Marți, 23 februarie, Curtea Constituțională a anulat decretul de desemnare repetată a Nataliei Gavrilița în calitate de candidat la funcția de prim-ministru și a cerut fracțiunilor parlamentare și președintelui să poarte noi consultări, pentru a se evita un blocaj constitutional dar Criza politică din Moldova trebuie tranșată de popor la alegeri anticipate sau referendum. Așa a reacționat președintele după ce CC i-a anulat decretul de desemnare repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de premier. Expertul constituțional Teo Cârnaț, explică pașii care trebuie făcuți pentru depăsirea crizei politice.
Europa Liberă: Avem această discuție cu două săptămâni înainte de 23 martie. De fapt, ce ar trebui să se întâmple până atunci ca să fie respectați pașii constituționali? Ce trebuie să se întâmple în perioada rămasă până la 23 martie?
Președintele R. Moldova era obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru
Teo Cârnaț: „Eu personal credeam că o să se întâmple direct după 24 decembrie 2020, că dna președintă ca o nouă lideră, cu o nouă viziune va merge pe ideea instaurării cât mai grabnice a unui guvern în Republica Moldova în așa fel ca să fie plenar și plenipotențiar. Și vedeți că de acum au trecut aproape trei luni de zile și se întâmplă ceea ce au declarat la primele ieșiri de la negocieri cu alte fracțiuni parlamentare, adică liderul actual al Partidului Acțiune și Solidaritate, dl Igor Grosu. El a spus: „Să treacă trei luni de zile și noi după aceasta vom merge la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate”. A fost data de 9 martie. Din punctul de vedere al albiei constituționalității, președintele Republicii Moldova era obligat, în conformitate cu Constituția, să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru al guvernului...”
Europa Liberă: Și ex-președintele Dodon ar fi pus un ultimatum ca Maia Sandu să înainteze un candidat pentru funcția de premier.
Teo Cârnaț: „Nu vreau să fac referință la lideri politici, fiindcă atunci când acest lider politic, Igor Dodon, de cinci ori a încălcat Constituția, eu am fost acel care l-am criticat foarte dur și am spus că este bine să fie tras la răspundere penală pentru faptul că a uzurpat puterea în stat, conform art. 339.”
Europa Liberă: Dar de cinci ori când a încălcat?
Teo Cârnaț: „A avut cam trei cu remanieri guvernamentale, două cu legi și una cu nedizolvarea parlamentului. Și, uitați-vă, în cazul acestor cinci situații am spus că Igor Dodon încalcă Constituția, trebuie să fie deferit poporului ca să fie revocat din funcție și, în același moment, să-i fie intentat dosar penal pentru uzurparea puterii în stat, în conformitate cu art. 339. Și atunci, parlamentul spunea că nu este în interesul Partidului Democrat care capturase statul pe atunci și dacă îl va trimite la popor să-l revoce din funcție, îi va crește ratingul lui Igor Dodon. Atunci, Curtea Constituțională a găsit acea ieșire din situație cu suspendarea pe 5 minute. Și, uitați-vă, parcă istoria se repetă, numai că-i alt președinte, în alte circumstanțe, dar aceeași încălcare a Legii Supreme a Republicii Moldova. Și spuneam că 9 martie era ziua când, dacă înainta un candidat dna președintă la funcția de prim-ministru, atunci el ar fi avut 15 zile, în conformitate cu Constituția, ca să pregătească programul de guvernare și echipa și să ceară votul din partea parlamentului. Chiar dacă va fi astăzi desemnat un candidat , mâine sau poimâine, tu parcă îl limitezi pe acest candidat în timpul necesar pentru a pregăti echipa și programul de guvernare, la fel limitezi Parlamentul Republicii Moldova să învestească în funcție un guvern.”
Europa Liberă: Și în asemenea caz se epuizau cele două tentative de înaintare a candidatului pentru funcția de premier și era deznodământul legal?
Teo Cârnaț: „Dacă dna Sandu mergea la a doua tentativă să desemneze un candidat, așa cum cere buchea Constituției, art. 85 alin. 2 din Constituție, atunci ar fi întrunit acele condiții minime pentru ca să se prezinte ulterior în fața Curții Constituționale și să ceară dizolvarea parlamentului ca și o pedeapsă pentru parlament, că nu a învestit în funcție guvernul. Dar din ceea ce se întâmplă în prezent și din comportamentul dnei președinte ajung la concluzia că aceste discuții cu așa-numita societate civilă, cu profesori universitari, cu cine dorește dna Sandu mai mult seamănă a un proces de mimare și nu seamănă cu o intenție a președintei să-și onoreze obligațiunea constituțională să desemneze un candidat.”
