Linkuri accesibilitate

Viorica Olaru-Cemîrtan(Suedia): Noi am plecat, dar cordonul ombilical nu a fost tăiat, R. Moldova este în sângele nostru


Viorica Olaru-Cemîrtan

Comisia Electorală Centrală și-a modificat propria decizie cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Vor fi deschise 146 de secții de votare peste hotare,dar nu 139 așa cum s-a anunțat anterior. Despre miza votului din diaspora o discutie cu Viorica Olaru Cemîrtan care este stabilită de trei ani în Suedia, cu familia. Ea a declarat Europei Libere că dorște libertate, democrație, dezvoltare și multe oportunități economice și culturale pentru oamenii frumoși ai Moldovei. Tocmai de aceea, votează de fiecare dată și promovează cultura politică printre toți cei cu care comunică.

Viorica Olaru-Cemîrtan: Republica Moldova este în sângele nostru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:35 0:00
Link direct

Europa Liberă: Vorbim despre viața de migrant și votul din diasporă. Ce miză au pentru cei plecați în străinătate aceste alegeri parlamentare anticipate din 11 iulie?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Este o miză foarte mare, pentru că noi, cei plecați pe alte meridiane, continuăm să vibrăm cu Republica Moldova la unison și desigur că am plecat și am văzut că este posibil democrația să arate veritabil și ne dorim să contribuim. Respectiv, alegerile anticipate din iulie sunt foarte așteptate, mai ales după ce am avut un prim imbold că se pot schimba lucrurile la alegerile prezidențiale din noiembrie, acum suntem motivați o dată în plus și mai avem niște tinere „vlăstare”, care au depășit vârsta de 18 ani și cu mare nerăbdare așteaptă să contribuie. Eu vreau să spun anume din perspectiva tinerei generații care se școlarizează în Europa sau care poate s-a născut în anumite țări europene, dar a fost crescută, educată de părinți în valorile noastre, ei cu atât mai mult înțeleg cât este de important acest drept civic de a vota. Și așteptăm să fim auziți, pentru că noi am plecat, dar cordonul ombilical nu a fost tăiat, Republica Moldova este în sângele nostru, dacă să spun așa, metaforic.”

Europa Liberă: Dar concurenții electorali au păreri diferite despre votul din diasporă, unii îl încurajează, alții îl blamează.

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Da...”

Europa Liberă: Ce semnal se trimite către cei aflați în străinătate prin aceste declarații făcute de politicieni - și de unii, și de alții?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Concurenții electorali au opinii diferite tocmai din considerentul că și ei ca ideologie și ca preocupări au interese diferite și în momentul în care descurajează votul în diasporă și insultă sau restricționează accesul la exercitarea acestui drept, de fapt, își exprimă atitudinea față de toată națiunea noastră, pentru că, în primul rând, este o frică față de diasporă și realizăm că persoanele care sunt cumva cultivate altfel, gândesc mult mai critic, văd lucrurile, probabil, mai detașat, nu au pârghii, să spun așa, de a fi cumva controlați atât de mult de alte interese (mă refer la diasporă), dar se conduc doar de interesele cetățenești și de aceea anumiți concurenții electorali desigur că ar dori să minimalizeze influența diasporei. Pe de altă parte, ne bucurăm foarte mult că totuși sunt concurenții electorali care susțin, promovează și se luptă pentru acest drept și aceasta este miza noastră. Atâta timp cât partidul politic ne vede ca o parte activă, proactivă și importantă, desigur că înseamnă că acest partid sau aceste partide nu au de ce se teme, nu au ce ascunde, nu au interese oculte, nu sunt coruptibili și vibrează pe aceleași unde democratice, așa cum ne place nouă să spunem, democrația secolului XXI.”

Europa Liberă: Familia voastră s-a stabilit în Suedia acum câțiva ani, sunteți trei alegători în familie. V-ați înscris prealabil în listele electorale?

