Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea (jurist): „Nu există reformă în justiție, sunt doar niște schimbări de personal”


Chișinău, Procuratura Generală.

Vlad Plahotniuc, fostul lider PD, fugit din R.Moldova, a fost acuzat de Procuratură în legătură cu „furtul miliardului”, rolul lui Veaceslav Platon în acest dosar este acum revizuit - răsturnări care justifică întrebarea: a început reforma în justiție?

Valentina Ursu a stat de vorbă cu președintele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea.

Interviu cu Vladislav Gribincea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:00 0:00
Link direct

Europa Liberă: Cum se prezintă imaginea procuraturii în fața cetățenilor, ținând cont de tot ceea ce apare, se scurge în presă referitor la dosarele de rezonanță? A început o adevărată reformă a justiției?

Vladislav Gribincea: „Eu cred că faptele vorbesc mai mult decât orice declarații, iar ceea ce văd eu până acum este, într-adevăr, încercarea dlui procuror general Stoianoglo de a curăța într-o anumită măsură procuratura de persoane care nu merită să fie în procuratură, dar metodele pe care el le folosește eu nu le-aș fi folosit, pe de o parte, deoarece ele nu sunt sustenabile, iar pe de altă parte, deoarece ele nu sunt chiar conforme legii. metodele pe care el le folosește eu nu le-aș fi folosit, pe de o parte, deoarece ele nu sunt sustenabile, iar pe de altă parte, deoarece ele nu sunt chiar conforme legii.

O chestiune pe care eu aș fi făcut-o, aș fi pornit dosare penale împotriva procurorilor care au comis abuzuri, dar nu aș fi încercat să fac ceea ce face d-lui, el trimite procurorii din procuraturile specializate în teritorii și aduce alții în locul lor, ceea ce conform legii nu este posibil, adică d-lui încalcă legea, iar în momentul în care un procuror general își permite să dribleze cu legea, e greu să ceri de la ceilalți procurori ca ei s-o respecte cu strictețe.”

Europa Liberă: Dar despre aceste cazuri de rezonanță, de exemplu: cazul Platon, cazul cu sacoșa, atunci când tot mai multă lume insistă să se afle adevărul despre aceste imagini video, faptul că apar aceste scurgeri în spațiul public, felul cum se salută dl procuror general cu Platon, toate acestea ce scot în vileag?

Vladislav Gribincea: „Era evident că orice persoană care ar fi venit în procuratură pentru a face reforme profunde s-ar fi ciocnit de un anumit grad de sabotare. Eu nu știu, este vorba de sabotare sau de scurgere deliberată a acestor imagini, deoarece aceste imagini, de fapt, arată procurorul general într-o lumină pozitivă, dacă observăm cu atenție ce s-a întâmplat acolo, iar din punct de vedere tactic, eu nu cred că era cel mai bun lucru ca dl procuror general să compară la audierea dlui Platon. Probabil că d-lui a apărut acolo deoarece îi pasă de această investigație, dar asta nu înseamnă că dl Platon nu a comis infracțiuni, e altceva dacă există probe pentru a dovedi acele fapte.”

Europa Liberă: Credeți că nu ar putea fi suficiente probe ca să fie dovedite aceste fapte?

Vladislav Gribincea: „Eu sunt sigur că implicarea cercurilor apropiate dlui Platon de la Moscova în spălătoria rusească este cvasievidentă.”

Europa Liberă: Unii își pun întrebarea, de ce imediat după imaginile video cu așa-zisa sacoșă, cu punga cea neagră, atunci când au discutat domnii Dodon și Plahotniuc a apărut cazul Platon și se întreabă dacă nu ar fi o sumedenie de fumigene care sunt lansate cu vrute sau pe nevrute și care aduc o doză de suspiciune asupra implicării organelor de drept în anumite jocuri politice, dacă se fac, de exemplu.

Vladislav Gribincea: „Eu deja de ceva timp nu mai cred în astfel de coincidențe, dar aș vrea să dau un credit de încredere procurorului general.”

Nu există reformă în justiție, sunt doar niște schimbări de personal la nivelul Procuraturii Generale și a procuraturilor specializate. Atât.”

Europa Liberă: Și felul cum se înțelege să fie promovată reforma în justiție?

Vladislav Gribincea: „Dar nu există reformă în justiție, sunt doar niște schimbări de personal la nivelul Procuraturii Generale și a procuraturilor specializate. Atât.”

Europa Liberă: Dar o adevărată, o veritabilă reformă în justiție ce presupune și ce pași trebuiau făcuți?

Vladislav Gribincea: „Trebuie regândit rolul Procuraturii Generale și ceea ce face acum procurorul general - el întărește Procuratura Generală și slăbește celelalte procuraturi - nu este sustenabil, nu poți să ții o procuratură în frică printr-o Procuratură Generală puternică. Din contra, Procuratura Generală trebuie să fie un administrator al procuraturilor, nu un jandarm pe procurori și întreaga țară.

Doi: trebuia de regândit rolul Curții Supreme de Justiție, de evaluat judecătorii Curții Supreme de Justiție și de decis cine merită și cine nu merită să mai rămână la Curtea Supremă de Justiție și de pus în fruntea Curții Supreme de Justiție oameni onești.

Trei: de adoptat un document ambițios, pe alocuri spinos, dar cu pași foarte concreți de reformare a justiției profund, care să fie adoptat nu de majoritatea parlamentară, dar printr-un consens politic cvasi absolut, ceea ce eu cred că este posibil.

Patru: de încercat de mers pe măsuri destul de radicale, pe alocuri nepopulare, dar radicale și nu doar în procuratură, ci și în instanțele de judecată.”

Europa Liberă: Dar ce ar presupune aceste măsuri radicale?

Vladislav Gribincea: „Verificarea averilor tuturor judecătorilor și procurorilor. Și judecătorii, și procurorii care nu-și pot justifica averile să fie rugați să plece din sistem, cu sau fără dosare penale. Doi: evaluarea eficienței instanței judecătorești și a procedurilor disciplinare pendinte la moment, a activității președinților de instanțe. Am impresia că mulți dintre ei au prea multe păcate pentru a se regăsi în justiție în continuare, multe alte chestiuni de genul transparentizării justiției, creării unei platforme în care să se găsească toată informația despre funcționarea justiției, nu pe părți cum este acum, multe acțiuni care ar trebui făcute.”

Europa Liberă: Și dacă Republica Moldova rămâne restanțieră la capitolul promovării reformei în justiție, atunci se oprește asistența financiară din partea Occidentului?

Vladislav Gribincea: „Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii vor binele Republicii Moldova și înțeleg că fără o justiție funcțională nu vor veni investiții, fără investiții nu vor fi salarii și pensii, iar această zonă va rămâne una instabilă profund, iar ei nu au nevoie de instabilitate în regiune, de aceea vor să asigure un teritoriu care să se dezvolte organic. Nu este nimic rău în reforma justiției, dacă ea nu funcționează, ce să te superi pe asta? Și dacă cineva te ajută să te reformezi, ar trebui să spui „mulțumesc!”.”

Europa Liberă: Credeți că acum mai rămâne a fi sesizabilă și o voință fermă politică pentru a fi efectuată această reformă?

Vladislav Gribincea: „Este greu de vorbit despre o voință fermă politică, când nu este clar dacă actualul guvern mai are susținere politică.”

Europa Liberă: Cel puțin până la alegerile prezidențiale, s-ar putea să aibă.

Vladislav Gribincea: „Păi, el ar putea să aibă și, da, el poate are, dar susținerea nu e suficient de consistentă așa încât să asigure o reformă profundă a justiției, 52 de deputați nu e suficient.”

Europa Liberă: Și atunci, trebuie să se aștepte alegerile prezidențiale, după ele s-ar putea să se declanșeze parlamentare...

Vladislav Gribincea: „Nu este necesar numaidecât acest lucru. Eu cred că reforma justiției ar putea fi transformată într-o idee națională, care să fie aprobată cu măsuri ambițioase de către toți, nu doar de majoritatea guvernamentală actuală, dar și cu acordul opoziției. Dacă opoziția propune idei bune, radicale pe alocuri, de ce să nu fie acceptate, dacă ele pot aduce rezultate bune, și din contra, dacă propune idei proaste guvernarea, de ce trebuie de urmat sau viceversa? Și acest document care poate fi adoptat de toate partidele politice, cum a fost, de fapt, adoptată strategia anterioară cu un mecanism foarte clar de estimare a costurilor și de implementare, cu indicatori clari de rezultat pe care să plieze orișicare finanțare externă pe justiție ar fi un lucru destul de bun care ne-ar ține, de fapt, și pe noi, țara, într-un fel de frâu, limite, pentru a merge totuși odată și odată pe această reformă dureroasă a justiției, nu doar prin mimarea ei.

Reforma justiției este, în primul rând, în interesul Republicii Moldova, fiindcă asta introduce ordine și asta aduce bani, nu finanțare externă, ci investiții care-s mult mai mari decât orișicare donații externe care pot veni.”

Europa Liberă: Apropo, despre finanțarea externă, pentru că se așteaptă a doua tranșă din asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova și pentru că guvernarea trebuie să-și facă tema pentru acasă, iar la capitolul temă pentru acasă intră și legea cu privire la organizațiile necomerciale, din câte am înțeles, unul dintre autorii proiectului acestei legi este chiar Vladislav Gribincea?

Vladislav Gribincea: „Nu e chiar așa. Acest proiect de lege a fost elaborat de un grup de lucru al Ministerului Justiției timp de trei ani de zile. Eu am fost una dintre persoanele care au contribuit la acest proiect de lege, dar eu cred că e departe ca să mă numiți pe mine autorul acestei legi.”

Europa Liberă: Și de ce a ajuns să fie un proiect de lege buclucaș?

Vladislav Gribincea: „Eu nu înțeleg de ce a ajuns un proiect de lege buclucaș, fiindcă el înglobează în sine cele mai bune recomandări europene. El are susținerea și a Consiliului Europei, și a Uniunii Europene, și a Statelor Unite ale Americii și de ce el este buclucaș nu am înțeles. Ceea ce este cert pentru mine este faptul că declarațiile politice pe care le-am auzit în ultima perioadă de timp nu au absolut nimic cu textul legii.”

Europa Liberă: Eu am textul acestui proiect de lege și mi l-a adus un deputat, care a subliniat cu roșu la articolul 4 atributele organizației necomerciale, punctul 5: „Organizația necomercială are dreptul să folosească în denumirea sa numele unei persoane fizice numai cu consimțământul acesteia sau, după caz, al succesorilor acesteia. Pentru folosirea în denumirea organizației necomerciale a cuvintelor Moldova, Republica Moldova, denumirilor unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a celor cu statul special”, aici, cel mai probabil, se referă la Găgăuzia, „…precum și a denumirilor istorice ale acestora, nu este necesară nici o permisiune și nu se percepe nici o plată”. Cum ați explica Dvs. acest punct dintr-un articol al legii cu privire la organizațiile necomerciale? De ce, de exemplu, unii aleși ai poporului nu sunt de acord cu acest punct?

Vladislav Gribincea: „Eu nu știu de ce nu sunt de acord, fiindcă această prevedere există în actuala lege privind asociațiile obștești, în articolul 17, alineatul 8. Legea a fost preluată din legea veche, deci nu este nici o novație.”

Europa Liberă: Și atunci de ce trezește nedumerire?

Vladislav Gribincea: „Asta alimentează doar suspiciunea mea că e vorba de speculații în jurul acestui proiect de lege.”

Europa Liberă: Mai este aici un punct tot din același articol – „Organizația necomercială poate avea simbolică proprie care nu coincide cu simbolica de stat a Republicii Moldova, a altor state sau altor entități, inclusiv a celor care sunt interzise în Republica Moldova”. Și în dreptul lui văd trei semne de întrebare.

Vladislav Gribincea: „În ce constau semnele de întrebare? Nu înțeleg, pentru că același lucru este prevăzut în același articolul 17 în actuala lege.”

Europa Liberă: Igor Dodon, dacă e să-l citez pe șeful statului, spunea că mai degrabă el renunță la asistența financiară din partea UE, decât să fie votată această lege.

Vladislav Gribincea: „Eu am încercat să înțeleg care sunt obiecțiile textuale pe proiect.”

Europa Liberă: Și ați înțeles?

Vladislav Gribincea: „Nu. Declarația cu privire la finanțarea externă a partidelor prin acest proiect nu este posibilă, proiectul interzice în termeni absoluți finanțarea de către ONG-uri a partidelor politice. Pe de altă parte, dacă este vorba de finanțarea externă, eu am fost surprins să aflu asta, fiindcă însuși dl Dodon a promulgat în anul 2019 un proiect de lege care permite finanțarea externă a partidelor politice de către diasporă, asta-i unu. Și doi: dacă-i vorba de finanțarea partidelor în mod obscur, păi asigurați respectarea legii cu privire la finanțarea partidelor politice.

Ce are asta cu organizațiile necomerciale? Și legea interzice, într-adevăr, organizațiilor necomerciale în proiectul de lege să susțină partidele politice, să facă agitație electorală. Da, această interdicție va fi ca atare, noi știm că cei mai mari bani nu vin din ONG-uri în partid, ei vin cash sau din business, acolo astfel de limitări nu există și nimeni nu se indignează pe seama lor.

Spuneam, dacă e o problemă cu finanțarea partidelor, păi ocupați-vă cu finanțarea partidelor, asta nu are nimic comun cu legea privind organizațiile necomerciale.”

Europa Liberă: Dar dacă se pune în discuție această lege cu privire la organizațiile necomerciale, prevederile acestui document mai pot fi ajustate, nu?

Vladislav Gribincea: „Nu pot fi ajustate. De ce? Deoarece proiectul legii a fost aprobat deja în raport de către Comisia juridică pentru lectura a doua, după acel moment modificări în proiect nu mai pot fi introduse și eu nu am auzit nici o obiecție pe textul proiectului de lege până ce nu a ieșit dl președinte cu reacția sa, chiar și deputații socialiști au votat unanim pentru acest proiect de lege, nu au fost nici un fel de obiecții la textul acestuia în sensul celora care vorbiți Dvs. Cred că, pur și simplu, politicienii au fost manipulați de către consilierii lor, care nu au fost foarte bine documentați asupra acestui proiect de lege.”

Europa Liberă: Consilierii șefului statului?

Vladislav Gribincea: „Probabil sau cine l-a consiliat pe dl președinte cu privire la acest proiect de lege. Toate fobiile politicienilor care sunt în jurul acestora au fost înlăturate. Acest proiect de lege a fost elaborat împreună cu Consiliul Europei și cu cea mai de autoritate organizație specializată în activitatea organizațiilor necomerciale din Europa. Nimeni nu a avut intenția să legifereze susținerea partidelor de către organizațiile necomerciale, din contra proiectul de lege îngustează spațiul de colaborare considerabil pentru organizațiile necomerciale și partide, pe perioada campaniilor electorale se interzice, în genere, orice cooperare între organizații necomerciale și partide. Probabil, aici e mărul discordiei, pentru că actuala legislație permite o anumită formă de colaborare și în momentul în care nu se adoptă legea, de fapt, se lasă în vigoare legea cu prevederi mai lejere care permit ONG-urilor indirect să susțină candidații în alegeri. Atunci asta mi se pare oricum un pic ilogic când spui că nu, organizațiile necomerciale nu trebuie să susțină partidele politice, dar lași în vigoare prevederea care permite acest lucru și nu pui în vigoare prevederea care interzice ceea ce propui.”

Europa Liberă: Dvs. ați lăsat de înțeles că doar procedura de votare e necesară, întrunirea deputaților în ședință în plen și atât?

Vladislav Gribincea: „Conform legii, aceasta este singura cale care poate să existe, iar legea este scrisă ca să fie respectată și eu sunt jurist și-s deprins să urmez litera și spiritul legii. Dacă politicienii văd alte soluții, atunci e dincolo de imaginația mea de jurist care prin definiție e una limitată.”

XS
SM
MD
LG