Linkuri accesibilitate

Ala Tocarciuc: Vom avea nevoie de revaccinare în 2022 | VIDEO


Imagine generică.

Ala Tocarciuc, expertă internațională în sănătate publică, atenționează cetățenii despre necesitatea respectării măsurilor de protecție și importanța vaccinării împotriva Covid-19, în contextul în care a fost confirmată prezența tulpinii Delta în Republica Moldova.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:25:20 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dna Ala Tocarciuc, expert în sănătate, autoarea cărții proaspăt lansate, „Prima carantină mondială”. De unde v-a venit ideea să scrieți această carte?

Ala Tocarciuc: „Ideea s-a „adunat”, știți, nu a venit peste noapte. Când s-a început pandemia, eram în Republica Moldova, am rămas aici și așa s-a întâmplat că eram foarte des solicitată să-mi expun niște opinii independente despre ce se întâmplă în lume, ce se întâmplă în Republica Moldova. Și ca să fiu întotdeauna la curent și să informez oamenii corect, lucram zilnic practic cu tot ce se publica, inclusiv materiale științifice, rapoarte, diferite decizii și undeva se contura un model de răspuns la pandemie. Așa l-am văzut eu și când deja era foarte multă informație acumulată, prin luna septembrie, eu am decis că trebuie să scriu o carte, trebuie s-o adun cumva într-o formă, pentru că este important să transmitem aceste modele de gândire. Eu zic că cu adevărat sunt foarte bune, inclusiv pentru copiii noștri.”

Ala Tocarciuc: Vom avea nevoie de revaccinare în 2022
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:29:49 0:00

Europa Liberă: Acest volum are patru capitole, am reușit doar să-l răsfoiesc, cel de-al patrulea sunt lecțiile. Și e bine să amintim și opiniei publice, totuși, ce lecții trebuie să învețe și dacă s-au învățat lecțiile din timpul pandemiei, căreia încă nu i s-a pus capăt.

Ala Tocarciuc: „Corect. Sunt niște lecții și niște concluzii preliminare. Cred că peste vreo patru-cinci ani vor fi mai multe cărți și vor fi concluzii finale, aici sunt doar niște concluzii preliminare și niște reflecții preliminare, dacă se poate spune așa. Cred că cea mai principală lecție este că oamenii tot timpul sunt gata să răspundă la o criză. Asta este părerea mea...”

Europa Liberă: Dar ați accentuat că în funcție de schimbarea mentalității?

Ala Tocarciuc: „Da, trebuie să ne schimbăm modul de gândire. Dacă o să ne schimbăm un pic modul de gândire, atunci noi cu adevărat vom putea găsi instrumente de răspuns la această criză, vom putea înțelege ce ne lipsește, ne vom putea readapta sau schimba niște lucruri în jurul nostru și încetișor să trăim pe nou în criză, pentru că o criză nu este doar așa, o explozie peste noapte și gata s-a terminat criza. O criză pandemică este o criză care durează în timp și foarte multe procese deja s-au schimbat și în sistemele de sănătate, și în sistemele de educație, și chiar în sisteme de administrare a localităților, a țărilor s-au schimbat foarte multe lucruri în această pandemie, deja s-au schimbat. Și multe s-au schimbat ireversibil, aș spune eu.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să faceți o comparație între felul cum încearcă să lupte cu această pandemie în exterior și în Republica Moldova, găsiți mai multe asemănări sau deosebiri?

Ala Tocarciuc: „Este un set de măsuri care este aplicabil absolut în toate țările, sunt un șir de măsuri nespecifice sau contramăsuri medicale care sunt absolut în toate țările, noi le găsim în toate țările și sunt, desigur, unele măsuri ce țin în special de partea economică și socială, care diferă de la o țară la alta. Aici noi ne deosebim un pic.”

Europa Liberă: Acum se vorbește mult despre izbucnirea celui de-al patrulea val. Ce ar însemna al patrulea val al pandemiei de COVID-19?

