Specializat în reformele din UE după tratatul de la Lisabona și relațiile dintre țările membre, Lehne spune că există toate șansele ca Ucraina și R. Moldova să fie invitate, la sfârșitul anului, să deschidă negocierile de aderare la UE, dar drumul lor spre admitere nu va fi simplu.
Spre deosebire de toate celelalte runde de extindere, de data aceasta, considerentele legate de securitate și apărare vor juca un rol central.
Idei principale:
- Izbucnirea războiului din Ucraina a schimbat optica țărilor din UE, acum este clar că nu trebuie să existe vreo „zonă gri” între Rusia și Uniunea Europeană.
- Nu există o formulă, o rețetă care să prescrie ce schimbări sunt necesare pentru ca UE să se descurce cu peste 30 de membri.
- Existența unor dispute teritoriale în țările candidate nu va împiedica eventuala lor admitere, pentru că UE nu-i poate da lui Putin satisfacția de a bloca procesul prin astfel de mijloace.
- Reformarea UE înainte de a primi Ucraina, R. Moldova și țări din Balcanii de Vest, ar fi de dorit, dar nu este obligatorie.
Europa Liberă: Ați scris într-o analiză recentă pentru Carnegie Europe: „Liderii UE înțeleg necesitatea geopolitică și urgența ancorării ferme a Ucrainei în Occident, dar sunt conștienți de faptul că, având în vedere situația de securitate a țării și deficitele economice și structurale, aderarea Ucrainei ridică probleme mai mari decât oricare extindere anterioară”.
Credeți, așadar, că următoarea extindere, care pe lângă Ucraina, ar mai putea cuprinde R. Moldova și țări din Balcanii de Vest, este în primul rând o decizie geopolitică, și dacă da, interesul pentru extindere nu s-ar putea evapora odată cu încheierea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei?
Stefan Lehne: De ani de zile se discută despre locul Ucrainei, iar tradițional, Uniunea Europeană a condus discuția. Sunt țări membre ca Polonia care de ani de zile pledează pentru integrarea Ucrainei, dar sunt și țări mai puțin entuziaste, care chiar se opun.
Desigur, izbucnirea războiului a schimbat optica țărilor din UE, acum este clar că nu trebuie să existe vreo „zonă gri” între Rusia și Uniunea Europeană. Este evident că pentru a asigura stabilitatea Europei pe termen lung, este mai bine ca Ucraina și Moldova să fie în Uniunea Europeană.
Decizia de a le da acestor țări statutul de candidate nu a fost ușoară, în opinia mea a fost o decizie curajoasă, unele state membre au trebuit să-și depășească reticențele. O decizie importantă, și nu cred că ceva s-a schimbat.
Europa Liberă: În interiorul UE, care ar fi schimbările necesare pentru ca planurile de extindere să devină realitate?
Stefan Lehne: Este toată dezbaterea despre extindere și adâncirea integrării în cadrul UE. Tradițional, toate extinderile au fost precedate de o astfel de dezbatere complicată. Unele state membre folosesc argumentul capacității de absorbție pentru a bloca extinderea, altele folosesc dezbaterea pentru a-și promova propria agendă, altele pentru a promova schimbări în UE pe care le cred necesare pentru binele Uniunii.
Nu există o formulă, o rețetă care să prescrie ce schimbări sunt necesare pentru ca UE să se descurce cu 28 de membri, sau 30 de membri, sau 35. Totul poate fi negociat.
Dacă vorbim de schimbări instituționale, evident că devine din ce în ce mai greu de luat o decizie, pe măsură ce crește numărul țărilor cu drept de veto. Trebuie limitat probabil și numărul deputaților în Parlamentul European, altfel, cu peste 700 de membri, ar fi al doilea cel mai mare, după cel din China!
Majoritatea experților sunt de acord și că în forma actuală, cu 27 de comisari, Comisia Europeană este deja prea mare. Poate ar putea fi redusă!
Toate sunt probleme reale, dar sunt aceste schimbări obligatorii înainte de o nouă extindere? Nu cred.