Europa Liberă: Ultimul verdict al Înaltei Curți era ca dna Sandu să continue dialogul cu fracțiunile parlamentare. Dna Sandu a spus foarte clar că ea nu mai are ce discuta cu fracțiunile, pentru că ea și-a anunțat intenția, fie că se declanșează alegeri parlamentare anticipate, fie că deputații din parlament adună suficiente voturi ca să-i impună impeachment-ul.
Teo Cârnaț: „Vedeți, dna Ursu, noi trăim într-un stat de drept și democratic și dna Sandu a ajuns la putere, în funcția de președintă în baza acestor principii democratice care există în Republica Moldova. În conformitate cu statul de drept, tu ești obligat să execuți întocmai, dura lex, sed lex, dar dacă dna Sandu nu va recurge la executarea acestei hotărâri a Curții Constituționale de a purcede la consultarea cu fracțiunile parlamentare și a desemna un candidat se află în albia încălcării Constituției Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Și atunci, deputații pot să inițieze procedura de impeachment?
Teo Cârnaț: „E altă mâncare de pește. Deputații tot trebuie să fie proactivi, ei demult trebuiau să reitereze majorități parlamentare formate. Dacă dnei președinte nu i-au plăcut acei 54, de ce în spațiul parlamentar nu a apărut o nouă majoritate care să vină la președintă și să spună: „Dna președintă, noi avem o nouă majoritate, avem un candidat, de exemplu, Andrei Năstase, care a fost tot timpul cu Dvs., proeuropean etc., etc., de aceea, fiți bună și recurgeți la consultări cu această majoritate și desemnați candidatul nostru”? Vedem că parlamentul parcă tot puțin trișează la acest capitol și de aceea parcă vor să se joace de-a șoarecele și pisica. Parlamentul nu poate fi sancționat pentru neinvestirea în funcție a unui guvern, fiindcă pedeapsa nu o merită, nu s-a epuizat cea de-a doua tentativă de învestire în funcție a Guvernului Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ziceți că mingea acum s-ar afla în terenul Maiei Sandu, dar și aleșii poporului n-au venit cu această coaliție oficializată?
Teo Cârnaț: „Dna președintă este obligată constituțional să recurgă la consultarea fracțiunilor parlamentare, fiindcă în urma consultării de-acum tu ești pus în fața faptului – este constituită o majoritate sau nu este? Și dacă nu, înaintează propriul candidat la funcția de prim-ministru al Guvernului Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dl Cârnaț, dar dna Sandu a mai purtat o rundă de negocieri cu fracțiunile și atunci toți cei prezenți la discuții au spus că vor alegeri parlamentare anticipate?
Teo Cârnaț: „Dna Ursu, e una să declari și alta să fie o situație de fapt. De fapt, dna președintă în prezent, chiar dacă cunoaște care va fi rezultatul, ea e obligată să recurgă la consultări cu fracțiunile parlamentare. Vrei tu sau nu vrei, aceasta te obligă Constituția, te obligă hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie 2021 și trebuie să execuți întocmai această hotărâre, că în caz contrar, acei consilieri care te consiliază în prezent că să aștepți termenul de trei luni de zile nu vor fi puși în fața judecății. Prima judecată va fi a poporului, care se poate finaliza cu revocarea din funcție. Eu sunt profesor de drept, dacă s-a încălcat norma, obligatoriu trebuie să fie și pedeapsă. În așa circumstanțe s-ar putea să fie intentat un dosar penal pentru uzurparea puterii în stat de către procurorul general și, ulterior, cu două treimi din voturi să fie pusă sub acuzare dna președintă pentru uzurpare, art. 339. De aceea s-ar putea să fie pusă sub două forme de pedeapsă: una politică, ceea ce poporul poate s-o revoce din funcție și a doua penală legată de art. 339 - uzurparea puterii în stat. Noi încă ne aflăm în albia constituționalității, chiar dacă se tergiversează, dar încă nu-i târziu să-și onoreze această obligațiune. Știți din ce cauză, dna Ursu? Fiindcă art. 2 din Constituție menționează: „Poporului îi aparține puterea”, însă această putere trebuie să fie exercitată direct – prin referendum sau prin organele sale reprezentative în formele stabilite de Constituție”. Tu ești președinte, întocmai cum scrie Constituția așa trebuie să-ți execuți atribuțiile tale de șef al statului.”
Europa Liberă: Dacă până pe 23 martie nu se întâmplă nimic, ce poate să aibă loc după 23 martie?
Teo Cârnaț: „Cred că dna președintă se va adresa către Curtea Constituțională, ca să constate circumstanțele de dizolvare a parlamentului, verdictul curții în acest aviz pe care îl cere dna președintă va scrie în felul următor: „Chiar dacă există o anumită jurisprudență anterior adoptată de către curte că nu au fost epuizate toate circumstanțele de învestire în funcție a unui guvern de către actualul parlament, de aceea curtea nu vede temei ca și pedeapsă ca să declare alegeri parlamentare anticipate”. Asta-i una. Însă dacă parlamentul va avea un astfel de aviz din partea Curții Constituționale, atunci s-ar putea să meargă întocmai așa cum scrie în art. 89, să meargă la suspendarea din funcție a președintelui Republicii Moldova, fiindcă noi nu putem intra într-un blocaj constituțional sau politic. Și după ce îl suspendă, dna președintă a parlamentului, Zinaida Greceanîi va consulta fracțiunile parlamentare și va desemna un candidat al majorității parlamentare anunțate, iar parlamentul este obligat, în termen de până la o lună, să organizeze un referendum. Asta-i procedura, așa scrie Constituția, dar va recurge parlamentul la suspendare sau nu, la fel se vor gândi ca și la Dodon, când a încălcat Constituția, că dacă noi o suspendăm, îi va crește ratingul și actualul parlament va trișa, și actualul parlament nu va respecta întocmai Constituția dacă nu va merge la procedura de suspendare din funcție a președintelui Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Să admitem că se ajunge până la referendum. Ce urmează după referendum, dacă poporul îi dă câștig Maiei Sandu?
Teo Cârnaț: „În unele constituții ale statelor democratice scrie că dacă parlamentul a organizat un impeachment față de președinte, atunci în Constituția lor scrie că, dacă se prăvală, dacă nu se ajunge la un rezultat de revocare, parlamentul se dizolvă. În Republica Moldova așa ceva nu este.”
Europa Liberă: Și care va fi deznodământul dacă nu este?
Teo Cârnaț: „Deznodământul va fi următorul: parlamentul își va continua activitatea până în data de 24 februarie 2023, deoarece în această perioadă președintele interimar Zinaida Greceanîi va desemna un candidat și vom avea un guvern plenipotențiar și funcțional.”
Europa Liberă: Dar Maia Sandu se întoarce în funcție?
Teo Cârnaț: „Aveți perfectă dreptate. Peste o lună de zile, ea se va reîntoarce în funcție. Chiar dacă va avea un rating destul de înalt, nu va avea un guvern care va fi pro-prezidențial și nu va avea o majoritate parlamentară pro-prezidențială. De aceea dna președintă în prezent trebuie să fie foarte activă și din acei 101 deputați să le scoată celor care sunt cu pufușor pe botișor, corupție, lipsă de integritate dosare penale și să plămădească o majoritate.”
Europa Liberă: Asta justiția trebuie să le scoată dosare penale?
Teo Cârnaț: „Atunci când a respins 54 de deputați, a doua zi trebuiau să fie 54 de cereri la procurorul Stoianoglo ca să fie intentate dosare penale față de acești deputați, dar dacă tu declari una politic și nu urmează fapte din partea justiției, atunci vedem prezumția nevinovăției în Republica Moldova. Da, bătălia va fi pierdută de către dna președintă. A pierdut bătălia cu autodizolvarea parlamentului la Curtea Constituțională, parcă toți spuneau că curtea îi va da dreptate; a pierdut bătălia legată de desemnarea a doua oară a dnei Gavriliță prin decret, va pierde în prezent și bătălia legată de învestirea în funcție a unui guvern dacă nu va fi proactivă.”
Europa Liberă: Dar dacă ea câștigă referendumul, ea poate totuși să revină la dizolvarea parlamentului?
Teo Cârnaț: „Nu, dna Ursu, nu! Fiindcă actuala Constituție spune că parlamentul poate fi dizolvat numai în baza art. 85, ceea ce înseamnă că parlamentul n-a adoptat legi mai mult de trei luni de zile și în al doilea caz n-a învestit în funcție un guvern. Însă dna președinte pentru ca să compenseze aceste bătălii pe care le-a pierdut trebuie să inițieze un referendum în numele poporului, un referendum constituțional.”
Europa Liberă: Să modifice Constituția?
Teo Cârnaț: „Da, dar acest referendum trebuie să fie inițiat din partea poporului, din inițiativă populară. În capul acestei inițiative trebuie să se plaseze PAS-ul și modificarea Constituției trebuie să se bazeze pe schimbarea regimului de guvernare în unul prezidențial.”
