Atenuarea efectelor Covid-19 asupra stării de sănătate și asupra economiei naționale trebuie să fie prioritatea guvernării. Restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19 au afectat toate sectoarele economiei naționale, puțini sunt cei care ar putea obține profit în acest an sau în anul viitor, e de părere expertul economic Viorel Gîrbu.
Europa Liberă: Există economie și în pandemie? Vorbind de impactul pandemiei de Covid-19 asupra economiei naționale, la nivel economic o să se vadă o redesenare a anumitor sectoare, cum se vor resimți efectele pandemiei?
Viorel Gîrbu: „Am văzut, deja, cifrele sunt determinate pentru anul trecut, am văzut cât de mult a scăzut PIB-ul, în termeni încă preliminari, dar imaginea este destul de clară, în anul trecut pandemia a exercitat o influență destul de adâncă asupra economiei, naționale, acest lucru este recunoscut și cert, dar momentan încă nu cunoaștem care vor fi efectele de lungă durată.
Numărul îmbolnăvirilor zilnice este mai mic față de ce a fost în perioada anterioară
Observăm că sunt anumite evoluții destul de pozitive în domeniul sănătății, de aici a început problema în spațiul economic, numărul îmbolnăvirilor zilnice este mai mic față de ce a fost în perioada anterioară. Momentan, cel puțin, nu am găsit o explicație a acestui fenomen, pentru că fenomenul se desfășoară imprevizibil sau de o manieră necunoscută de autorități. Noi nu știm modul în care fenomenul se va manifesta în perioada următoare și atunci este devreme să venim cu anumite estimări definitive. Peste cinci-șapte ani, cauzele vor fi mai bine cunoscute, dar noi înțelegem că pandemia a fost o experiență foarte negativă. Și nu doar pandemia, ci și modul în care au știut autoritățile să acționeze ne oferă material suficient pentru a gândi și a veni cu soluții pe viitor.”
Europa Liberă: Coronavirusul va fi urmat și de o pandemie a datoriilor? Datoriile cetățeanului, ale agenților economici?
Viorel Gîrbu: „Este o situație nu tocmai bună, dacă e să facem o referință la aceste două dimensiuni, mediul de afaceri, și antreprenorii, și angajații, cele două categorii au fost influențate un pic mai mult și după o logică cumva ordinară și un pic cinică.”
Europa Liberă: De ce o numiți cinică?
Viorel Gîrbu: „Pentru că cei mai slabi și cei care sunt la coadă suportă cel mai mult consecințele, de aici și proverbele din cultura noastră națională și din alte spații culturale.”
Europa Liberă: Dar fostul premier, Chicu, avea și o explicație, că mulți agenți economici ar trebui să se împace cu gândul că o afacere poate și falimenta și ar trebui să se reprofileze, să inițieze alte afaceri.
Viorel Gîrbu: „Am impresia că, totuși, e un accent greșit, sigur că agenții economici trebuie să cunoască și să fie mereu conștienți că afacerile falimentează, e economia de piață și e natura în care trăim. Nu cred că putem să facem referință la filosofia de mii de ani a lui Heraclit, care zicea că lumea este în continuă mișcare, ceva se naște și ceva moare, este firesc, lumea nu a fost ieri descoperită și aceasta este o trăsătură de lungă durată a societății și a lumii în care trăim. Dar, totuși, accentele trebuie puse la modul în care a evoluat economia, la modul în care au fost implementate politicile naționale, cum au știut autoritățile naționale să facă față și să protejeze economia națională.”
Europa Liberă: Au știut? Au putut?
Viorel Gîrbu: „N-au putut. Sunt destul de multe studii și analize care, totuși, vorbesc despre faptul că economia națională nu a fost protejată și autoritățile naționale au avut o abordare formală față de modul în care ar trebui să acționeze și să acorde suport față de economia națională, inclusiv față de agenții economici. Și atunci întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: noi cum știm să gestionăm astfel de situații și de ce autoritățile nu dezvoltă o asemenea plasă de protecție încât să nu permită businessului să se reorienteze?
