„Pot să-mi cer scuze de la cei care n-au citit declarația integrală și au înțeles tendențios mesajul”, a spus Nantoi, după un discurs în care a vorbit despre persecuțiile politice din perioada sovietică, declarațiile Parlamentului R. Moldova referitoare la Ucraina și crimele de război comise de soldații ruși în țara vecină.

Discursul lui Nantoi a trezit din nou nemulțumirea unor deputați socialiști care au spus că nu înțeleg ce legătură există între ceea ce ei numesc „ofensa adusă doamnelor din Moldova” și discursul deputatului PAS. Mai mult, folosind o expresie argotică ofensatoare în limba rusă, deputatul Grigore Novac le-a sugerat deputaților PAS să-l „dea afară” pe Nantoi.

Oazu Nantoi a fost invitat să-și „clarifice declarațiile” de colega sa de fracțiune, Doina Gherman, care este și președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament.

Totodată, socialistul Grigore Novac a cerut sancționarea parlamentarului Oazu Nantoi, prin a-i interzice participarea la următoarele cinci ședințe ale legislativului. Propunerea urmează, întâi de toate, a fi înregistrată.

Scandalul a pornit de la fraza rostită de Oazu Nantoi de la tribuna Parlamentului, pe 14 iunie. Într-un discurs critic la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru fugarul Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg, din 5-8 iunie.

• Te-ar putea interesa și: Deputatele îi vor solicita lui Nantoi să-și ceară scuze pentru fraza despre „moldovence frumoase care vor deservi soldați ruși în bordeluri”

În continuare, Nantoi a spus că „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, frumoasele fete moldovence vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”.

În interpretarea socialiștilor, declarația deputatului a fost făcută anume despre dansatoarele din „Joc”, dar Nantoi a spus Europei Libere că fraza a fost spusă în „contextul lumii ruse”.

El a evitat să spună dacă regretă sau nu formularea criticată și a precizat că, din punctul lui de vedere, socialiștii l-au criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția publică de la esența discursului său despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova, pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.

Pe 18 iunie, președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament, Doina Gherman, a spus Europei Libere că Oazu Nantoi, care îi este coleg de partid (PAS), „trebuie să-și ceară scuze pentru ofensele pe care le-a adresat”. Totuși, ea este convinsă că declarațiile „au fost scoase din context” și că Nantoi „nu le-a avut în vedere”.

• Vezi și: Plângere la Consiliul pentru egalitate pe declarațiile deputatului Oazu Nantoi care ar fi jignit femeile din R. Moldova

La o săptămână după discursul lui Nantoi, deputata socialistă Adela Răileanu a cerut Consiliului pentru egalitate să examineze fraza lui Oazu Nantoi care, în opinia sa, „subminează demnitatea femeilor”. Ea consideră că deputatul PAS ar fi „comparat” dansatoarele din ansamblul „Joc” cu prostituate, fără a preciza contextul în care a fost rostită fraza. Examinarea plângerilor de către Consiliu durează, de obicei, 90 de zile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Doi comandanți militari bolivieni au fost arestați miercuri, după ce soldații și tancurile luaseră poziții în fața palatului prezidențial din Plaza Murillo, în inima capitalei La Paz.

Unul din tancuri a încercat să doboare poarta metalică a palatului, cum a relatat AFP.

Dar la scurt timp soldații și tancurile s-au retras din piață, iar după cinci ore de insurecție, tentativa de puci a luat sfârșit.

De la balconul palatului prezidențial, pe fondul unor mari manifestări de sprijin popular, Luis Arce a spus apoi: „Nimeni nu ne poate lua democrația!”.

Arce, care conduce partidul Mișcarea spre Socialism (MAS), a fost prezentat cu mare fast drept oaspetele principal al președintelui rus Vladimir Putin la recentul Forum Economic din St. Petersburg, din 5-8 iunie, unde au fost mers și reprezentații opoziției pro-ruse din Moldova.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat cu Luis Arce inclusiv despre posibila intrare a Boliviei în gruparea de state BRICS, participarea Rosatom la proiecte de energie nucleare în Bolivia și a companiilor rusești la exploatarea litiului, un material important pentru bateriile electrice.

La St. Petersburg, Arce i s-a adresat lui Putin cu formula „frate președinte”, spunând că au în comun „o agendă și multe visuri”.

Tot cu „frate” i s-a adresat lui Putin alt oaspete intens mediatizat la St. Petersburg, președintele din Zimbabwe, Emmerson Mnangagwa.

După tentativa eșuată de puci, de miercuri, ministerul de Externe de la Moscova și-a exprimat „sprijinul neclintit” pentru Arce și „solidaritatea frățească cu Bolivia, partenerul nostru strategic de nădejde”.

Statele Unite au spus că urmăresc cu atenție evenimentele din Bolivia și au îndemnat la calm. Tentativa de puci a fost condamnată de multe țări din America Latină, ca Chile, Peru, Mexic și Brazilia. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit datelor publicate, astăzi de ministerul Educației, dintre cei 3.815 candidați admiși din colegii și centre de excelență, doar 1.819 au susținut examenul, rata de promovare fiind de 47,68%, comparativ cu 45,37% în sesiunea 2023.

Media 10 la examenul național de bacalaureat a fost obținută de către 47 de candidați. Absolvenți sunt din: Bălți, Chișinău, Edineț, Soroca, Strășeni, Ștefan Vodă, Ungheni.

• Te-ar putea interesa și: Eleva care va fi eliberată de la trei examene de BAC: „Vreau să urmez o carieră în aviație”

La sesiunea de Bacalaureat 2024 au fost admiși 11.321 de candidați din licee, 3.815 candidați din colegii și centre de excelență, 210 candidați din universități, 198 de candidați care s-au înscris în regim extern și 2.510 restanțieri din sesiunile anterioare, în total – 18.054 de candidați.

Datele ministerului mai arată că, din 2.510 restanțieri din sesiunile anterioare, 354 de candidați au promovat examenul, ceea ce constituie 14,10%, comparativ cu 17,03% în sesiunea 2023.

În total, au promovat examenul național de bacalaureat în sesiunea de bază, până la depunerea contestațiilor,12.526 de candidați, ceea ce constituie 69,38% din numărul total de persoane admise, comparativ cu 68,31% la aceeași etapă în sesiunea 2023.