Comisia Electorală Centrală nu a mers în întâmpinarea diasporei și nu a deschis foarte multe secții de votare

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Da, noi suntem trei persoane care ne vom exercita dreptul la alegeri, suntem în Suedia și suntem aproape de Stockholm, aproape de misiunea noastră diplomatică. Anul trecut în noiembrie, eu am făcut înscrierea pentru toți membrii familiei, dar acum nu ne-am înscris încă o dată și din considerentul că noi oricum suntem aproape de secția de votare, însă am informat concetățenii noștri din întreaga Suedie și din țările nordice să facă aceste înscrieri prealabile pentru ca să sporească șansele de a avea poate o secție de votare în plus deschisă, fiindcă în noiembrie a fost deschisă doar la Stockholm o secție de votare și din considerentele de securitate, pandemia fiind în toi, a fost foarte complicat să circule la Oslo și la Copenhaga, deci în Danemarca și în Norvegia. Respectiv, acum mai mulți cetățeni s-au înregistrat la Stockholm, dar, din păcate, se vede că Comisia Electorală Centrală nu a mers în întâmpinarea diasporei și nu a deschis foarte multe secții de votare, așa cum s-a cerut de către Ministerul de Externe.”

Europa Liberă: Totuși, Comisia Electorală Centrală s-a răzgândit și după ce insistase pe ideea că trebuie să rămână doar 139 de secții de votare în străinătate, atâtea câte au existat la alegerile prezidențiale, au modificat propria decizie pe care au aprobat-o acum câteva zile și au spus că vor fi deschise 146 de secții de votare în străinătate. A fost și un val de critici din partea celor din diasporă. Această revoltă îi va face să fie mai prezenți la urnele de vot, îi va face să se reîntoarcă mai repede în Republica Moldova?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Da, pot exista câteva opțiuni. Unii concetățeni, chiar din cunoscuții noștri, știm că își planifică să ajungă acasă în iulie, să fie prezenți chiar acolo unde au reședința pentru a vota pe loc, pentru că, de exemplu, dacă sunt foarte departe de secțiile clasice de peste hotare, deschise în cadrul consulatelor de cele mai multe ori, deci cu un mic efort financiar ar putea ajunge acasă mai simplu și fără niciun impediment ar putea vota. Asta ar fi o primă opțiune, o a doua opțiune totuși este vorba de faptul că diaspora nu poate fi atât de ușor oprită, mai ales acum. Cum spuneam, noi am simțit că există un impact direct al acțiunilor noastre și ar putea să fie o mobilizare, iarăși probabil o campanie de genul „Adoptă un vot” sau oamenii să se organizeze cu transportul din considerentul că deja vor fi vaccinați tot mai mulți și, respectiv, pot să meargă, bunăoară, în aceeași mașină două familii, cum ar veni patru adulți sau un pic mai mulți.

Deci, voluntar să se organizeze și să ajungă totuși la secțiile de votare care vor fi deschise. Sper totuși că mai puțini vor fi cei care vor fi descurajați, dar cu privire la numărul secțiilor de votare, totuși este puțin numărul 146, luând în vedere că au fost propuse 190 de către Ministerul de Externe și asta ar fi fost optim, dacă se lua în considerare numărul prealabil de persoane care s-au înscris și se învățau lecțiile de la alegerile din noiembrie trecut, pentru că cu toții ne amintim cozile imense din Frankfurt, din Paris, din Londra și de fiecare dată ar trebui să învățăm lecțiile noastre, să devenim mai buni data viitoare și să gestionăm lucrurile mai bine. Am fost foarte mirată, pentru că totuși am auzit experții și specialiștii de la Ministerul de Externe care spuneau că au depistat logistica, deci atât localuri care pot fi închiriate, cât și resurse financiare, și persoanele care vor fi implicate în organizarea propriu-zisă a alegerilor. Au fost făcute și instruirile corespunzătoare atunci, în noiembrie, adică și eu chiar am fost instruită și am putut să contribui la secția de votare din Stockholm. Ideea este că cu un efort nu chiar atât de mare ar fi fost realizabil să avem 190 de secții de votare, ceea ce cum ar veni ar fi optim, însă avem ceea ce avem. Totuși se întrevăd niște „note” de interes politic, care ar veni în contradicție cu interesele naționale ale cetățenilor și ale diasporei, în mod special la CEC.”