Ala Tocarciuc: „În primul rând, pentru Republica Moldova va fi al treilea val. Ce ar însemna? Ar însemna iarăși o creștere a numărului de bolnavi, iarăși ar însemna o presiune pe sistemul de sănătate și desigur că vom avea decese, poate mai puține decât în primele două valuri, pentru că vedem că virusul se adaptează la om și numărul de îmbolnăviri crește, pentru că virusul este mai contagios, dar numărul de decese scade. Respectiv, asta este cam ceea ce putem prezice, dar trebuie să fim conștienți de faptul că noi nu putem prezice totul în această pandemie și în fiecare lună noi ne convingem că sunt momente când noi credem că deja am luat pandemia sub control, dar când ne uităm la rezultate înțelegem că, de fapt, ea nu este sub control.”

Europa Liberă: Dar când se avertizează că noile tulpini sunt mult mai contagioase, că unul din trei oameni ar putea să fie grav afectat, atunci ar trebui să pună în gardă autoritățile, dar și cetățenii, pentru că imunizarea în Republica Moldova nu a ajuns nici la 20 la sută din întreaga populație a țării, dar se credea că până în toamnă se va reuși să se ajungă până la 60-70% să fie vaccinați cetățenii. Iată, ce se întâmplă aici, de ce lumea nu e atât de dornică să accepte vaccinarea? Cum și cine îl motivează pe cetățean că trebuie totuși să se imunizeze?

Ala Tocarciuc: „O să împart răspunsul la întrebare în două părți. Deci, prima parte – da, în Republica Moldova este un teren fertil pentru tulpina Delta. Noi avem cam 80% din oameni care nu s-au vaccinat și noi avem cam 20% care s-au vaccinat, dar pentru care noi știm că această tulpină tot cam unul din trei se va întâlni cu ea, așa zum ziceți și Dvs. Poate cu simptome foarte ușoare, dar se va întâlni oricum. Numărul potențial de oameni care se pot îmbolnăvi de această tulpină la noi este destul de mare, eu aș zice că este peste 80%. Cum să-i convingem pe oameni? Eu cred că comunicarea pe care noi am desfășurat-o a fost bună, adică în anumite perioade...”

Europa Liberă: Da, dar numărul celor sceptici e destul de mare?

Ala Tocarciuc: „Numărul e destul de mare. Eu cred că poate ar fi cazul să folosim niște motivări materiale pentru cei care nu se conving pur și simplu, ca să-i vaccinăm.”

Europa Liberă: Adică să li se ofere recompense celor care se vaccinează?

Ala Tocarciuc: „Să li se ofere niște recompense sau pachete alimentare, sau altceva care să-i motiveze să vină la cabinetul de vaccinare, pentru că până la urmă noi suferim toți, o să suferim toți, inclusiv cei vaccinați. Noi n-o să fim protejați, undeva o să fim expuși riscului continuu.”

Europa Liberă: Specialiștii admit că, odată cu începerea noului an de studii, odată ce copiii vor veni la școală, atunci ar putea să crească riscul îmbolnăvirilor, dar, pe de altă parte, autoritățile ne spun că personalul medical este vaccinat în proporție mare și în municipiul Chișinău, dar și în provincie.

Ala Tocarciuc: „Personalul medical este vaccinat, e adevărat, ei sunt protejați.”

Europa Liberă: Și personalul didactic, am vrut să zic.

Ala Tocarciuc: „Și cadrele didactice e foarte important să fie 100% vaccinate, pentru că, dacă noi vrem copiii să vină la școală, profesorii trebuie să fie vaccinați și să nu fie bolnavi. Noi înțelegem că, indiferent de modelul de studii – online sau cu prezență fizică –, de profesor depinde foarte mult. Dacă profesorul va fi vaccinat și va fi protejat, el va putea ține lecții și online, și cu prezență fizică, oricare model va fi primit în școală la momentul respectiv. Dacă profesorii nu vor fi vaccinați, ei vor fi expuși riscului de contaminare și oamenii nevaccinați fac cele mai severe forme de boală, îndeosebi cu tulpina Delta. Asta deja este demonstrat în țările din care a venit această tulpină. Copiii fac mai mult forme ușoare sau asimptomatice.”

Europa Liberă: Dar Ministerul Educației încerca să potolească spiritele și să spună că școlile nu sunt focare de infecție?

Ala Tocarciuc: „Noi putem interpreta diferit ce se are în vedere prin „focar de infecție”. Se știe foarte bine deja că și o persoană vaccinată poate fi purtătoare de Delta, dacă nu poată mască. Deci, respectiv un copil nevaccinat poate fi purtător de Delta, fără ca să știe despre asta, având o formă asimptomatică. Și atunci, dacă noi avem cel puțin un copil bolnav în școală, deja e un fel de focar. Cum nu pot înțelege, trebuie să înțelegem argumentele lor, ca să putem zice mai exact.”

Europa Liberă: Dar poate ar fi bine să le amintiți celor care ne urmăresc ce înseamnă tulpina Delta?

Ala Tocarciuc: „Tulpina Delta este o tulpină care a fost descoperită pentru prima dată în India, în decembrie 2020. E o tulpină cu două mutații, practic e prima tulpină cunoscută care are două mutații serioase în proteina spike și una din ele este o mutație care a fost inițial descoperită în Africa de Sud, și alta este o mutație care a fost descoperită în California, în Statele Unite. Aceste mutații singulare sunt foarte contagioase, dar când s-au întâlnit ambele într-o tulpină de virus, ele au devenit și mai contagioase. Deci, în 5 secunde poți să molipsești omul. Dacă tu ești bolnav, tu nu știi, dar ești purtător și tu vorbești cu cineva, tu îi transmiți virusul, fără ca să știi.”

Europa Liberă: Și tulpina Lambda?

Ala Tocarciuc: „Lambda e de Brazilia, care acum e în Peru, face ravagii acolo. Tot e o tulpină îngrijorătoare, dar la noi nu am văzut informații despre Lambda așa de multe ca despre Delta. Ar trebui, probabil, să citim tulpinile, pentru că explozia care a avut loc în India, ea a fost nu doar din cauza tulpinii Delta, acolo a fost un mix de tulpini – și tulpina braziliană P1, și tulpina britanică, și tulpina asta indiană. Deci, acolo au fost trei sau patru tulpini care fiecare avea căile ei de răspândire și a fost o explozie, un tsunami în India.”

Europa Liberă: Pentru că mulți cetățeni ai Republicii Moldova și-au găsit bucata de pâine peste hotare, iar acum e anotimpul estival, mulți din ei revin acasă, să-și viziteze părinții, rudele. Poate fi considerată și această venire îngrijorătoare?

Ala Tocarciuc: „E un factor de risc, un risc real, adică pe care noi îl vedem în fiecare zi. Și aici ar trebui introduse măsuri mai stricte la frontieră pentru cei care intră, mai stricte în sens de control mai strict, poate chiar testare rapidă, care se face în 15 minute. Avem câte, zece puncte de frontieră? Am pus zece corturi și toți trec prin cort, 15 minute și are testul, respectiv primul filtru ar putea fi pus acolo, nu e complicat.”

Europa Liberă: Situația e critică și în Federația Rusă. Și din Federația Rusă mulți vin și pleacă, pentru că sunt muncitori sezonieri și datele statistice din Federația Rusă arată că e în creștere numărul îmbolnăvirilor și în această țară.

Ala Tocarciuc: „De asemenea în Turcia foarte mult a crescut, de la cinci mii la 35 de mii pe zi. Deci, Rusia, Turcia, unele țări din Europa, aceeași Marea Britanie, chiar dacă a început un pic să scadă, dar ei tot au peste 150 de mii de cazuri zilnic, ceea ce e destul de mult. Riscul că se va aduce din afară e mare și noi vedem că numărul de cazuri crește. Săptămâna trecută, spre exemplu, cazuri din afară erau 160, ceea ce e destul de mult și aici ne trebuie nu doar filtru la frontieră, dar ne trebuie filtru imediat ce ei au primele simptome cumva să-i izolăm, pentru că fiecare zi de interacțiune pentru acești oameni în comunitate înseamnă noi bolnavi, noi canale de distribuție a virusului.”

Europa Liberă: Ziceam că doar până la 20 al sută din populația Republicii Moldova a fost vaccinată. În ultimul timp tot ne informează autoritățile că vin doze noi și noi loturi de vaccin. Ce va face Republica Moldova cu aceste loturi de vaccin dacă cetățenii nu se grăbesc să se imunizeze?

Ala Tocarciuc: „E îmbucurător faptul că vin vaccinuri, asta-i foarte bine, pentru că în foarte multe țări deja se vorbește despre a treia doză, despre booster, despre întărirea imunității. E clar că despre asta vorbesc țările care au început vaccinarea în decembrie și degrabă vor ajunge la un an de la primele doze și ei se gândesc să revaccineze. Noi am început în martie, deci noi vom avea nevoie de revaccinare în martie 2022, dar cred că scopul nostru, sarcina, nici nu vreau să zic problema, dar scopul nostru strategic este ca toate aceste doze să fie folosite pentru imunizarea populației cât mai mult posibil și cât mai repede posibil.”

Europa Liberă: Dacă inițial fețele bisericești erau reticente, acum chiar am văzut că în preajma unor lăcașe sfinte se pun aceste puncte de vaccinare. Asta înseamnă că toată lumea conștientizează cât de grav este acest pericol de infectare?

Ala Tocarciuc: „Eu cred că deja toți au conștientizat, toți cei care au ceva rațiune și gândire critică deja au conștientizat. Și fețele bisericești foarte mulți sunt cu studii superioare, adică cu studii umanitare, era de așteptat, pe mine poate să mă surprindă reticența de la început, dar la un an și ceva de la începutul pandemiei deja nu mă surprinde că mulți oameni acceptă, mă surprinde altceva, mă surprind cei care nu acceptă și după 18 luni, și după atâtea decese, și după atâtea drame, practic, în fiecare cerc social, dacă te uiți, este cel puțin o dramă, cel puțin cineva a decedat de COVID sau cel puțin cineva a rămas cu urmări, iar unii oameni continuă să nu creadă, asta mă surprinde.”

Europa Liberă: De ce nimeni nu se încumetă să spună despre valabilitatea certificatului care se dă după imunizare?

Ala Tocarciuc: „Pentru că, de facto, dacă privim, nici în Europa, nici în Statele Unite, nicăieri nu este specificat un termen de valabilitate a acestui certificat, sunt foarte multe cercetări și noi acum trăim o perioadă importantă, eu aș spune. Deci, primele doze de vaccin în

Toată lumea științifică așteaptă aceste rezultate cu mare nerăbdare, pentru că ele o să ne arate cu adevărat ce s-a întâmplat cu imunitatea după vaccin pe parcursul unui an și ce trebuie de făcut mai departe.

studii clinice de faza trei, dacă ne uităm retrospectiv, ele au început să fie administrate la sfârșitul lunii iulie anul 2020, primele rezultate despre studii clinice au venit în septembrie și, respectiv, noi o să avem degrabă, cred că la sfârșitul lunii septembrie, rezultate despre imunitatea la un an de la administrarea primei doze. Toată lumea științifică așteaptă aceste rezultate cu mare nerăbdare, pentru că ele o să ne arate cu adevărat ce s-a întâmplat cu imunitatea după vaccin pe parcursul unui an și ce trebuie de făcut mai departe. Sunt voci din industria farmaceutică care zic că, da, deja va trebui booster, probabil că ei ceva cunosc, dar comunitatea medicală spune: dați-ne argumente de ce voi considerați că trebuie booster, noi vrem să vedem argumente de ce trebuie a treia doză. Nu are valabilitate certificatul despre vaccinare și probabil că nu va avea până când nu vor ieși aceste studii clinice și nu o să ne spună clar că, uite, imunitatea este asigurată pe parcursul a 12 luni, spre exemplu. Și atunci, certificatul automat va lua acest termen.”