• Vezi și: Un campion european dă BAC-ul la 34 de ani: „Nu cred că am venit prea târziu la școală”

3 persoane au fost eliminate de la examen pentru fraudă și urmează să-l susțină repetat. În zilele de 27-28 iunie, candidații își pot vedea online testele verificate și notele pentru fiecare probă de examen, accesând platforma www.bac.gov.md.

Tot în perioada 27-28 iunie 2024, intervalul orar 09:00 – 18:00, candidații care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele de bacalaureat în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 29 iunie - 3 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate pe data de 4 iulie 2024.

Sesiunea suplimentară a examenului național de bacalaureat va fi organizată în perioada 15-22 iulie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții autorităților de la Chișinău au precizat că s-au autosesizat pe marginea acestui caz de reținere ilegală a jurnalistului în stânga Nistrului.

Biroul precizează că prin canalul de comunicare dintre reprezentanții politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană au fost cerute clarificări asupra acestui incident și eliberarea necondiționată a jurnalistului. La fel, au fost sesizate autoritățile naționale de resort.

• Vezi și: La Tiraspol a fost reținut un jurnalist de la publicația rusă Sotavision

„Lipsa pluralismului de opinii în regiunea transnistreană, cenzurarea informațiilor, îngrădirea libertății de exprimare, dreptului la libera circulație, imposibilitatea de a desfășura fără impedimente activitatea jurnalistică în perimetrul necontrolat de autorități rămân în continuare subiecte de actualitate și care vor fi menținute pe agenda platformelor de dialog existente până la soluționarea definitivă a acestora”, a precizat Biroul politici de reintegrare.

Redacția Sotavision unde lucrează Iliușin a transmis un mesaj în care a precizat că se află în prezent la Chișinău, după ce s-a aflat în detenție la un centru de detenție preventivă.

În martie 2023, MGB-ul de la Tiraspol l-a declarat pe Timofei Iliușin drept „persoană indezirabilă”, fiindu-i interzisă intrarea în regiunea transnistreană. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o scrisoare adresată președinților Comisiei Europene și Consiliului European, liderii celor patru țări spun că de proiect ar beneficia toate statele membre ale UE și cei 450 de milioane de cetățeni ai Uniunii, potrivit Reuters și dpa.

„Construirea unui sistem de infrastructură de apărare de-a lungul frontierei externe a UE cu Rusia și Belarus va aborda nevoia stringentă și urgentă de a proteja UE de amenințările militare și hibride”, se arată în scrisoarea celor patru lideri.

Amenințările hibride se referă la o combinație de mijloace militare și nemilitare, precum și la mijloace ascunse și deschise, inclusiv dezinformarea, atacurile cibernetice, presiunea economică și împingerea migranților peste frontiere.

„Amploarea și costurile acestui efort comun necesită o acțiune dedicată a UE pentru a-l sprijini atât politic, cât și financiar”, se mai arată în scrisoare.

• Te-ar putea interesa și: În pregătirile pentru un scenariu negativ, la frontiera Letoniei cu Rusia încep lucrările de fortificare

Unii diplomați UE au estimat costul construirii unei astfel de linii defensive pe teren de-a lungul frontierei UE de 700 km cu Rusia și Belarus la aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Investițiile europene în apărare și finanțarea acestora vor fi unul dintre principalele subiecte de discuție între liderii UE la summit, în contextul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a intrat în al treilea an, iar Moscova intensifică operațiunile hibride împotriva Occidentului.

Apelul pentru realizarea unei linii de apărare terestră finanțată în comun de UE la granița de est a Uniunii vine după o inițiativă anterioară a Greciei și Poloniei. Cele două țări au propus un sistem de apărare aeriană a UE, după modelul sistemului israelian Iron Dome. Acest sistem ar coordona apărarea aeriană realizată acum individual de țările europene.

„Trebuie folosite măsuri extraordinare, deoarece frontiera externă a UE trebuie protejată și apărată cu mijloace militare și civile”, se mai arată în scrisoarea celor patru țări.

Potrivit scrisorii transmise de liderii celor patru state, planificarea și executarea liniei de apărare de la granița estică a UE ar trebui să se facă în coordonare cu NATO și cerințele sale militare.

Polonia și statele baltice sunt printre cei mai vocali susținători ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia, în 2022.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost examinat, pe 26 iunie, de Comisia parlamentară agricultură și industrie alimentară.

Potrivit documentului elaborat de deputatul PAS, Alexandr Trubca, nu vor fi controlate de ANSA doar cerealele originare din Ucraina care tranzitează R. Moldova prin punctele de trecere a frontierei de stat Giurgiulești – Reni (intrare) și Giurgiulești – Galați (ieșire), precum și cele transportate pe cale feroviară.

Având în vedere că marfa tranzitează teritoriul Republicii Moldova în transporturi specializate, riscul introducerii unor organisme de carantină sunt reduse, spune autorul proiectului.

Inițiativa legislativă a fost elaborată „în scopul îmbunătățirii fluxului schimburilor comerciale între Ucraina și Uniunea Europeană”, se arată în proiectul de lege. Necesitatea a apărut ca urmare a creșterii fluxului de mărfuri din Ucraina și a aglomerării create la frontiera R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Cum are loc tranzitul cerealelor ucrainene prin R. Moldova și impactul atacurilor rusești de pe Dunăre asupra pieței autohtone de cereale

În acest context, UE a recomandat ANSA preluarea practicilor europene de gestionare a fluxurilor de produse și furaje de origine non-animală, ceea ce presupune inclusiv renunțarea la controalele fitosanitare.

Astfel, proiectul de lege vrea să asigure atât tranzitul mai eficient al cerealelor ucrainene, cât și reducerea timpului de așteptare la vamă.

În continuare, proiectul de lege va fi propus plenului Parlamentului spre adoptare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski și comandantul-șef Oleksandr Sîrski au vizitat poziții ale trupelor ucrainene din regiunea estică Donețk, care au rezistat atacurilor intense ale Rusiei din ultimele luni.

Totodată, Zelenski s-a întâlnit cu oficiali locali, cu care a discutat despre problemele cu care se confruntă populația din apropierea liniei frontului – aprovizionarea cu apă, asistența socială, reconstrucția locuințelor, ajutoarele pentru apărare și evacuare.