Uniunea Europeană se extinde, tradițional, din motive geopolitice, acum pentru a stabiliza Europa de Est. Dacă argumentele geopolitice sunt suficient de convingătoare, atunci o nouă extindere va avea loc, chiar dacă se renunță la unele reforme interne, care ar fi benefice, dar inacceptabile pentru unele state membre.
Europa Liberă: Voința politică este importantă, dar cel puțin în cazul Ucrainei, apar mari semne de întrebare când vine vorba de integrarea ei în politica agrară europeană sau de realocarea fondurilor de coeziune, pentru dezvoltare regională. Criza cerealelor ucrainene, opoziția Poloniei, Ungariei și Slovaciei, ilustrează clar aceste probleme. Se caută soluții de compromis, există soluții de compromis?
Stefan Lehne: Sunt mai multe aspecte de discutat. În primul rând, politica agrară europeană trebuie oricum reformată, din cauza presiunilor financiare, a problemelor climaterice. Dar nu cred că Uniunea Europeană își va schimba politica agrară pentru a acomoda nevoile Ucrainei. Dacă ar face asta, ai avea zeci de mii de tractoare protestând la Bruxelles și în alte capitale, totul s-ar bloca.
Istoric, rareori Uniunea Europeană și-a schimbat o politică numai pentru a putea accepta un nou stat membru. Dar există alte soluții, de exemplu principiul diferențierii.
În cazul Ucrainei, este evident că UE va trebui să găsească sume imense pentru a finanța refacerea țării după război. Deja se vorbește de 50 de miliarde, până la sfârșit sigur va fi nevoie de și mai mult. În aceste condiții, Ucraina ar putea accepta, în schimb, o ofertă din partea Uniunii Europene să nu participe total și la toate aspectele politicii agrare comune europene. Sau la programele de dezvoltare regională.
Toate sunt probleme care vor fi discutate și rezolvate cu timpul, acum este mult prea devreme. Este de așteptat ca în octombrie sau decembrie să i se ceară Comisiei Europene să spună cum crede că pot fi rezolvate aceste probleme.
Nu cred însă că discuții serioase despre cum să fie negociată o nouă extindere vor avea loc înainte să se formeze noua Comisie Europeană, în urma alegerilor din iunie anul viitor pentru Parlamentul European. Numai atunci, cred, vor începe discuțiile pe fond.
Tot ce se întâmplă acum este încă o fază incipientă. Discuțiile serioase vor începe după formarea noii Comisii Europene, cândva la sfârșitul anului viitor.
Trebuie negociat și noul buget al Uniunii Europene pe următorii 7 ani, așa-numitul cadru financiar multianual (MFF). Este un lucru crucial, de acolo se va finanța următoarea extindere.
Europa Liberă: Credeți că sunt realiste speranțele Ucrainei, dar și ale R. Moldova că vor fi invitate să înceapă negocierile de aderare în decembrie anul acesta?
Stefan Lehne: Da, cred că este posibil. Din ce am auzit la Bruxelles și în alte părți, Ucraina face progrese bune în îndeplinirea celor 7 condiții pentru începerea negocierilor. Poate nu le îndeplinește 100%, dar în suficientă măsură ca să justifice o decizie pozitivă. Sigur, oricând poate să apară un obstacol, cum ar fi adâncirea tensiunilor dintre Polonia și Ucraina [legate de exporturile de cereale ucrainene], dar în general, lucrurile merg bine, este de așteptat o decizie pozitivă atât pentru Ucraina cât și pentru Moldova.”
Europa Liberă: Se vorbește despre raportul celor „12 experți” din Franța și Germania despre reformele interne care ar putea fi necesare în Uniunea Europeană înainte de o nouă extindere. Acolo există un punct foarte interesant pentru Ucraina și pentru R. Moldova privind aspecte de securitate. Autorii atrag atenția că existența unor conflicte militare pe teritoriile unor țări candidate ar putea fi un obstacol în calea aderării lor. „Din rațiuni de securitate și stabilitate, țările cu conflicte militare de durată nu pot adera la UE”, se spune în raportul franco-german. Mai mult, dacă este vorba de un conflict cu o țară din afara UE, regiunea disputată nu va intra în UE decât cu asentimentul locuitorilor ei. Ar fi o premieră. Cum comentați ?
Stefan Lehne : În primul rând, vreau să spun că grupul de experți a făcut o analiză foarte serioasă. De precizat că ea nu reprezintă poziția oficială a Franței sau Germaniei. Este vorba de ce cred experții, nu de ce vor și pot să accepte țările membre. Departe de ce va fi consensul în UE.
Primele discuții în Uniunea Europeană pe marginea acestei analize arată că multe din propuneri sunt controversate sau inacceptabile.
Elementul de securitate la care vă referiți este unul din cele mai controversate și problematice pentru că de fapt îi acordă lui [Vladimir] Putin dreptul de veto asupra extinderii. Asta nu este ceva acceptabil sau de dorit pentru UE.
Este însă adevărat că pentru prima dată, după șapte runde de extindere în care problemele de apărare au fost inexistente, de data aceasta, securitatea va juca un rol central. Dar securitatea este și principalul motiv pentru care se vrea viitoarea extindere!
Sigur, vor fi multe discuții pe această temă. Cred însă că Ucraina va fi primită cândva în Uniunea Europeană, chiar dacă nu-și eliberează tot teritoriul [ocupat de Rusia].
Cred că integrarea Ucrainei este necesară, și cred că UE va găsi o modalitate de a integra chiar și o țară care nu-și controlează tot teritoriul.
Europa Liberă: R. Moldova este acum partenerul mic, mai puțin problematic din perspectiva integrării. Vă puteți imagina că se va desprinde de Ucraina, pe parcursul negocielor de aderare ?
Stefan Lehne : Moldova este undeva între țările candidate din Balcani și Ucraina. Pentru Uniunea Europeană nu va fi o problemă să o integreze. Este o țară mică, ar putea fi integrată peste noapte.
Dar este și o țară cu mari probleme când vine vorba de capacitatea administrativă, de domnia legii, de dezvoltare economică. Așa că admiterea va fi un proces lung și Moldova va avea de îndeplinit multe condiții.
Nu este exclus că Moldova ar putea fi admisă înaintea Ucrainei. Dar să nu uităm că a primit statutul de candidată din cauza contextului geopolitic, a războiului.
Cred că Moldova va fi invitată să deschidă negocieri de aderare în decembrie, dacă este invitată și Ucraina.
Să nu uităm, pe de altă parte, Ucraina are capacități instituționale mult mai mari: are mai mulți experți, mai mulți specialiști care înțeleg legislația europeană. S-ar putea spune că de fapt Ucraina este într-o poziție mai bună decât Moldova, care suferă de o lipsă acută de specialiști, de capacitate instituțională.
Europa Liberă : Dacă geopolitica va fi factorul determinant în decizia privind viitoarea extindere a UE, cum rămâne cu reformele interne pe care trebuie să le facă țările candidate? Experiența din trecut a arătat că tocmai reformele cerute de UE unui stat candidat pentru a fi admis au fost motorul unor schimbări radicale.
Stefan Lehne: Să fie clar, o Ucraină cu problemele ei imense de corupție, dacă ar redeveni o autocrație, nu are nici o șansă de a fi admisă în UE. Uniunea Europeană, după experiența cu Ungaria și Polonia, este mult mai atentă la tot ce are de a face cu domnia legii. Cred că țările membre și Comisia vor insista asupra reformelor politice, instituționale, asupra luptei cu corupția, iar conducerea ucraineană știe acest lucru.
Dar poate este nevoie ca și Uniunea Europeană să se doteze cu instrumente mai eficiente pentru a impune respectarea principiilor statului de drept.
Există acum articolul 7 [despre „infringement”] care nu funcționează, se scot regulat rapoarte despre starea democrației [în țările membre], interesante dar ineficiente. Evident este nevoie de noi mijloace mai eficiente și acestea ar putea fi create cu ocazia viitoarei extinderi.