Europa Liberă: În scurt timp urmează să fie învestit un nou cabinet de miniștri. Ce povară cade pe umerii celui care va obține portofoliul de ministru la sănătate? Ce ar trebui să cuprindă programul său de activitate, astfel încât să se anticipeze o situație dramatică și la capitolul situații din domeniul sănătății?

Ala Tocarciuc: „O să zic ca expert. Deci, următorul val pandemic va cere niște tactici noi, nu va fi schimbare majoră în strategie, va cere doar niște tactici noi, iarăși deschidere secții de COVID, iarăși mobilizarea de medici, poate niște protocoale noi de tratament, pentru că se cunoaște...”

Europa Liberă: Cel mai probabil, secțiile COVID care au activat în perioada critică pot fi reactivate oricând, dacă crește numărul celor infectați?

Ala Tocarciuc: „Da, exact. Dar dacă să ne ridicăm la un alt nivel, atunci pandemia e una din probleme, avem blocuri de probleme strategice care se cer, la părerea mea, rezolvate în sistemul de sănătate. Și eu aș schimba un pic accentele, sistemul nostru de sănătate astăzi este concentrat doar pe controlul bolilor, adică funcționează pe conceptul că îi tratăm pe toți cei bolnavi, dar foarte puțin este pe direcția de păstrare a sănătății. Eu aș împărți strategia de sănătate în două blocuri mari: unul ar fi păstrarea sănătății și tot ce ține de păstrare, inclusiv controale medicale cu o anumită periodicitate, alimente sănătoase, noi ne îmbolnăvim de la ceea ce mâncăm, avem nevoie de aer sănătos, apă sănătoasă, mișcare... Deci, tot-tot ce ne ajută să păstrăm sănătatea ar trebui să fie inclus într-un bloc foarte mare și aici ar trebui, eu cred, să fie 60% din efort. Și al doilea bloc ar fi să controlăm bolile, adică toți cei care deja și-au pierdut din sănătate, ei au niște boli și aceste boli trebuie controlate, pentru controlul bolilor eu aș segmenta un grup special – geriatria, pentru că îmbătrânirea populației este o problemă majoră acum pe tot globul, nu doar în Republica Moldova, și noi tot avem acest grup de oameni mai bătrâni, mai în vârstă, care au nevoie câteodată...”

Europa Liberă: Care sunt mai vulnerabili în fața unor asemenea epidemii...

Ala Tocarciuc: „Care sunt mai vulnerabili, da, pentru că noi am avut problema asta până la pandemie, în foarte multe spitale erau doar oameni în vârstă, pentru că ei au nevoie mai mult de asistență medicală și câteodată minoră, poate nici nu spitalizare, dar ei au nevoie ca să fie un cadru medical lângă ei tot timpul și în controlul maladiilor aș separa asta. M-am gândit că e tot foarte important să separăm domeniul paliativ, adică celor care se află în faza terminală a vieții să le dăm voie să-și trăiască decent ultimele zile de viață. Și pentru că experiența mea este foarte mare la copii cu boli rare și noi nu avem nimic pentru copii și, în special pentru copii cu boli rare, la controlul maladiilor aș separa și componenta asta pediatrică, inclusiv cu bolile rare, pentru că sănătatea copiilor începe de la naștere și dacă vrem noi pe viitor să avem o populație sănătoasă eu aș separa asta ca o direcție strategică separată. Când vorbesc că aș separa o direcție strategică, am în vedere tot ce ține de infrastructură, personal medical, resurse umane educate, procese ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Pentru că a fost o perioadă când a scăzut numărul celor infectați și restricțiile au fost diminuate, lumea s-a relaxat se pare că mai mult decât i s-ar permite. Din observațiile Dvs., pentru că vedeți ce se întâmplă și în stradă, și în transportul public, și în magazin, și în alte locații, ce le sugerați cetățenilor?

Ala Tocarciuc: „Să îmbrace masca, toți! Eu am intrat cu mască, am două doze de vaccin făcute și am trecut și prin boală, și eu port mască, pentru că nu vreau să mă întâlnesc cu varianta Delta. Și dacă ei vor să nu se întâlnească nici cu una din variante, nu doar cu Delta, nici cu Lambda, acum mai nou este și Epsilon, sunt câteva variante de îngrijorare, care nu doar sunt foarte contagioase, dar au învățat cum să ocolească anticorpii, deci, acesta-i pericolul. De ce ele ne îngrijorează? Pentru că ele au învățat cum să treacă de scutul imun. Respectiv, ca să nu ne întâlnim cu ele – masca! E ceva foarte simplu – masca și spălatul pe mâini. Sunt două lucruri care încă nu au niciun fel de substituție, deci nu au inventat oamenii cum să scăpăm de asta.”

Europa Liberă: De ce v-am pus această întrebare? Pentru că toamna în Republica Moldova este anotimpul nunților, cumetriilor, multor ceremonii și se adună mai multă lume decât e prevăzut, cel puțin, restricția de 50 de persoane se pare că a funcționat cât de cât.

Ala Tocarciuc: „A funcționat nu numai la noi, a funcționat în mai multe țări restricția la numărul de persoane și nu doar restricția de număr, ați văzut că se fac concerte, se fac spectacole, dar și cu respectarea distanței sociale, și număr de persoane, și mască - aceste trei restricții împreună cumva funcționează și ne dau voie să readucem niște elemente noi în viața noastră. Nunțile și cumetriile, nu știu, acolo se stă la masă fără mască și asta este un semn de îngrijorare, un risc, oamenii își asumă niște riscuri, până la urmă, și asta poate avea consecințe grave, în special dacă această Delta începe să se răspândească repede în societatea noastră.”

Europa Liberă: Și ce le sugerați - să se limiteze la un număr mai mic de invitați la ceremonii sau ce să facă lumea?

Ala Tocarciuc: „Să se abțină... Dacă e posibil să facă cu un număr mai mic și să respecte niște norme e OK, dacă pot să transfere ceremonia pentru o perioadă mai târzie, eu cred că asta ar fi cea mai bună soluție.”

Europa Liberă: Nu a dispărut disputa, totuși care vaccin este de o calitate mai bună? Știți că a existat acest lucru și până a fi adus vaccinul, și în timpul imunizării, dar și acum dacă discuți cu diferiți oameni din diverse categorii ale societății, unii spun că au încredere într-un vaccin, alții spun că nu au încredere deloc și cred în altul?

Ala Tocarciuc: „Depinde după care criteriu comparăm. În genere, eu de la bun început am zis că acel vaccin e bun care-l aveți cel mai accesibil și cel mai repede accesibil. Pentru mine cel mai repede a fost vaccinul AstraZeneca accesibil și eu am făcut AstraZeneca. Toate vaccinurile care sunt aprobate acum au niște criterii, au un profil de siguranță, și după profilul de siguranță sunt comparabile toate. Când zic comparabile, înseamnă că numărul de efecte adverse la zece mii de populație este cam același la toate din ele sau la 100 de mii de populație este cam același. Se deosebesc ele ca eficiență, eficiență înseamnă gradul de protecție pe care-l asigură și cel mai mare grad de protecție desigur că îl au vaccinurile pe mesageria RNA, vaccinurile pe vectori au un pic mai mic, dar tot destul de bun. Și când zic destul de bun, trebuie să ținem cont că, dacă un vaccin are o eficiență mai mare de 70%, asta se consideră foarte bine, este extraordinar, toate vaccinurile au peste 70%, inclusiv acele chinezești au 83, dacă nu mă înșel, AstraZeneca 90 și ceva, Pfizer 90 și ceva, Sputnik tot 90 și ceva, de asta faptul că oamenii aleg e ceva subiectiv. Eu cred că asta e ceva pur subiectiv, uman.”

