Moldovenii ar trebui să primească un salariu de aproape 12 mii de lei. Este concluzia unui studiu realizat de sociologul Vitalie Sprînceană și specialista în antropologie Lilia Nenescu, cu sprijinul Friedrich Ebert Stiftung Moldova. Această sumă reprezintă așa-zisul „salariu de trai”, un concept întâlnit tot mai des în economiile din întreaga lume. Marea Britanie, de exemplu, a abolit conceptul de salariu minim și l-a înlocuit cu salariul de trai, menit să reflecte costurile reale pentru un trai decent. Sociologul Vitalie Sprînceană povestește cum a fost calculat salariul de trai pentru Republica Moldova.
Vitalie Sprînceană: Salariul de trai se rezumă la ideea că oamenii trebuie remunerați pentru munca lor la un nivel care le-ar permite nu numai să supraviețuiască, ci și să-și permită niște lucruri pe care noi le considerăm elementare, adică să-și acopere niște necesități de bază. Noi am luat o metodologie care este aplicată de coaliția care se numește Asia Floor Wage și în Europa e Clean Clothes Campaign, care studiază salariul de trai în industria textilă și noi am făcut această măsurare în industria textilă.
Am rugat niște muncitoare de la câteva fabrici să înscrie zi de zi lista de alimente pe care le consumă și prețurile pe care le plătesc pe acele alimente. Am ajustat cifrele și am făcut un fel de „dietă tipică” în care am inclus nu doar ce consumau femeile, dar și care sunt recomandările unor organizații care se ocupă de sănătate, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății.
Pentru a evalua ponderea cheltuielilor non-alimentare, noi am utilizat datele statistice ale Biroului Național de Statistică. În măsurările pe care le fac ei, au stabilit că cheltuielile alimentare și non-alimentare sunt distribuite într-o proporție de 50 la 50. Deci noi am calculat cheltuielile alimentare, pe urmă le-am înmulțit la doi și am calculat că acesta e salariul minim de trai. Suma pe care am obținut-o noi este salariul minim pe care ar trebui să îl primească un muncitor sau o muncitoare să acopere un nivel de viață decent.
Europa Liberă: Care sunt avantajele salariului de trai?
Vitalie Sprînceană: Salariul de trai îl are în vedere nu doar pe muncitor, dar și familia acestuia. Adică salariul de trai este gândit din perspectiva să ajungă pentru a întreținere doi adulți și a unui copil dependent, adică trebuie să fie în total trei unități de consum. Și în sensul ăsta, acest concept este mult mai incluziv, este mult mai, dacă pot să zic așa, atent față de viața reală. Salariul pe care îl primește în mod obișnuit un muncitor este gândit doar pentru el. Or salariul de trai este gândit și pentru ceilalți membri ai familiei, care pot să nu muncească, de exemplu, copiii.
Europa Liberă: De ce acest salariu a fost calculat pentru muncitorii din industria textilă?
Vitalie Sprînceană: Pentru că noi lucrăm cu această industrie de câțiva ani. Anterior, anul trecut, am făcut o altă cercetare care studia condițiile de muncă acolo, drepturile muncii, condițiile. Deci industria asta ne este foarte cunoscută, ne-a fost mai ușor și am avut acces la câteva grupuri de muncitoare care și-au luat munca asta de a-și nota pe durata unei luni ce consumă, cât consumă, care este prețul la magazinul de la care ele cumpără.
Europa Liberă: Este această sumă, acest salariu de trai valabil pentru populația generală a Republicii Moldova?
Evident acest salariu trebuie calculat în fiecare an, trebuie ajustat la nivelul prețurilor, la nivelul inflației...
Vitalie Sprînceană: Noi credem că da. El evident trebuie calculat în fiecare an, trebuie ajustat la nivelul prețurilor, la nivelul inflației. Pentru noi, acesta a fost domeniul de studiu, dar nu există nimic special în industria textilă. Nu există nimic special acolo, nu există niciun fel de dietă specifică, ca să zicem că nu se aplică. Salariul de trai se aplică la toate sectoarele economiei.
Europa Liberă: Salariul mediu în industria textilă era de circa 5600 de lei în 2017, de două ori mai puțin decât salariul de trai estimat. Cum suplinesc familiile deficitul între costurile de trai și salariile curente?
Vitalie Sprînceană: Evident, una dintre strategiile cel mai des întâlnite este să taie din acel consum culinar. Dacă alimentația sănătoasă include de cinci ori pe săptămână pește sau de trei ori, muncitoarele vor mânca o singură dată, pentru că este inaccesibil. Sau o să mănânce un pește care este accesibil lor, unul înghețat sau o scrumbie. Altă strategie este de a combina munca oficială cu un fel de-al doilea job, adică cultivarea unor loturi mici pe lângă casă, agricultură de subzistență. A treia strategie este migrația, adică un membru al familiei muncește în afară.
Europa Liberă: Care sunt politicile de implementare a salariului de trai?
Vitalie Sprînceană: E o întrebare tare complicată. Conceptul salariului de trai este unul, dacă vreți, de luptă. După ce am măsurat salariul de trai, următorul pas este să facem o campanie. Sunt niște lucruri pe care le poate face Guvernul. Guvernul poate să crească salariul minim, care la moment este foarte-foarte mic. E 2.000 și ceva de lei.
Pe urmă, corporațiile sau companiile care produc pot să plătească mai mult. Mai ales, unul dintre accentele sau zonele în care am investigat noi cel mai mult au fost companiile străine, care fac relocalizarea producției în Moldova, așa-zisul regim Lohn. Acolo sunt cele mai mici salarii și noi credem că aceste companii, mai ales că e vorba de companii mari, Nike, Prada și corporații mari, străine, care au marjă de profit de miliarde de dolari... Noi credem că nu o să le doară dacă o să adauge câteva zeci de dolari la salariul muncitoarelor care produc aceste articole. Ca să dau un exemplu, la Dondușeni există o fabrică, ea face articole sportive. Calculaseră muncitorii: costul tuturor operațiunilor pe care le fac ei în asamblarea unui articol de îmbrăcăminte era de 6 euro, iar articolul e ulterior vândut în magazine cu 600 de euro. Rata de profit este de câteva sute de procente.
De asemenea Guvernul poate stimula în diverse feluri, poate să ofere diverse facilități, diverse scutiri companiilor care plătesc salarii de trai. Pentru că Guvernul ar avea de câștigat aici. Matematica e foarte simplă. Dacă gospodăriile ar avea venituri mai mari, ar cheltui mai mult. Dacă ar cheltui mai mult, ar fi cererea mai mare. Dacă ar fi cerere mai mare, probabil și o presiune mai mare pe sectorul economiei să producă mai mult și asta înseamnă noi locuri de muncă, creștere economică, de fapt, e o logica din care toată lumea are de câștigat.
Europa Liberă: Ce reacții a stârnit raportul? Cum au reacționat sindicatele, companiile, guvernarea?
Din partea Guvernului, nu am auzit nicio reacție...
Vitalie Sprînceană: La lansarea studiului au fost și sindicatele. Ele au zis: „uite, și noi am lansat un studiu, ne bucurăm că tema asta o iau și alții”, dar atât. Din partea Guvernului, nu am auzit nicio reacție. Este destul de discutat în spațiul public, a fost reflectat destul de bine în mass-media. A avut un ecou pozitiv, fiindcă tema pe care o discutăm noi, că e nevoie ca oamenii să fie remunerați decent, este o temă dragă tuturor și e aproape de oameni, dincolo de diferențe de limbă, de etnie și alte lucruri.
Am făcut această măsurare, suntem la începutul unei campanii, vrem să mai păstrăm această temă vie, vrem să mai vorbim, vrem să mai facem cercetări, vrem să facem diverse propuneri de politici. Din partea companiilor, tot nu am avut nicio reacție. Adevărul e că noi, dincolo de studiu, nu am făcut vreun document de politici sau nu am încercat să îl promovăm ca pe un fel de inițiativă sau proiect de lege.
Europa Liberă: Dar urmează s-o faceți?
Vitalie Sprînceană: Da, urmează să o facem, asta e în planul nostru în următorii ani. Asta nu se va întâmpla peste noapte, e o luptă lungă. Dar noi suntem dispuși să o avem.