El s-a arătat surprins că funcționari de rang înalt de la Kiev nu au vizitat zona de o jumătate de an și mai mult.

„Va exista o conversație separată la Kiev, inclusiv cu oficialii guvernamentali care ar trebui să fie aici și în alte locuri din apropierea frontului, în sate cu probleme dificile, în care oamenii au nevoie de soluții imediate. Soluții care nu sunt vizibile de la Kiev. Și am fost surprins că unii oficiali guvernamentali relevanți nu au fost aici de șase luni sau mai mult. Vom avea o conversație serioasă și voi trage concluziile adecvate cu privire la aceștia”, a declarat președintele, într-un mesaj video înregistrat la intrarea în orașul Pokrovsk.

Zelenski a vizitat frecvent zonele de pe linia frontului în timpul războiului, notează agenția AP.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina începe să primească muniție, în sfârșit. Primele livrări au ajuns în țară

De această dată, el a mers în regiunea Donețk pentru a-l prezenta militarilor din prima linie pe noul șef al Comandamentului forțelor comune, Andrii Hnatov.

Hnatov l-a înlocuit recent pe Iurii Sodol, care a deținut această funcție din februarie 2023.

Zelenski nu a oferit nici o explicație pentru această schimbare, care însă a venit după ce respectatul șef al regimentului Azov, Bohdan Krotevici, a difuzat un mesaj video în care îi reproșa unui general anonim că „a ucis mai mulți soldați ucraineni decât orice alt general rus”, acuzându-l de incompetență.

Mai multe medii ucrainene, citând surse anonime din cadrul forțelor armate, au scris că veteranul regimentului Azov l-ar fi avut în vedere pe generalul Sodol.

În ultimele 24 de ore, armata rusă a bombardat 20 de localități din regiunea Donețk, omorând o persoană și rănind cel puțin nouă, potrivit autorităților locale. Aproximativ 250 de persoane au fost evacuate din regiunea Donețk începând de marți, au precizat oficialii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit proiectului, informează dpa, deportarea va fi posibilă dacă imigrantul a aprobat fie și o singură crimă teroristă, nu mai multe, ca în prezent. Nu va mai fi nevoie, pentru deportare, nici de o condamnare penală.

Exprimarea acordului pentru terorism va putea fi considerată nu doar postarea de conținut de această natură pe platformele sociale, ci chiar și marcarea cu „like” a postărilor altora, de pildă pe YouTube, Instagram sau TikTok.

Coaliția de guvernământ din Germania (Social-Democrați, Verzi, Liber-Democrați) a prezentat propunerea ca reacție la înmulțirea postărilor negative după atacul Hamas din 7 octombrie din Israel, dar și după uciderea unui polițist german, înjunghiat în marginea unui miting anti-islamist, la Mannheim, anul acesta, de către un solicitant de azil din Afganistan.

Ministra de Interne germană Nancy Faeser, care a propus modificările, a spus că astfel guvernul „ia măsuri dure împotriva delictelor islamiste și antisemite online”.

Criticii din opoziția de stânga au caracterizat însă proiectul ca pe un atac împotriva libertății cuvântului, comparând măsurile preconizate cu cele folosite de regimurile totalitare.

• Te-ar putea interesa și: Germania simplifică procedurile de acordare a vizelor pentru muncitorii calificați

„Faptul că ministra de Interne Faeser pare să plănuiască de acum să deporteze oameni din cauza unei postări pe rețele este punctul culminant al unei tendințe îngrijorătoare”, a spus în parlament Clara Bünger, deputată a partidului radical de stânga Die Linke.

Bünger a observat că încarcerarea cuiva în Turcia sau Rusia din cauza unei postări pe net este condamnată frenetic de obicei de politicienii germani, dar – a spus ea - „Germania însăși merge de-acum în aceeași direcție”.

În favoarea legii s-a pronunțat călduros vicecancelarul Robert Habeck, din partidul Verzilor, care a spus că este „o mare realizare”. El a părut să confirme că legea ar putea fi folosită mai ales împotriva exceselor islamiștilor, spunând că „Islamul își are locul în Germania, dar islamismul, nu”.

Reuters notează că proiectul de lege apare pe fondul creșterii popularității formațiunii de dreapta anti-imigraționiste Alternativa pentru Germania (AfD). Recent, guvernul german a discutat și posibilitatea repatrierii în țări extrem de nesigure, ca Afganistan sau Siria, a solicitanților de azil care se dedau la acțiuni violente. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un proiect de lege în acest sens a fost examinat la 26 iunie în Comisia parlamentară economie, buget și finanțe.

Documentul acordă dreptul locuitorilor din stânga Nistrului de a-și înmatricula mașinile cu așa-numitele plăcuțe neutre, până pe 31 decembrie 2026, ceea ce le permite să participe în traficul internațional.

Autorii inițiativei spun că, spre deosebire de plăcuțele eliberate de structurile transnistrene autoproclamate, plăcuțele neutre eliberate de autoritățile R. Moldova permit statului să verifice prin sistemul internațional de drept mașinile înmatriculate pentru a evita situațiile în care acestea sunt declarate pierdute sau furate.

Totodată, proprietarii automobilelor cu numerele neutre pot fi identificați de către autoritățile de la Chișinău, iar în cazul implicării în accidente rutiere aceștia pot fi supuși răspunderii juridice.

Acest mecanism însă nu vizează autovehiculele folosite în activitatea comercială.

• Te-ar putea interesa și: Plăcuțe neutre pentru mașinile transnistrene, dar nu pentru toate

După examinarea proiectului de către comisiile parlamentare, acesta va fi înaintat spre examinare în plenul legislativului. Legea va intra în vigoare dacă va fi votată de parlamentari și ulterior publicată în Monitorul Oficial.

Chișinăul și Tiraspolul au convenit, în septembrie 2018, ca automobilele din regiunea transnistreană să fie înmatriculate cu numere neutre pentru a fi admise în traficul internațional, dar și pentru ca autoritățile constituționale să poată documenta și ține evidența acestor mașini. În acest scop, au fost deschise oficii teritoriale ale Agenției Servicii Publice la Tiraspol și la Râbnița și a fost simplificat mecanismul de acordare a acestor plăcuțe.