E foarte ușor și, într-un fel, cinic, să zicem că businessul poate să falimenteze și trebuie să reorientăm investițiile. E foarte ușor să spunem că afacerile pot să falimenteze, dar totodată noi trebuie să înțelegem că acest business și aceste investiții, odată pierdute, se dezvoltă greu și aceste afaceri nu trebuie reinițiate de o manieră arbitrară, ceva ce caracterizează economia de piață. O afacere care n-a ajuns la maturitate și nu și-a produs efectul pozitiv final este o pierdere masivă, pentru că investiții în afaceri s-au făcut, investiții în infrastructură, în educarea personalului, sunt foarte multe investiții și dacă acestea nu și-au produs efectul final fiindcă afacerea se face din contul investițiilor, da? Aceste investiții la etapa inițială nu produc valoare adăugată, dar ulterior statul trebuie să impoziteze și din impozite crește sectorul social etc. Noi, dacă am ratat această investiție, este ca și roada în agricultură, au dat înghețurile și roada s-a pierdut. Noi nu trebuie să zicem că înghețul este o situație firească. E o pierdere pentru economie și acest lucru trebuie înțeles.”
Europa Liberă: Dar vă întrebam despre datoriile cetățenilor, ale agenților economici către instituțiile bancare, către stat, vor fi în creștere? Și cât de mult afectează?
Viorel Gîrbu: „Surprinzător, datele din sectorul bancar arată binișor pentru agenții economici și creditarea mediului de afaceri privat a crescut anul trecut față de ce a fost în perioadele anterioare. Avem o dinamică pozitivă, nu atât de mare cum a fost în perioadele anterioare, și acest lucru este, într-un fel surprinzător. Ceea ce am văzut noi foarte clar în datele statistice oferite de sistemul nostru financiar-bancar, aici trebuie să includem și organizațiile de microfinanțare, totuși cifrele și execuțiile economice și fiscale pe perioada unui an vorbesc despre despre o înrăutățire a situației debitorilor persoane fizice. Aici e problema. Persoanele fizice, putem să deducem, au suportat greul final. Pentru că agentul economic, atunci când s-a confruntat cu o situație financiară dificilă, în lipsa unui suport din partea executivului, a plasat presiunea în primul rând pe angajați. Dar angajații nu au pe cine să plaseze presiunea, ei, dacă au anumite economii, deja se simt foarte bine. Au vrut cumva să amortizeze, dar dacă nu au economii – ce se întâmplă cu ei? Categoriile vulnerabile trebuie monitorizate, cele care au suportat, și eu cred că lucrul acesta nu este corect, dar au suportat cel mai greu urmările acestei crize.”
Europa Liberă: Ce moștenire va prelua noul guvern, care urmează a fi învestit după alegerile parlamentare anticipate și cât de grea va fi povara care va cade pe umerii acelui cabinet de miniștri?
Viorel Gîrbu: „Moștenirea e destul de dificilă, depinde cum analizăm această dimensiune. Dacă o analizăm pe termen scurt, venim cu anumite concluzii, și concluziile nu sunt bune. Mediul de afaceri a avut de suferit, fiindcă, totuși, statul nu a gestionat de o manieră eficientă criza și nu a oferit suficiente instrumente și atunci viitorul executiv va trebui să investească mijloace financiare în dezvoltarea afacerilor, să vină cu anumite instrumente, care să faciliteze lansarea de afaceri noi, să susțină afacerile, ca acestea să crească și să producă un anumit randament. Colectările de impozite vor fi mai mici. Economia este afectată, în general, inclusiv și din perspectiva remitențelor venite de peste hotare, care, iarăși, au o anumită evoluție, aparent pozitivă...”
Europa Liberă: Dar remitențele au arătat că erau în creștere, de ce ziceți aparent pozitive?
Viorel Gîrbu: „Pentru că remitențele sunt doar parțial, la suprafață, și datele statistice fac referință doar la ceea ce se vede cu ochiul liber, totul ce apare în statistica guvernamentală. Dar remitențele mereu au fost un domeniu semiobscur.”
Europa Liberă: De ce?
Viorel Gîrbu: „Fiindcă foarte multe mijloace fixe au fost transmise neformal, nu folosind transferurile bancare sau anumite transferuri rapide.”
Europa Liberă: Dar aceste aceste transferuri oricum au salvat situația multor familii care au ajuns în dificultate.
Viorel Gîrbu: „Dacă e să ne uităm la indicatorii proxi indirecți, putem să ajungem la concluzia că volumul remitențelor a scăzut. Deci, formal, partea de suprafață a crescut un pic din cauza circumstanțelor impuse de autorități, dar dacă e să ne uităm la volumul mijloacelor financiare, valuta vândută de persoanele fizice, dacă e să presupunem că intrările de valută au fost mai mari, și vânzările de valută ar fi fost mai mai, pentru că necesitățile au crescut în mod cert în perioada respectivă, or, vânzările de valută sunt mai mici. Depozitele deschise în instituțiile financiar-bancare de către persoanele fizice, în valută, sunt mai mici. Deci, dacă a intrat mai multă valută, unde s-a așezat această valută? Consumul populației a scăzut.”
Europa Liberă: Dar au fost fluctuații și pe piața valutară.
Viorel Gîrbu: „Au fost anumite fluctuații, dar nimic ieșit din comun, piața valutară mereu este caracterizată de anumite fluctuații, sunt anumite evoluții pe această piață, este o anumită depreciere a monedei naționale, dar nimic extraordinar. Piața valutară trebuie să fluctueze, asta e economia de piață.”
Europa Liberă: Prețurile au început că crească, unii spun, ca pe drojdii, începând cu carburanții și terminând cu produsele alimentare și nu doar, materiale de construcții, peste tot acuma sunt înregistrate prețuri mai mari.
Viorel Gîrbu: „Adevărat, dar rata inflației este sub limita maximă sau sub acel indicator care este monitorizat de Banca Națională și care este acceptabil pentru economia noastră națională. Pentru noi rata inflației este determinată, iarăși, subiectiv, de către autorități, dar să zicem că noi suntem obișnuiți cu acest indicator la 5%. Noi avem inflația anuală în jur de 3%, deci nivelul inflației este destul de mic. Dar îngrijorătoare este creșterea inflației din luna martie, comparativ cu ceea ce a fost în februari, aici e o creștere, într-adevăr, destul de rapidă. Ați menționat foarte corect anumite categorii de produsele alimentare. Cel mai mult, rata majoră este împinsă în sus de categoria produselor alimentare, noi acest lucru îl atestăm rapid. La produsele industriale, la fel, prețurile cresc un pic mai mult. Pentru servicii avem o tendință deflaționistă. Dar, bine, și un anumit aport, cumva tradițional în R.Moldova, la rata inflației, este modul cum evoluează prețurile la produsele și serviciile reglementate, acolo unde avem anumite tendințe deflaționiste. Inflația era să fie mai mare dacă aceste produse, servicii, bunuri la care prețurile sunt stabilite de către autorități, aici avem anumite tendințe deflaționiste. Obiective, subiective, nu știu, lucrul acesta e greu să- judeci, dar dacă e să facem o anumită radiografie, pe o perioadă mai lungă de timp, știm că, de fapt, în perioada preelectorală, bunurile și serviciile cu prețuri reglementate înregistrează anumite tendințe deflaționiste care pot fi catalogate ca fiind subiective, dat fiind faptul că statul își promovează anumite politici pe care le are în acest sector. Sigur că avem și o creștere foarte mare la combustibil.”
Europa Liberă: Apropo, ce se întâmplă pe piața petrolieră, din punct de vedere economic este explicabil?
Fiecare stat vine cu o anumită poziție, și politică
Viorel Gîrbu: „Da, cotațiile petrolului pe piețele internaționale au crescut, în mod firesc, derivatele din petrol trebuie să crească ca preț, dar și dacă facem referință la faptul cum cresc aceste prețuri pe piața UE, fiindcă fiecare stat vine cu o anumită poziție, și politică, care nu este comparabilă, dar media vorbește despre anumite tendințe care trebuie să fie, de bine, de rău, monitorizate. Faptul că în statele UE prețurile la benzină sunt în mărime de 8% mai mari față de anul trecut, și noi avem o creștere de 14% creșterea, în R.Moldova, și la benzină, și la motorină, prețurile au crescut cu aproximativ 50 mai repede decât în statele UE. Sigur că sunt tendințe obiective, legate de cotațiile petrolului pe piețele internaționale, noi atestăm anumite tendințe subiective, care reies din anumite disfuncționalități pe care le atestăm pe piața R.Moldova.”
Europa Liberă: Dar înțelegerile acestea de cartel sunt justificate de cei care avansează aceste idei?
Viorel Gîrbu: „Da și nu. Presupun că da. Dar aici sunt mai multe rațiuni, inclusiv de ordin economic. Dat fiind faptul că piața R.Moldova este una foarte mică, lupta între distribuitorii de combustibil nu este atât de pronunțată, din perspectiva politicilor de preț. Acest lucru înseamnă că atunci când în lipsa unei înțelegeri de cartel, o anumită rețea mai mare își majorează prețul, restul rețelelor nu vor fi interesate să se axeze pe politici de prețuri mai mici pe o perioadă lungă de timp, fiindcă nu este nicio rațiune economică în promovarea acestor politici și atunci restul rețelelor se vor alinia, efectiv, la rețelele mai mari, fiindcă dacă promovează prețuri mai mici ratează venituri. Piața este foarte mică, costurile sunt foarte mari și posibilitățile de extindere sunt destul de limitate, astfel încât dacă o benzinărie majorează prețul subiectiv, restul benzinăriilor, chiar și în lipsa unor înțelegeri de cartel, vor implementa politici similare, fiindcă cam acesta e specificul pieței noastre. Nu are niciun rost să vii cu prețuri mai mici, fiindcă ratezi venituri.”
Europa Liberă: Vă întrebam ce fel de priorități trebuie să aibă viitorul executiv?
Viorel Gîrbu: „Prioritățile sunt foarte multe. Noi suntem o țară săracă și foarte prost administrată și atunci orice este o prioritate. Avem nevoie să investim în foarte multe domenii, dar dacă e să facem anumite înțelegeri și o radiografie a modului cum a fost influențată economia națională ca urmare a crizei din sectorul sanitar, deci, în primul rând, noi trebuie să vorbim despre structura economiei naționale, că nu este deloc suficient de bine diversificată. De exemplu, a fost o surpriză foarte negativă faptul că în sectorul industrial am înregistrat scăderi masive anume în acele domenii de care noi eram foarte mândri că am înregistrat investiții masive din exterior. Aceste investiții au fost axate pe un singur sector, cel al construcției de autoturisme, care, fiind influențat pe plan mondial, unda de șoc a lovit economia națională. Deci, economia națională trebuie dezvoltată, sectorul industrial –diversificat, iar noi să avem mai multă încredere în forțele proprii.”
Europa Liberă: Dar miza guvernanților știți că de obicei sunt atragerea asistenței financiare din exterior.
Viorel Gîrbu: „Exact. Noi avem niște politici nefericite pe o perioadă lungă de timp și două discursuri care se luptă între ele. Avem partidele de stânga, care vorbesc despre faptul că trebuie să cooperăm mai mult cu Federația Rusă și să atragem investiții și să activăm comerțul cu această zonă geografică. Alții au un discurs identic, doar că zona geografică este orientată către Vest. Nu este corect să vii cu acest gen de abordări, noi trebuie să venim cu o înțelegere a intereselor pe care noi le avem aici, în R. Moldova.”
Europa Liberă: Și care ar fi interesele R.Moldova? Cum o faci fără ajutorul din afară?
Viorel Gîrbu: „Și cu ajutorul din afară. Modelul european este model de dezvoltare a societății, pentru R.Moldova, el nu trebuie să dispară, cele mai bune standarde le vedem în UE, apropo, și Federația Rusă își modernizează societatea axându-se pe modelul european, deci discursul, într-un fel, este unul greșit, dar noi trebuie nu să urmăm fără gândire critică acele indicații sau sugestii pe care le vedem în exterior, fie din Est, fie din Vest. Noi mereu trebuie să urmărim interesul național, să venim cu politici de substituire a raporturilor, să diversificăm economia națională, ca atunci când vin anumite crize să nu depindem de importurile de peste hotare. Atunci când sunt anumite crize, să reușim să satisfacem consumul intern din producție proprie, să nu depindem de importuri sau de exporturi, iarăși, venite din exterior, deci să minimizăm influența factorului extern asupra modului cum arată economia națională. O altă dimensiune, la care n-am reușit să mă refer, este modul în care nu știm să gestionăm forța de muncă din R.Moldova. Noi știm că foarte multe persoane au plecat peste hotare. Noi trebuie să găsim posibilitatea să-i atragem înapoi, în economia națională, și în același timp noi trebuie să facem ceva cu sistemul nostru de protecție socială, care nu este adaptat modului în care arată economia noastră națională. Noi avem foarte mulți cetățeni care nu plătesc contribuții, deci nu sunt asigurați, nu sunt acoperiți de serviciul de protecție socială, nici în exterior, nici în interior. Și ei vin în R.Moldova și se supără pentru faptul că trebuie să plătească contribuții de asigurare medicală sau atribuții sociale și asta e firesc că trebuie să plătească contribuții, nu poți doar să beneficiezi. În același timp, ei nu sunt acoperiți cu servicii de protecție socială nici în exterior. E o problemă gravă aceasta, iar guvernul vine cu abordări care fac abstracție de modul cum arată economia noastră națională.”
Europa Liberă: R.Moldova de un acord cu FMI are nevoie pentru că acesta ar da undă verde pentru cooperarea cu alți parteneri externi.
Viorel Gîrbu: „Adevărat. Acordul cu FMI este acel cadru, acea umbrelă, care oferă dezvoltare de acorduri și cu alte organizații internaționale, adevărat, dar, în același timp, Moldova are acorduri semnate cu FMI de o perioadă lungă de timp. Practic, în toată perioada de independență a R.Moldova, Moldova a avut acorduri semnate cu FMI. O dată la 30 de ani, noi semnăm acorduri cu FMI. Și uitați-vă în ce stare este economia națională.”
Europa Liberă: Cum o dată în 30 de ani?
Viorel Gîrbu: „Îmi cer scuze, pe toată perioada de 30 de ani noi am avut, mai mult sau mai puțin, acorduri care acopereau nu integral, dar am avut cooperare și cu alte organizații și am atras miliarde de dolari din partea acestor organizații, nu doar din partea FMI. Simplul acord nu este o reușită. Și atunci guvernul nu trebuie să vină cu realizări paliative, să zică, uitați-vă am semnat acordul. Și conținutul acordului contează și capacitatea noastră de a negocia și de a impune anumite prevederi care să ne favorizeze pe noi.
Noi suntem într-o situație foarte paradoxală, e un mesaj poate văzut negativ, venit din partea precedentei guvernări, în ce ține de activitatea Băncii Naționale și de rezerve. Ne amintim ce zicea dl Dodon, că ele trebuiesc folosite pentru economia națională. Acest lucru, într-un fel, vorbește despre anumite abuzuri, îndeosebi în cadrul nostru instituțional, dar în același timp, este cumva stranie situația în care s-a pomenit R.Moldova atunci când volumul activelor externe care sunt ținute peste hotare, ce reprezintă investițiile în economiile străine sunt aproximativ în mărime comparabilă cu acel investiții despre care vorbim că sunt salvarea economiei naționale. Deci, noi, propriu-zis, mijloacele externe le exportăm în exterior și mereu căutăm investiții străine, granturi și credite din exterior. Situația în sine este una paradoxală. Eu nu militez pentru folosirea activelor de rezervă, dar totuși rolul și rostul Băncii Naționale, inclusiv din perspectiva politicilor economice și a realității economice din R.Moldova, trebuie cumva fortificat și înțeles mai bine. Această dimensiune nouă ne scapă și atunci noi trebuie să avem capacitatea de negociere, inclusiv și din această perspectivă cu FMI.”
Europa Liberă: Implementarea reformelor ar aduce mai mari succese și în domeniul economiei naționale?
Viorel Gîrbu: „Adevărat, scopul reformelor e să avem o societate și o economie prosperă. Noi avem nevoie de o economie puternică și de o societate care să fie formată dintr-o clasă medie puternică și foarte numeroasă, care, inclusiv, să ne ofere beneficii în plan economic și social.”
