Oficialul european atrage atenția că țara este în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei, ceea ce înseamnă că autoritățile moldovene mai au restanțe în ce privește respectarea drepturilor omului, reformarea justiției și combaterea corupției.
Europa Liberă: În acest an, s-au marcat 25 de ani de când Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei - principala organizație pentru drepturile omului din Europa. Cum ați descrie parteneriatul cu R. Moldova și cât de mult am evoluat în cadrul acestui parteneriat?
William Massolin: „În primul rând, aș dori să spun că acest parteneriat este unul foarte important. Este de la sine înțeles că pentru noi, aderarea R. Moldova la Consiliul Europei în urmă cu 25 de ani, a reprezentat un mare pas înainte pentru consolidarea sistemului democratic din Republica Moldova. A fost un semnal foarte puternic trimis statelor europene cu privire la angajamentul R. Moldova de a respecta pe deplin standardele internaționale în ce privește respectarea drepturilor omului și, de asemenea, statul de drept și principiul democrației. Prin urmare, în baza acestor angajamente asumate în urmă cu 25 de ani a fost posibil să ne angajăm într-o cooperare activă cu R. Moldova pentru a sprijini procesul de reformă care era necesar în acel moment și care, într-o oarecare măsură, este necesar și acum.”
Europa Liberă: Totuși, R. Moldova se află în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei. Care sunt domeniile restante, Dle Massolin?
William Massolin: „Da, într-adevăr, însă aceasta nu este o situație neobișnuită pentru o țară care atunci când a devenit membru al organizației noastre avea o experiență limitată în ce privește principiile democratice. Într-adevăr, 25 de ani poate părea o perioadă lungă de timp, însă atunci când trebuie să reformați sistemul judiciar pentru a pune la punct o nouă Constituție, să reformați diverse instituții pentru a vă asigura că statul de drept este pe deplin respectat, că țara este cu adevărat liberă de corupție, că instituțiile sunt suficient de puternice pentru a rezista la presiunea ce poate uneori există din cauza crizelor politice, deci, toate aceste provocări au nevoie de timp și sunt foarte dificile. După 1991, în cadrul Consiliului Europei am înregistrat un val de aderare și provocările cu care țările membre se confruntau la acel moment erau similare cu cele ale R. Moldova.
În prezent cred fiecare cetățean moldovean poate observa că există încă unele reforme care trebuie duse până la capăt în domeniul justiției, pentru a se asigura că justiția este pe deplin independentă, că există standarde ridicate de integritate. Acest lucru este absolut esențial în lupta împotriva corupției. Nu trebuie să insist că aceasta rămâne o problemă cheie în Republica Moldova inclusiv potrivit observațiilor diferitelor organizații de monitorizare din cadrul Consiliului Europei.
În ce privește reforma electorală, cu siguranță s-au făcut progrese, însă cu siguranță anumite standarde trebuie respectate și îmbunătățite în acest domeniu.
De asemenea, în ceea ce privește drepturile omului există încă multe provocări cum ar fi combaterea violenței împotriva femeilor, a abuzurilor sexuale față de copii, a îmbunătățirii condițiilor din penitenciare. Este extrem de important ca drepturile cetățenilor să nu fie încălcate. Procesul de monitorizare din partea Consiliului Europei reprezintă un proces de susținere a unei țări în aplicarea procesului de reforme necesare.”
Europa Liberă: De 25 de ani, Consiliul Europei a sprijinit și continuă să susțină Republica Moldova în consolidarea statului de drept și libertății mass-media, pentru ca cetățenii să aibă parte de o justiție independentă și echilibrată, de instituții de stat democratice, fiabile și puternice. Totuși, cel mai recent raport Freedom House, despre țările în tranziție, constata că situația presei din R. Moldova continuă să se înrăutățească. Cine are de câștigat, Dle Massolin, de pe urma unei prese libere?
William Massolin: „Libertatea presei este absolut esențială. Nu aș putea insista mai mult asupra importanței pentru o democrație solidă și vibrantă pentru ca cetățenii să poată avea încredere în sursa informațiilor pentru a înțelege cât mai bine ce se întâmplă în țară și modul în care este condusă aceasta de politicieni. Presa este, de asemenea, într-o oarecare măsură și un factor de influență asupra modullui în care oamenii văd lucrurile și reformele realizate în țară. Iată de ce aceste puncte de vedere trebuie să se bazeze pe fapte, deci, pentru ca presa să acționeze în acest mod trebuie să aibă acces la informații, trebuie să existe certitudinea că siguranța jurnaliștilor este protejată, că confidențialitatea surselor este asigurată.
Deci, există o serie de factori absolut esențiali pentru ca mass-media să își poată desfășura activitatea în mod corespunzător și să informeze cetățenii, astfel încât aceștia să poată, la rândul lor, să își joace rolul deplin de cetățeni informați, care să se asigure apoi că cei pe care i-au votat și cărora le-a fost acordată responsabilitatea de a conduce țara pentru o perioadă limitată de timp pot fi „trași la răspundere”. De asemenea, în presă există și un aspect economic care nu este de neglijat. Deci, este absolut esențial să ne asigurăm că presa nu este controlată de un număr limitat de persoane.”
Europa Liberă: Dle Massolin, prin inițiativele pe care le-ați sprijinit în R. Moldova ați încurajat cetățenii să ceară socoteală funcționarilor publici și politicienilor pentru acțiunile lor. De exemplu, ați jucat un rol cheie în procesul de elaborare a legii privind accesul la informație. Iată de ce aș vrea să ne referim puțin la activismul civic. Ce pot face oamenii pentru a determina clasa politică să țină cont de opinia lor zilnic, nu doar o dată la patru ani, în alegeri?
William Massolin: „Da, într-adevăr, însă vreau să spun că acest aspect reprezintă o provocare pentru toate țările din cadrul Consiliului Europei. Deci, am vorbit mai devreme despre presă și necesitatea ca oamenii să fie informați. În prezent, sunt diverse modalități de informare, de exemplu prin intermediul rețelelor de socializare și nu numai. Și acest lucru este important, acest lucru are loc în toate democrațiile și acest lucru ar trebui păstrat. În același timp, informațiile nu pot proveni doar direct de la oameni.
Precum am menționat, este important rolul presei și societății civile care au rolul de a informa oamenii despre cum funcționează guvernul și, de asemenea, cum se pot implica cetățenii pentru a rezolva anumite probleme. Este dificil pentru cetățeni să urmărească evoluțiile din toate domeniile: de la politică energetică la educație, justiție, deci, acestea trebuie „monitorizate” de organizații ale societății civile an, astfel încât oamenii să se angajeze în reformare prin intermediul organizațiilor societății.
Pentru ca oamenii să se implice într-un dialog direct cu Guvernul, ei trebuie să fie bine informați. Și aici intervine rolul presei și organizațiilor societății civile care trebuie să asigure acest dialog dintre cetățeni și guvern.”
Europa Liberă: Dle Massolin, în prezent clasa politică din R. Moldova trece printr-o criză. De fapt, neînțelegerile politice din R. Moldova, ce mesaje transmit, partenerilor occidentali ai țării? Cât de mult vă îngrijorează acestea?
Când interacționăm cu autoritățile, discutăm nu doar în baza a ceea ce ni se spune, dar să știm și ceea ce se face de fapt.
William Massolin: „Ei bine, rolul meu aici este să urmăresc cât mai atent posibil aceste evoluții pentru că este esențial să înțelegem ce se întâmplă în R. Moldova. Noi nu avem și eu nu am rol politic, desigur, suntem aici pentru a ne angaja în cooperare cu autoritățile, încercăm să ne asigurăm că acestea își respectă angajamentele asumate. Aceasta este esențial pentru noi.
Deci, pentru noi sunt importante rezultatele din domeniul justiției și modul în care statul de drept este respectat sau nu, este importantă funcționarea Parlamentului și tipul de legi care sunt adoptate, modul în care acestea sunt adoptate, modul în care se desfășoară alegerile. Deci, toate aceste evoluții noi le urmărim extrem de aproape, deoarece spun ceva despre modul în care țara își respectă angajamentelor sale față de Consiliul Europei și cum planifică să realizeze reformele care vor consolida democrația statului de drept și drepturile omului în această țară.
Prin urmare, este absolut esențial pentru noi ca atunci când interacționăm cu autoritățile să discutăm nu doar în baza a ceea ce ni se spune, dar să știm și ceea ce se face de fapt.”