Totodată, toți șoferii din stânga Nistrului își pot înmatricula autovehiculele și cu numere moldovenești, urmând o procedură simplificată și fără susținerea probelor adiționale, cu obținerea permisului de conducere al R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Generalul Gheorghiță Vlad se află într-o vizită oficială la Chișinău, în perioada 25-27 iunie. Marți, el a avut o întrevedere cu ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și comandantul Armatei Naționale, general de brigadă Eduard Ohladciuc.

Șefii armatelor celor două țări au vorbit despre perspective de intensificare a colaborării bilaterale, modernizarea Armatei Naționale, participarea la operaţiunile de menţinere a păcii cu mandat internațional, dar și despre securitatea regională, potrivit unui comunicat al ministerului moldovean al Apărării.

Generalul Gheorghiță Vlad a spus că „dialogul pe dimensiunea militară” dintre România și R. Moldova va fi aprofundat prin „noi proiecte și inițiative direcționate spre modernizarea Armatei Naționale”, dar și prin creșterea „nivelului de interoperabilitate” între militarii de pe ambele maluri ale Prutului prin participarea comună la exerciții și misiuni, dar și prin sporirea rezilienței naționale la amenințările hibride.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite, Canada și Marea Britanie, împreună împotriva amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale din R. Moldova

În acest context, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a subliniat că România „a fost și este un partener strategic valoros” pentru Republica Moldova.

Pe parcursul zilei de miercuri, generalul Gheorghiță Vlad va avea întrevederi la Președinția și Parlamentul Republicii Moldova.

Pe 21 iulie, Guvernul de la Chișinău și-a dat acordul pentru ratificarea în Parlament a unui amendament la acordul moldo-român de cooperare în domeniul militar, semnat în 2012.

• Te-ar putea interesa și: Undă verde pentru cooperarea militarilor din R. Moldova și România la operațiile multinaționale

Potrivit documentului, Acordul se completează cu un articol care va permite României să sprijine participarea militarilor moldoveni la operații multinaționale – sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE – inclusiv logistic - transport, servicii de telefonie și internet -, financiar, medical, şi pentru evacuare în situații de urgență.

Potrivit NewsMaker, pe 18 iunie, Ministerul Apărării a respins drept false afirmații ale oligarhului fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldoveană în Rusia și care a spus că, prin acest acord, armata moldoveană ar deveni parte a celei române. Ministerul a spus că acordul stabilește „susținerea logistică și administrativă reciprocă” între militarii din România și R. Moldova în timpul unor misiuni și operații comune.

Concomitent cu vizita delegației române, în perioada 24-28 iunie, Armata Națională găzduiește exercițiul multinațional „Scutul Păcii 2024”. La antrenamente participă aproape 600 de militari din Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și din alte țări partenere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Numirea în această funcție a lui Rutte a devenit o formalitate după ce singurul său rival oficial pentru acest post, președintele român, Klaus Iohannis, a anunțat săptămâna trecută că se retrage din cursă, după ce nu a reușit să se impună, scrie Reuters.

Decizia de numire a lui Mark Rutte la șefia NATO a fost luată de ambasadorii țărilor membre la o întrunire de la sediul alianței din Bruxelles. Președintele SUA, Joe Biden, îl va primi în mod oficial la summitul de la Washington din 9-11 iulie.

Premierul demisionar olandez, aflat la putere în ultimii 14 ani, va prelua mandatul de secretar general al NATO pe 1 octombrie. Actualul deținător al funcției, norvegianul Jens Stoltenberg, a avut un mandat de peste un deceniu, extins repetat de aliați de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.

De la anunțarea candidaturii sale pentru această funcție, Rutte a fost susținut în special de SUA, Marea Britanie, Franța și Germania. Mai reticente s-au arătat țările din estul Europei, care au insistat că este timpul ca un reprezentant al lor să ocupe acest post. Pretenția a fost în cele din urmă retrasă, iar Rutte a primit și sprijinul lor.

• Te-ar putea interesa și: România donează Ucrainei un sistem Patriot, iar Iohannis renunță la candidatura la șefia NATO

Alte două state reticente la candidatura sa au fost Ungaria și Turcia. Budapesta a așteptat scuze pentru unele afirmații ale premierului olandez despre politicile guvernului condus de Viktor Orban. Nu este limpede dacă Rutte s-a conformat, dar a avut o vizită la Budapesta încheiată cu declarații cordiale.

Mandatul lui Mark Rutte ar urma să fie marcat de războiul din Ucraina și relațiile tot mai tensionate cu Rusia, dar și de posibila revenire la Casa Albă a lui Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării dorința SUA de a sprijini membrii alianței în cazul unui atac asupra acestora. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Zelenski, în Ucraina s-au întors luptători din Garda Națională, Forțele Navale, Armata Națională, apărarea teritorială și trupele de grăniceri. „Cei care au apărat Mariupolul. Cei care au apărat Cernobîlul. Cei care au fost pe direcțiile Herson, Donețk, Harkov, Zaporojie și Luhansk”, a scris el pe Telegram, mulțumind tuturor celor care au fost implicați în proces, precum și Emiratelor Arabe Unite, care au mediat eliberarea militarilor.

La Moscova, Ministerul Apărării a spus că militarii ruși eliberați vor fi aduși în capitală pentru tratament și reabilitare în unitățile medicale ale ministerului.

Un reprezentant al Statului Major al armatei ucrainene, Andrii Kovalev, a anunțat că Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Ucrainene Ionafan (cu numele de mirean Anatoli Elețkih), o structură subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost parte a schimbului de prizonieri. În august 2023, un tribunal ucrainean l-a condamnat pe Mitropolitul Ionafan la cinci ani de închisoare pentru că a sprijinit invazia rusă în Ucraina. Mitropolitul a stat aproape un an în arest la domiciliu. Marți, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat că Mitropolitul Ionafan, în vârstă de 75 de ani, a fost eliberat pe 22 iunie, în urma intervenției Patriarhului rus Kiril.

• Te-ar putea interesa și: Condamnat de Ucraina pentru sprijinirea Rusiei, mitropolitul Ionafan va fi trimis la Moscova

Schimbul anterior de prizonieri între Ucraina și Rusia - conform formulei „75 pentru 75” – a avut loc pe 31 mai 2024. Șeful biroului prezidențial de la Kiev, Andrii Ermak, a declarat că printre soldații și ofițerii care s-au întors în Ucraina s-au aflat și 19 persoane care au fost capturate de ruși pe Insula Șerpilor, iar alte 10 au luptat la Mariupol. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ministerului Educației, doar candidații la studii superioare de master, precum și cetățenii străini, indiferent de nivelul de studii pe care îl aleg, vor depune dosarele direct la universități.

Sesiunea suplimentară va avea loc între 10-14 august, iar lista persoanelor înmatriculate va fi anunțată pe 20 august.

Candidații vor putea depune dosarele la: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Taraclia, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Academia Militară „Alexandru cel Bun”, Academia „Ștefan cel Mare”, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Totodată, absolvenții de liceu pot opta și pentru instituții private: Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” și Universitatea Cooperatist-Comercială.

Ca urmare a sistării/suspendării activității didactice, nu va fi organizată admitere la: Universitatea Slavonă, Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată, Institutul Internațional de Management IMI-NOVA și Universitatea Americană.

• Te-ar putea interesa și: Specialitățile pedagogice, prioritare la admiterea în universități în 2024

Un sfert din cele circa 8.700 de locuri în universități finanțate din bugetul de stat în anul de studii 2024-2025 vor fi la științele educației. În acest fel, autoritățile speră să acopere cele peste 2.000 de posturi vacante de profesori și educatori din școlile și grădinițele din Moldova.

Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, candidații la specialitățile pedagogice vor fi înmatriculați cu medii nu mai mici de 6. 50 și nu 7, cum se anunța anterior.

Perciun a menționat că din cauza deficitului de cadre didactice, schimbările vor intra în vigoare, începând cu anul viitor.

El a mai spus că cele mai mici medii, de 5, de fapt sunt la candidații care sunt înmatriculați la specialitățile agricole, drept, și nu la pedagogie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Înscrierea pentru „Programul Regional Reporting Fellowship” va fi deschisă până la data de 1 iulie, iar doritorii pot depune cerere de înscriere AICI.

Bursierul din R. Moldova, care va fi selectat în urma unui concurs, va petrece opt luni în biroul Europei Libere (RFE/RL) din Chișinău, unde va contribui la activitatea de zi cu zi a redacției, îndrumat de o echipă de jurnaliști cu experiență.

Câștigătorul sau câștigătoarea va primi o bursă pe durata celor opt luni, un spațiu de lucru și toate echipamentele necesare. Programul deschis pentru nouă țări prevede și o călătorie de două săptămâni la sediul RFE/RL din Praga, pentru cursuri de jurnalism și schimb de experiență.

Scopul bursei este de a oferi jurnaliștilor aflați la început de drum cunoștințele și expertiza editorială necesare pentru practicarea unui jurnalism independent, profesionist și etic, în serviciul publicului.

O presă liberă și puternică reprezintă și o garanție împotriva dezinformării, promovând buna guvernare și pacea regională, iar bursa are la bază misiunea RFE/RL de a furniza publicului un conținut jurnalistic corect, în sprijinul democrației și drepturilor omului.

Acest program de burse este finanțat printr-un grant de la Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Criteriile de eligibilitate sunt:

• Studii în jurnalism sau într-un domeniu conex;
• Experiență de cel puțin doi ani în jurnalism;
• Angajament față de misiunea RFE/RL și intenția de a lucra în țara de origine, acolo unde este posibil.

Cererea de înscriere trebuie să includă:

• Curriculum vitae, inclusiv informații de contact actuale;
• Scrisoare de motivație;
• 3 mostre de lucru.

Materialele de candidare pot fi expediate în limba română, dar trebuie furnizată și o copie a CV-ului în limba engleză.

Candidații preselectați vor fi contactați și invitați să participe la un interviu telefonic, online sau în persoană, ca parte a procesului de selecție.

Măsura este o consecință la represaliile Uniunii Europene împotriva mai multor instituții de presă rusești, arată sursa citată, preluată de Reuters.

Uniunea Europeană a suspendat în luna mai distribuția a patru „rețele de propagandă legate de Kremlin” și a interzis drepturile lor de difuzare pe teritoriul blocului european.

Interdicția s-a aplicat împotriva Voice of Europe, agenției de presă RIA și ziarelor Izvestia și Rossiiskaia Gazeta.

• Te-ar putea interesa și: Comisia Europeană confirmă decizia de interzicere a patru instituții media rusești

Ministerul rus de Externe a răspuns marți (25 iunie), publicând o listă de 81 de instituții media din 25 de state membre UE, precum și posturi paneuropene, ale căror emisiuni a spus că nu vor mai fi disponibile pe teritoriul rus.

Acesta a acuzat publicațiile că „distribuie în mod sistematic informații inexacte” despre ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina.

Agenția de presă Agence France-Presse din Franța, compania de televiziune de stat ORF din Austria, radiodifuzorul irlandez RTE și agenția de știri EFE din Spania se numără printre insituțiile media afectate de decizia Rusiei, alături de multe alte posturi naționale de radio, ziare și Politico.

„Federația Rusă a avertizat în mod repetat, la diferite niveluri, că hărțuirea cu motivații politice a jurnaliștilor autohtoni și interdicțiile nejustificate asupra presei rusești în UE nu vor rămâne fără răspuns”, a spus ministerul de Externe într-un comunicat.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Unii condamnați, alții achitați în așa-numitul dosar „Laundromat”, 14 foști și actuali judecători au depus cereri de recuperare a daunelor morale.

Ministerul Justiției a declarat pentru portalul Anticoruptie că toate deciziile judecătorești au fost contestate, iar instituția solicită în toate cazurile respingerea acțiunilor ca fiind neîntemeiate.

Investigațiile în dosarul „Laundromat” au început în 2016, dar peste patru ani Procuratura Anticorupție i-a scos de sub urmărire penală pe magistrații vizați, invocând lipsa probelor.

Potrivit investigațiilor jurnalistice, operațiunea de „spălare” prin bănci moldovenești a banilor proveniți din surse obscure din Rusia ar fi avut loc între anii 2010-2014. Anchetatorii au evaluat suma la 20 de miliarde de dolari, dar, potrivit experților care au urmărit cazul, ar fi fost vorba de mai mult de 70 de miliarde. Jurnaliștii de la publicația moscovită „Novaia Gazeta”, în colaborare cu rețeaua internațională de investigații OCCRP, scriau în 2017 că banii proveneau din contracte valoroase de la companii de stat rusești, din contrabandă cu produse electronice, produse cu destinație militară sau delapidări bancare.

• Te-ar putea interesa și: Veaceslav Platon, condamnat în absență la 20 ani de închisoare, la Moscova

Rolul judecătorilor moldoveni în această schemă ar fi fost să legalizeze decizii de preluare a banilor proveniți din Federația Rusă în calitate de datorii fictive. După emiterea ordonanțelor de încasare a acestor datorii, sumele treceau prin conturi bancare din Moldova către bănci din Letonia și firme offshore, iar de acolo își pierdeau urma.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agențiile de presă relatează, citând surse apropiate negocierilor, că fostul premier portughez António Costa va fi președintele Consiliului European, în locul belgianului Charles Michel.

Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, va fi noua șefă a politicii externe a UE, în postul ocupat în prezent de Josep Borrell, din Spania.

Acordurile au fost atinse înaintea summitului de joi și vineri al liderilor UE, unde se va decide, printre altele, cine va conduce instituțiile europene în următorii cinci ani.

Ca să fie nominalizată, von der Leyen are nevoie de o „majoritate calificată” a liderilor UE, reprezentând cel puțin 20 de țări și 65% din populația blocului cu 27 de membri.

După nominalizare, ea ar urma să ceară votul unei majorități de membri ai Parlamentului European, în săptămânile următoare.

Președintele Comisiei Europene conduce executivul UE, însărcinat cu elaborarea de noi politici, aplicarea legilor existente și reprezentarea blocului la summituri internaționale importante, ca G7. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instanța cu sediul la Haga îi acuză pe fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu și pe șeful de stat major, gen. Valeri Gherasimov, de crime de război și de crime împotriva umanității.

Într-o declarație de presă, CPI spune că mandatele de arestare au fost emise pentru că judecătorii au considerat că sunt motive rezonabile de a se crede că Șoigu și Gherasimov sunt răspunzători pentru „lovituri cu rachete efectuate de forțele armate rusești împotriva infrastructurii electrice ucrainene” începând din 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023.

„În acest interval, forțele armate ruse au efectuat un număr mare de lovituri împotriva a numeroase centrale electrice și sub-stații, în multiple locații din Ucraina”, se mai arată în declarație.

Anul trecut, aceeași instanță a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l în legătură cu deportarea în Rusia a copiilor ucraineni.

• Te-ar putea interesa și: Curtea Internațională de la Haga a emis mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzat de crime de război în Ucraina

Într-o altă evoluție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marți că Rusia a comis încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, teritoriu ucrainean anexat cu violarea legilor internaționale în 2014.

În acest fel, Curtea cu sediul la Strasbourg a dat dreptate Ucrainei, care s-a plâns că Rusia a persecutat sistematic locuitori ai peninsulei ocupate în urmă cu zece ani.

Ambele evoluții juridice – de la CPI și CEDO – au puține șanse de impact real asupra Rusiei, care nu recunoaște instanța de la Haga și refuză să aplice deciziile celei de la Strasbourg. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Julian Assange, în vârstă de 52 de ani, a fost de acord să pledeze vinovat pentru un singur cap de acuzare legat de conspirație pentru obținerea și dezvăluirea documentelor clasificate ale apărării naționale americane, potrivit documentelor depuse la Tribunalul Districtual al SUA din Insulele Mariane de Nord.

El urmează să fie condamnat la 62 de luni de închisoare - pedeapsă deja executată - la o audiere în insula Saipan, miercuri. Insula din Pacific a fost aleasă datorită refuzului lui Julian Assange de a călători în SUA continentală și pentru poziția sa geografică apropiată de Australia, au spus procurorii, potrivit Reuters.

Assange a părăsit luni închisoarea Belmarsh din Marea Britanie. El a fost eliberat pe cauțiune de Înalta Curte din Marea Britanie și s-a îmbarcat într-o cursă către insula Saipan, a transmis organizația WikiLeaks, într-un comunicat.

După ce va pleda vinovat pentru doar unul dintre multiplele capete de acuzare, Assange va pleca spre Australia, menționează WikiLeaks.

„Julian este liber!!!”, a spus soția sa, Stella Assange, într-o postare pe rețeaua X.

Guvernul australian, condus de premierul Anthony Albanese, a făcut presiuni pentru eliberarea lui Assange, dar a refuzat să comenteze procedurile legale, deoarece acestea erau în curs de desfășurare.

„Prim-ministrul Albanese a fost clar - cazul domnului Assange trenează de prea mult timp și nu există nimic de câștigat prin continuarea încarcerării sale”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Canberra.

Cum a pornit totul

În 2010, WikiLeaks a publicat sute de mii de documente militare americane clasificate privind războaiele Washingtonului din Afganistan și Irak, împreună cu o serie de telegrame diplomatice. A fost considerată cea mai mare scurgere de informații clasificate din istoria militară americană.

Assange a fost pus sub acuzare în timpul administrației fostului președinte Donald Trump pentru publicarea în masă de către WikiLeaks a unor documente secrete americane. Acestea au fost divulgate de Chelsea Manning, fost analist de informații militare americane, care a fost, de asemenea, urmărit penal în temeiul Legii spionajului.

Colecția imensă de 700.000 de documente include telegrame diplomatice și relatări de pe câmpul de luptă, cum ar fi un videoclip din 2007 al unui elicopter american Apache care trage asupra presupușilor insurgenți din Irak, ucigând mai multe persoane, inclusiv doi angajați ai Reuters.

• Te-ar putea interesa și: O scurgere de informații care va întări poziția sceptică a multor americani

Acuzațiile împotriva lui Assange au stârnit indignare în rândul numeroșilor săi susținători globali. Aceștia susțin că Julian Assange, în calitate de editor al WikiLeaks, nu ar trebui să fie acuzat de infracțiuni care privesc angajații guvernului federal atunci când aceștia fură sau scurg informații către presă.

Mulți susținători ai libertății presei au susținut că acuzarea penală a lui Assange reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare.

„Un acord de recunoaștere a vinovăției ar evita cel mai rău scenariu pentru libertatea presei, dar acest acord prevede că Assange va fi executat cinci ani de închisoare pentru activități în care jurnaliștii se angajează în fiecare zi”, a declarat Jameel Jaffer, director executiv al organizației pentru libertatea de exprimare Knight First Amendment Institute de la Universitatea Columbia, pentru Reuters.

„Va arunca o umbră lungă asupra celor mai importante tipuri de jurnalism, nu doar în această țară, ci în întreaga lume”, a adăugat el.

Un proces de 14 ani

Assange a fost arestat pentru prima dată în Marea Britanie în 2010 pe baza unui mandat european de arestare, după ce autoritățile suedeze au declarat că vor să-l interogheze în legătură cu acuzațiile de infracțiuni sexuale, ulterior retrase. El a fugit la ambasada Ecuadorului, unde a rămas autoizolat timp de șapte ani, pentru a evita extrădarea în Suedia.

El a fost scos afară din ambasadă în 2019 și închis. De atunci, el s-a aflat în închisoarea de maximă securitate Belmarsh din Londra, de unde luptă de aproape cinci ani împotriva extrădării în Statele Unite.

• Te-ar putea interesa și: Justiția britanică îi dă lui Julian Assange drept de apel împotriva extrădării în SUA

Cei cinci ani de detenție sunt similari cu sentința impusă lui Reality Winner, un veteran al Forțelor Aeriene și fost contractor de informații, care a fost condamnat la 63 de luni după ce a sustras materiale clasificate și le-a trimis prin poștă unei redacții de știri.

În timp ce se afla în Belmarsh, Assange s-a căsătorit cu partenera Stella - o avocată și susținătoare a drepturilor omului cu cetățenie suedeză și spaniolă. Cuplul are doi copii, născuți în timp ce Assange era închis în ambasada Ecuadorului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și-a lansat apelul pe 25 iunie, ziua în care la Luxemburg are loc conferința interguvernamentală care marchează deschiderea oficială a discuțiilor de aderare la UE.

Siegfried Mureșan a remarcat, într-un mesaj pe Facebook, „progresele extraordinare” făcute de Republica Moldova, în cei doi ani de când a devenit țară candidată.

„Aceste eforturi trebuie răsplătite de instituțiile UE. De aceea, pe lângă decizia istorică de a începe negocierile de aderare, aștept din partea Comisiei Europene să propună creșterea sprijinului financiar și tehnic pentru Republica Moldova în următoarea perioadă”, a scris el.

Europarlamentarul consideră că Moldova merită un instrument de sprijin asemănător cu cel pe care UE l-a adoptat pentru Ucraina, dar „proporțional cu dimensiunile și nevoile țării”.

„Necesarul financiar de care autoritățile din Moldova au nevoie pentru a continua cu reformele, a întări economia și a crește bunăstarea oamenilor este relativ redus comparativ cu bugetul UE. Dar orice euro în plus alocat poate face diferența în Moldova”, a spus Mureșan.

Într-un interviu recent pentru Euronews, Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al celui mai puternic grup de partide din Parlamentul European - PPE, a vorbit despre necesitatea creării unui fond al UE de garantare a investițiilor companiilor europene în Republica Moldova, după modelul celui pentru Ucraina. Potrivit lui, un asemenea fond ar asigura dezvoltarea economică și ar putea accelera aderarea țării la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Centrul GeoEconomics de la Atlantic Council constată că, dimpotrivă, în ultima vreme rolul „supradimensionat” al dolarului în economia globală s-a consolidat, dată fiind creșterea economică robustă a economiei americane, politica monetară mai strânsă și creșterea unor riscuri geopolitice.

Sudiul spune că eforturile țărilor din BRICS, o structură dominată de Rusia și China, de a forma o valută comună și de a reduce rolul dolarului american – au eșuat.

BRICS este o organizație interguvernamentală alcătuită din Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite.

Raportul de la GeoEconomics Center arată că sancțiunile impuse Rusiei de grupul G7 ca urmare a invaziei din Ucraina au accelerat eforturile statelor BRICS de a crea o uniune monetară, dar țările respective nu au făcut progrese în „de-dolarizare”.

Autorii studiului nu exclud ca eforturile de a crea un sistem intern de plăți în BRICS să dea roade într-un viitor mai îndepărtat, dar atrag atenția că asemenea acorduri nu sunt ușor de edificat, dat fiind că negocierile decurg în cadru bilateral.

Eforturile Chinei de a promova renminbi ca monedă de rezervă au eșuat și ele, iar autorii raportului spun că de vină sunt îndoielile legate de economia chineză, poziția Beijingului față de războiul Rusiei în Ucraina și teama de o invazie chineză în Taiwan.

Euro, considerat pe vremuri un concurent la rolul internațional al dolarului, a slăbit și el în ultima vreme ca valută alternativă, astfel că investitorii care vor să-și reducă expunerea la risc se orientează mai degrabă spre aur. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Petiția a fost depusă pe 20 iunie. Până acum, nu a fost numită o dată exactă la care plângerea va fi examinată, agenda de lucru a Consiliului fiind completată cel puțin până pe 18 iulie. Examinarea plângerilor de către Consiliu durează, de obicei, 90 de zile.

Consiliul pentru egalitate este o autoritate publică autonomă, creată în 2013, având scopul de prevenire și protecție împotriva discriminării de toate felurile. Membrii Consiliului sunt numiți de Parlamentul R. Moldova pentru un mandat de 5 ani. Componența actuală: Ian Feldman (președinte), Victorina Luca, Gheorghina Drumea, Carolina Bagrin și Andrei Lungu.

Socialista Adela Răileanu a cerut Consiliului să examineze fraza lui Oazu Nantoi care, în opinia sa, „subminează demnitatea femeilor”. Ea consideră că deputatul PAS ar fi „comparat” dansatoarele din ansamblul „Joc” cu prostituate, fără a preciza contextul.

Fraza care a atras critici a fost rostită de Oazu Nantoi de la tribuna Parlamentului, pe 14 iunie. Într-un discurs critic la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru oligarhul fugar Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg, din 5-8 iunie.

• Te-ar putea interesa și: Deputatele îi vor solicita lui Nantoi să-și ceară scuze pentru fraza despre „moldovence frumoase care vor deservi soldați ruși în bordeluri”

Nantoi a spus că „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, frumoasele fete moldovence vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”.

Anterior, Nantoi a spus Europei Liberă că, din punctul lui de vedere, Răileanu l-a criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția publică de la esența discursului său despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova, pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.

Deputatul a evitat să spună dacă regretă sau nu formularea criticată și a atras atenția că ea a fost făcută în „contextul lumii ruse”.

Pe 18 iunie, președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament, Doina Gherman, a spus Europei Libere că Oazu Nantoi, care îi este coleg de partid (PAS), „trebuie să-și ceară scuze pentru ofensele pe care le-a adresat”. Totuși, ea este convinsă că declarațiile „au fost scoase din context” și că Nantoi „nu le-a avut în vedere”.

Gherman a precizat că la următoarea ședință a Legislativului, pe 27 iunie, Platforma Femeilor Deputate din Parlament îi va solicita lui Nantoi „să clarifice declarațiile făcute anterior și eventual să-și ceară scuze”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia de marți vine în urma unei petiții depuse de Mișcarea pentru o guvernare de calitate (MQG), care a calificat decizia ca fiind o „victorie istorică pentru statul de drept și principiul egalității în serviciul militar”, scrie Times of Israel.

Judecătorii au notat că excepțiile de care se bucurau studenții școlilor religioase nu mai au nici o bază legală, iar povara serviciului militar trebuie împărțită de întreaga societate.

New York Times scrie că premierul israelian Benjamin Netanyahu are acum două opțiuni. El ar putea permite ca scutirea de armată a studenților ultra-ortodocși să expire, riscând o retragere din partea partidelor ultra-ortodoxe de care depinde pentru a-și menține coaliția politică unită. Inclusiv propriul ministru al apărării, Yoav Gallant, s-a împotrivit categoric unei astfel de variante.

Dar dacă Netanyahu va merge înainte cu planul său de a menține scutirea în lege, mai mulți membri laici ai coaliției ar putea rupe rândurile.

• Vezi și: Ar putea Israelul să-i ducă la armată și pe evreii ultra-ortodocși?

În timpul audierilor de la Curtea Supremă, avocații guvernului au atras atenția că sfârșitul exceptării studenților religioși de la serviciul militar ar „rupe în două” societatea.

Partidul ultra-ortodox United Torah Judaism (Iudaismul Unificat al Torei), care este și unul din cei mai mari parteneri din coaliția lui Netanyahu, a calificat decizia de marți ca fiind „așteptată și foarte nefericită”.

Scutirile de la serviciul militar pentru evreii ultra-ortodocși au fost instituite încă de la fondarea Statului Israel în 1948, când conducerea de atunci a țării le-a promis autonomie în schimbul sprijinului lor pentru crearea unui stat secular.

În ultimele decenii, proporția lor a ajuns la 13% din populația totală a țării, iar războiul din Gaza a readus în discuție excepțiile de care se bucură, anulate parțial de o decizie a Curții Supreme încă în 2018.

În fiecare an, cam 13.000 de evrei ultra-ortodocși ating vârsta înrolării (18 ani), dar numai 10% merg de bunăvoie la armată. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut redacția Sota, potrivit căreia Iliușin a mers la Tiraspol pentru a pregăti „un material jurnalistic”.

„Tânărul a reușit să contacteze redacția și să avertizeze despre arestarea sa iminentă”, a precizat redacția într-un comunicat.

Surse ale Europei Libere de la Tiraspol, care sunt la curent cu reținerea lui Iliușin, spun că jurnalistul ar putea să fie reținut timp de mai multe ore pentru interogatoriu, deoarece ar fi încălcat „regimul de intrare”. Acestuia i s-ar putea cere să șteargă imaginile filmate și să părăsească regiunea.

• Te-ar putea interesa și: Activistul Victor Pleșcanov a fost eliberat din închisoarea de la Tiraspol

În martie 2023, MGB-ul de la Tiraspol l-a declarat pe Timofei Iliușin drept „persoană indezirabilă”, fiindu-i interzisă intrarea în regiunea transnistreană.

Publicația Astra notează că Timofei Iliușin a părăsit Rusia în iunie 2022. În ianuarie 2023, a încercat să organizeze, în capitala kirghiză Bișkek, un miting împotriva războiului din Ucraina și în sprijinul deținuților politici din Rusia, dar a fost împiedicat de poliție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Generalul de brigadă, Sergiu Cirimpei, șeful-adjunct al Marelui Stat Major, a declarat la ceremonia începerii exercițiului că acesta reprezintă „un test de verificare a nivelului de pregătire” a militarilor moldoveni, în conformitate cu standardele internaționale.

În cadrul exercițiului va avea loc o evaluare a Batalionului 22 de menținere a păcii „Căști albastre”, în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC).

Colonelul Sorin Bacalu, șeful exercițiului „Scutul Păcii”, a precizat că militarii vor fi verificați de experți naționali și internaționali la îndeplinirea acțiunilor specifice misiunilor internaționale de menținere a păcii, cum ar fi: patrulare, convoiul și escorta, percheziția tehnicii auto la punctele de control, asigurarea securității obiectivelor strategice, evacuarea medicală, precum și acordarea primului ajutor medical, potrivit unui comunicat al ministerului Apărării.

Certificarea OCC este o condiție obligatorie pentru participarea Armatei Naționale la misiuni de menținere a păcii sub egida ONU, inclusiv KFOR din Kosovo și UNIFIL din Liban. Republica Moldova a aderat la programul OCC în 2007.

• Te-ar putea interesa și: Noi exerciții de pregătire a rezervei Forțelor Armate

În iunie 2023, în premieră pentru Republica Moldova, o echipă internațională de specialiști a instruit și a certificat 25 de militari moldoveni ca „evaluatori NATO OCC de nivelul I”, care vor avea dreptul să evalueze subunitățile naționale și internaționale în vederea capabilității și interoperabilității cu armatele țărilor partenere. Alți cinci ofițeri moldoveni au fost certificați ca administratori ai bazei de date OCC.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te