Europa Liberă: Mai trăiți cu speranța că totuși după aceste alegeri cei care vor ajunge deputați se vor gândi la modul cel mai serios și cum să aducă diaspora acasă?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Cum să aducă diaspora acasă?... Asta e o întrebare într-adevăr atât de complicată și aș miza mai curând pe faptul cum să facă astfel ca votul diasporei să fie mai plauzibil, mai masiv, adică să treacă la un vot electronic pe viitor, la un vot prin corespondență. Deci sunt alte opțiuni care ar putea ajuta ca o primă inițiativă cum să ne apropiem de diasporă și cum să facem prezența diasporei mai sesizabilă, pentru că, spuneam, diaspora noastră nu este ca diaspora din Israel sau diaspora din Armenia, care este plecată peste hotare și, într-adevăr, sunt mai mulți peste hotare decât în țară și nu au dreptul să influențeze evoluția politică a țării lor, fiind și o diasporă istoric formată deja de câteva decenii sau chiar secole. Noi suntem o diasporă nouă și suntem o diasporă care menține cetățenia, în virtutea faptului că avem posibilitatea să avem cetățenie multiplă, în al doilea rând, noi suntem, în mod special diasporă circulară, care plecăm la studii sau la muncă sezonieră, sau mergem după principiul de a petrece un anumit timp peste hotare după care revenim în țară, iar acum cu pandemia am văzut că putem să lucrăm și la distanță, chiar eu lucrez la distanță și aș putea să lucrez oriunde. Și acum, dacă se vor deschide granițele tot mai mult, după ce îmi iau a doua doză de vaccin, chiar pot să revin și să lucrez de acasă, din Republica Moldova, chiar dacă lucrez pentru Suedia. Adică trecem totuși la un alt nivel, când diaspora noastră trebuie să fie luată în considerare, pentru că este o diasporă specifică și noi trebuie să continuăm să contribuim nu doar economic, dar și cu drepturile noastre cetățenești la evoluția politică din țară.

Depopularea care se întâmplă în țară și manipularea masivă care este, și coruptibilitatea electoratului care poate fi cumpărat foarte ușor din considerente că nu are acces la mai multe surse de informație sunt niște factori de risc, iar pentru diasporă acești factori de risc lipsesc în totalitate, ceea ce înseamnă că cei din diasporă, nu toți desigur, dar mă refer aici la cei care doresc să contribuie, sunt pregătiți pentru a exersa acest drept democratic. Și, da, sper ca de fiecare dată că aceste alegeri vor aduce niște oameni mai conștiincioși, mai curați în parlament, o majoritate care într-adevăr să respire cu valorile europene, nu doar declarativ, dar și care ar putea de facto să pornească mai departe lucrurile spre bine. Tare sper că se va mișca din loc carul și îmi pun speranța în noua generație, pentru că oricum am critica noi și oricât de multe lucruri s-ar spune despre generația Z și despre generația aceasta Twitter sau TikTok, sau cum să o mai numim, digitalizată, ei totuși sunt cetățenii de mâine care s-au format și s-au dezvoltat în alte condiții, ei totuși au o gândire critică și cu un pic de efort, dacă se documentează, ei pot face niște alegeri asumate. Și, respectiv, ca rezultat al acestor alegeri asumate, mă refer la alegeri în general, nu neapărat alegeri electorale, dar la alegeri de viață, și ca rezultat al acestor alegeri s-ar putea să avem și un viitor mai prosper. Acesta, cel puțin, este sentimentul meu de mamă a unor adolescenți care, da, unul deja poate vota în iulie și așteaptă foarte mult să contribuie cu votul său, iar al doilea peste un an va putea să meargă la scrutin, dacă va fi ocazia.”

Europa Liberă: Dar pentru că e destul de cunoscută viața de migrant pentru Viorica Olaru-Cemîrtan, totuși din acest milion de cetățeni ai Republicii Moldova aflați peste hotare, câți din ei la modul serios s-ar gândi să revină acasă și dacă chiar se vor crea condițiile pentru a-i primi în Republica Moldova?

Viorica Olaru-Cemîrtan: „Da, estimativ nimeni nu o să poată să ne ofere niște date, dar putem să spunem că șansă fiecare are, cel puțin nu putem să limităm șansele niciunui om, libera circulație, mobilitatea este un drept fundamental în zilele noastre și, mai ales, dacă este asumat financiar, asumat juridic, adică dacă este vorba de o migrație legală, financiar liberă, în sensul că nu mă refer aici la cazul de trafic de persoane sau persoane care sunt în anumite condiții impuse sau sunt limitate să trăiască undeva în afara țării și nu pot reveni. Deci, dacă vorbim despre oameni capabili să-și îndeplinească juridic și legal funcțiile lor cetățenești, atunci fiecare are această șansă și are acest drept. Sunt sigură de un lucru: prima generație care a plecat în jurul anului 2000, în special mamele, bunicile din ziua de astăzi, categoria aceasta de foste profesoare, surori medicale, bugetare din spațiul rural, care au plecat masiv mai ales în Italia, în Grecia, cu siguranță vor reveni, pentru că este generația care s-a sacrificat pentru copii, pentru nepoți și generația care nu s-a încadrat în totalitate în societatea-gazdă. Respectiv, dacă nu au revenit până acum, vor reveni deja fiind la vârsta ușor aproape de pensionare, iar al doilea și al treilea val, care au emigrat mai târziu, după 2010, au mai multe șanse să ducă, să spun așa, o viață probabil în două luntri, pentru că este deja generația care și s-a integrat mai ușor în țara-gazdă, dar a păstrat și legăturile cu Republica Moldova și este generația care posedă mai multe limbi, digital este mult mai capabilă sau are calități de a lucra digital, de a lucra la distanță, de a contribui, probabil, cu servicii de consultanță.

Soarta Moldovei foarte mult va condiționa alegerea fiecărui migrant să revină

Sunt multe persoane care lucrează în domeniul de dezvoltare internațional și, de asemenea, au misiuni de lucru în Republica Moldova. Deci, pentru aceste persoane s-ar putea să fie o opțiune în depărtare, mai îndepărtată, o opțiune mai îndepărtată de a reveni în Moldova, mai ales dacă se îmbunătățește climatul financiar, stabilitatea politică, chiar și securitatea și pacea din regiune, atunci poate pe viitor ar putea să revină, iar generația de după 2015, tinerii care au plecat, probabil, ei deja majoritatea vor înclina balanța spre a rămâne în țara de destinație și din considerentul că se vor forma mai mult și vor îmbiba mai mult din cultura de acolo, vor face studii și fac studii deja în aceste țări, își fac rețelele lor de prieteni și au mai puțină legătură cu țara de origine. Este un format pe care îl găsim în toate analizele despre diasporă și vedem cum vor decurge lucrurile în cazul Republicii Moldova, dar cu siguranță, un lucru este cert: soarta Moldovei foarte mult va condiționa alegerea fiecărui migrant să revină, să revină definitiv, să revină temporar sau să își ia toate investițiile, inclusiv ceilalți membri ai familiei și să plece definitiv. Dacă va continua această dezamăgire, riscăm să pierdem foarte multe legături cu conaționalii noștri și, invers, dacă lucrurile vor lua o întorsătură pozitivă de acum încolo, atunci ne înclinăm balanța pentru a menține relația cu acest capital uman care este cel mai prețios pentru noi. Și imaginea Republicii Moldova prin acești oameni este cizelată, să spun așa, și este înfrumusețată, pentru că agenda politică și noutățile cu care Republica Moldova oficial este cunoscută în lume nu sunt deloc dintre cele mai bune.”

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG