Linkuri accesibilitate

Vlad Bercu: „Economia își revine, oamenii au de lucru, câștigă și trimit mai mulți bani acasă”


Tarife pentru transferuri de bani via Western Union din Rusia

Interviul dimineții despre creșterea remitențelor cu un cunoscut economist de la Chișinău.

Volumul transferurilor băneşti nete din străinătate în favoarea persoanelor fizice a crescut în primul trimestru cu aproape 18 la sută, apropiindu-se de nivelul înregistrat înainte de criza provocată de „furtul miliardului”. Cum se explică această creștere puternică, după o perioadă în care moldovenii care muncesc peste hotare au fost mai șovăielnici să trimită bani acasă, în orice caz prin intermediul băncilor din Republica Moldova? O convorbire pe această temă cu comentatorul economic Vlad Bercu.

Vlad Bercu la o dezbatere IDIS-Europa Liberă
Vlad Bercu la o dezbatere IDIS-Europa Liberă

Interviul dimineții: cu economistul Vlad Bercu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:41 0:00
Link direct


Europa Liberă: Bună dimineața, dle Bercu! Vă mulțumim foarte mult că sunteți cu noi și în această zi nelucrătoare și, mai ales, că e o zi în care ar trebui să auziți mai mult „Mulți, mulți ani trăiască!”, decât întrebările noastre. La mulți ani! Garda veche rămâne totuși pe poziții.

Vlad Bercu: „Mulțumesc foarte mult! Nicio problemă.”

Europa Liberă: Volumul transferurilor băneşti nete, prin bănci, din străinătate pentru persoanele fizice arată o creștere puternică după o diminuare dramatică de după „furtul miliardului” – remiterile s-au ridicat în ianuarie-martie la peste 297 de milioane de dolari, față de 314 milioane în același trimestru al anului 2014. Cum se explică, în opinia Dvs., această revenire pe creștere puternică după devalizarea băncilor?

Vlad Bercu: „Probabil, transferurile au mai puțin comun cu „furtul miliardului”. Deci, remiterile au început să crească după criza care a afectat nu numai Republica Moldova și nu este vorba de „furtul miliardului”, criza economică financiară de prin anul 2014, când economiile țărilor în care lucrează moldovenii se aflau în stagnare sau într-o mai mare sau mai mică cădere. O parte din moldoveni se aflau în șomaj, de exemplu, în 2016 în Italia nu aveau un loc de muncă 20 de mii de moldoveni care au plecat acolo. Deci, iată că economia își revine, oamenii au de lucru, câștigă și trimit mai mulți bani acasă.”

Europa Liberă: Vorbim, totuși, despre o tendință, dle Bercu, adică lucrurile așa vor continua sau e ceva efemer, sezonier? Numiți cum vreți acest lucru…

Vlad Bercu: „Nu, este o tendință, o tendință mai mult sau mai puțin pronunțată, fiindcă, dacă privim comentariile Băncii Naționale, vedem că de fapt o mare parte din creștere în luna martie, de exemplu, din 12%, 7% au revenit fluctuației cursului valutelor și creșterea fizică a fost de doar 4,6 la sută. Deci, va fi o tendință, o tendință, zic, mai mult sau mai puțin pronunțată.”

Europa Liberă: Dar spuneați că această creștere sau diminuarea anterior nu prea avea de a face cu „furtul miliardului”. Dvs. susțineți că totuși n-a existat nimic din reticența, prudența sau neîncrederea cetățenilor care muncesc peste hotare legată de devalizarea băncilor și, în consecință, nehotărârea să mai trimită atâția bani acasă?

Vlad Bercu: „Devalizarea băncilor a descurajat lumea să depună banii în bănci, chiar dacă depozitele au crescut, dar omul care lucrează peste hotare trimite banii nu băncilor, îi trimite familiilor care au rămas în Republica Moldova și trimite banii ca să-i ajute. Eu cred că nu a avut nicio influență devalizarea băncilor.”

Europa Liberă: Există vreo explicație, dle Bercu, a faptului că remiterile din Rusia, de exemplu, au scăzut dramatic, deși țara, prin lucrătorii care transferă banii de acolo, rămâne parcă cea mai importantă sursă a remiterilor?

Vlad Bercu: „Dacă luăm în considerare numărul moldovenilor care lucrează în Rusia, sunt vehiculate diferite cifre, ba 500 de mii, ba 350 de mii, ba 700 de mii. Bine, să presupunem că 350 de mii sau 400 de mii este un număr cu mult mai mare decât numărul moldovenilor care lucrează în alte țări. O influență în ultimul timp a avut căderea cursului rublei.

Eu cred că cetățenii noștri care lucrează în Rusia au găsit alte căi de a aduce banii în țară, decât prin sistemul bancar, fiindcă nu cred că transferurile din Rusia ca și sumă au scăzut atât de dramatic cum dă Banca Națională, întrucât Banca Națională operează cu transferurile prin sistemul bancar. Ele într-adevăr au scăzut până la 30 la sută, pe când cu câțiva ani în urmă reprezentau 60 la sută...”

Europa Liberă: Dar semne că cetățenii ar fi găsit și alte destinații pentru lucru după liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană au existat demult. Nu credeți că are și asta o influență? Cetățenii care munceau în Rusia am în vedere.

Vlad Bercu: „Poate să aibă. Noi putem doar presupune în lipsa unor studii; întotdeauna am zis că este nevoie de un studiu amplu, despre oamenii,

Ne lipsește un studiu amplu în genere despre migrație și despre destinațiile cetățenilor noștri...

despre cetățenii noștri care lucrează peste hotare. De exemplu, Departamentul de Statistică din Italia face un raport anual exhaustiv despre moldovenii care lucrează în Italia, unde poți găsi câți cetățeni de-ai noștri lucrează în Italia, câți copii se află acolo, câți sunt în șomaj, câți s-au căsătorit cu italieni sau cu alții. Adică ne lipsește un studiu amplu în genere despre migrație și despre destinațiile cetățenilor noștri.”

Europa Liberă: Dar, în general, iată, ierarhia țărilor de unde provin banii trimiși acasă este un fel de hartă a prezenței forței de muncă moldovenești peste hotare, respectiv a atractivității pentru moldovenii duși la muncă în unele țări sau lucrurile se văd un pic altfel?

Vlad Bercu: „E o întrebare pe care mi-am pus-o de mai multe ori. Vă dau numai două cifre. Deci, în Italia la începutul anului 2017, potrivit statisticilor italiene, lucrau 146 de mii, adică se aflau 146 de mii de moldoveni, din care lucrau vreo 90 de mii, fiindcă avem 29 de mii de copii; în Israel lucrau vreo 13-14 mii, pe când transferurile din Israel sunt mai mari decât cele din Italia. Este o chestie pe care nu pot să o înțeleg. Sau că ai noștri au plecat încolo, apoi s-au mutat cu traiul și nu mai trimit bani, sau este o altă problemă la mijloc.”

Europa Liberă: Despre importanța remiterilor s-a mai vorbit, inclusiv de la acest microfon. Ceea ce vrem să vă întrebăm pe Dvs. este: se știe, în general, pe ce sunt cheltuiți acești bani? În linii mari, există probabilitatea ca vreo parte notabilă din ei să fie investiți?

Vlad Bercu: „În ultimul timp nu prea am văzut date. Ultimele care s-au vehiculat arătau că doar 5-6 la sută sunt investiți, în rest, banii merg pentru consum.”

Europa Liberă: Și e păcat, nu?

Vlad Bercu: „Merg pentru procurarea apartamentelor, altor bunuri, pentru…”

Europa Liberă: Ce lipsește, dle Bercu, ca să se întâmple exact invers, poate 5-6 la sută să fie pentru apartamente, iar restul să fie investiți?

Vlad Bercu: „Lipsește una – ca moldovenii să fie bogați și să nu mai aibă nevoie de banii aceștia pentru a-i consuma în țară, dar pentru a-i investi.

XS
SM
MD
LG