Europa Liberă: Am citit că Pfizer-ul și Moderna vor crește în preț. De ce?

Ala Tocarciuc: „E o presupunere a mea, pentru că deja s-a început încheierea contractelor pentru a treia doză, respectiv a treia doză iarăși cere niște cercetări, studii clinice, care costă și plus capacitățile de producere. Deci, crește cererea – crește și prețul.”

Europa Liberă: În Germania am citit că s-ar putea să fie vaccinarea contra cost, că acest lucru ar putea să-i motiveze și mai mult pe cetățeni să se vaccineze.

Ala Tocarciuc: „În Germania au scos testarea gratuită ca să-i motiveze să se vaccineze, până acum făceau teste gratuite și așa este, ei primeau acasă plicul cu mai multe teste rapide, fiecare membru de familie o dată la două săptămâni putea să se testeze și totul era gratuit. Acum se decide ca să se renunțe la testarea gratuită, dar să mențină vaccinarea gratuită cu scopul ca să stimuleze vaccinarea.”

Europa Liberă: Și cum credeți, ar fi un scenariu bun, aplicabil și pentru Republica Moldova?

Ala Tocarciuc: „Dar la noi testele tot timpul au fost cu plată, eu nu cred că la noi va funcționa această metodă, pentru că la noi testarea a fost, practic, permanent plătită, foarte mic a fost numărul de oameni care au făcut teste gratuite. Mai degrabă dacă o să facă niște pachete promoționale sau niște loterii pentru tineri, uitați-vă Loteria Moldovei cât e de populară la noi, dacă le vor da bilete de loterie la cei vaccinați sau ceva să facă loterie între ei, eu cred că ar prinde repede, cumva noi ne deosebim de cultura germană.”

Europa Liberă: Așteptăm componența cabinetului de miniștri și programul și cel mai probabil cei care vor să guverneze trebuie să includă un capitol aparte care ar ține și de combaterea pandemiei de COVID-19, astfel încât cetățenii să aibă încredere în cei care își asumă guvernarea și să nu mai repetăm situațiile triste de altădată, când un politician vorbea mai degrabă cu sarcasm despre virusuri, unii spuneau că cred, alții spuneau că nu cred. Ar trebui totuși în vârful puterii să existe și o concluzie unică, aplecând urechea la ceea ce spun specialiștii, în primul rând?

Ala Tocarciuc: „Am descris aspectul acesta și în cartea mea, la faptul că foarte mult politicienii au fost implicați în luarea de decizii și mai puțin specialiștii, ei au fost neglijați cumva. OK, am zis că poate era de iertat la început, dar acum după un an și ceva deja trebuie să fie o lecție învățată, fiecare specialist sau profesionist își cunoaște foarte bine domeniul lui și atunci când noi implicăm specialiștii adunăm acea inteligență colectivă, fapt ce ne ajută să adoptăm decizii mult mai bune. Și asta-i una din lecții despre care am scris și în carte.”

Europa Liberă: Ar fi bine să se modifice și componența comisiei de resort?

Ala Tocarciuc: „Cred că da, și a comisiei, și deciziile, și foarte multe practici sau procese care deja s-au făcut cumva ar trebui documentate și multiplicate cele bune sau revăzute cele în care am eșuat. Deci, e un proces, e un proces viu răspunsul la pandemie și e normal că noi mai facem și greșeli, dar e o chestie când tu faci greșeli și nu le corectezi, și altă chestie când ai greșit, ai învățat și ai corectat-o și mergi mai departe, pentru că e un proces viu și el încă va dura.”

Europa Liberă: Cartea a apărut în limba rusă, va apărea și în limba română?

Ala Tocarciuc: „Îmi doresc foarte mult să o traduc și în română, și în engleză, sper că această ediție limitată în limba rusă mă va ajuta să fac următorii pași în română și în engleză.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii!

Ala Tocarciuc: „Și eu vă mulțumesc!”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG