privind formarea unei majorități în noul Parlament sunt la început. Credeți că vor dura mult?
Marína Gálisová: Totul depinde de partidul Hlas, care este adevăratul învingător al acestor alegeri. Este într-o poziție de putere, poate alege să meargă cu dreapta sau cu stânga. Oricum, cred că va cere mult de la viitorul partener. În acest moment, Hlas așteaptă ofertele, care sigur vin din ambele părți iar Peter Pellegrini va analiza care-l avantajează.
În principiu o să dureze, asta dacă Hlas nu primește o ofertă pe care chiar să nu o poată refuza. Atunci, negocierile se vor încheia repede.
Mai este un aspect: șantajul, iar eu cred că Fico are mijloacele să-l șantajeze pe Pellegrini și să-l facă să intre într-o coaliție cu Smer.
Europa Liberă: Ceva pozitiv în aceste alegeri?
Marína Gálisová: „Faptul că multă lume s-a mobilizat, mai ales tinerii. Au votat masiv, se pare. Aici este un potențial pe care nu trebuie să-l risipim.”
Tinerii alegători din Slovacia, mai puțin dornici de vot, dar mai liberali ca maturii
- Tinerii (18 - 25 de ani) reprezintă aproape jumătate de milion de alegători.
- La începul anului, potrivit unui sondaj al agenției Focus, numai 52% la sută dintre tineri erau interesați să voteze. Din aprilie, procentul a crescut la 68%.
- Tinerii se apropiau astfel de interesul populației totale, situat la 76% (agenția Focus).
- Aproximativ o treime dintre tineri se consideră liberali, față de o cincime din populația totală.
- Peste 50% ar sprijini un parteneriat înregistrat între persoanele de același sex, față de 37% din populația totală.
- Tinerii susțin mult mai mult drepturile femeilor și avortul.
Sursă: Euronews, campania civică „Chcem Tu Zostať” (Vreau să rămân aici).
