În 25 mai în Uniunea Europeană intră în vigoare o nouă lege gândită să protejeze datele personale, cea mai serioasă schimbare în acest domeniu de la apariția internetului. O lege care va aduce și o creștere vertiginoasă a amenzilor pentru firmele care nu protejează suficient datele personale. În consecință, pentru prima dată de la înființare, Facebook a anunțat că a publica principiile după care se ghidează când vine vorba de datele personale ale clienților săi – și este vorba de aproape două miliarde, precizează agenția Reuters. În Republica Moldova, cu ocazia Zilei datelor cu caracter personal, a început o dezbatere despre posibila „protecție selectivă” a datelor personale, care desigur poate fi interpretată și drept blocarea accesului la date de interes general, public. Relatează Diana Răileanu:
Numărul de telefon care vă aparţine, strada pe care locuiţi, rechizitele bancare sau informaţia despre salariul pe care îl ridicaţi lunar reprezintă, potrivit legii, date cu caracter personal. Prin urmare statul este obligat sa le protejeze de accesări accidentale sau de căutarea lor premeditată pentru a va cauza prejudicii sau daune. Un studiu realizat de Centrul național pentru protecţia datelor cu caracter personal arată că doar unul din patru cetățeni moldoveni cunosc ce informații reprezintă date cu caracter personal şi ce măsuri trebuie să ia pentru a le proteja.
Chiar dacă în Republica Moldova există din 2011 o lege dedicată domeniului, lege care a făcut posibila instituirea unui centru specializat pe protecția datelor cu caracter personal, abia în ultimii ani a crescut numărul cererilor depuse de instituţii de stat care solicita avizul privind gradul de protejare a unor informaţii anume pe motiv ca au sau nu caracter personal. Directorul Centrul, Eduard Răducan, mai spune că numai în ultimul an a crescut cu o treime şi numărul sesizărilor venite din partea cetățenilor care se plâng de accesarea ilegală a informațiilor personale din dosarele lor:
„Avem 554 de sesizări pe partea ce ţine de pretinsa încălcare a datelor cu caracter personal. Cele mai multe vin, sigur că, din domeniul poliţienesc, sănătate, financiar-bancar, mass media avem în ultima perioadă foarte multe sesizări şi, respectiv, accesările efectuate neregulamentar sau contrar unui scop legitim. Cei care au posibilitatea de a avea acces la registrele de stat, precum e registrul de stat al populaţiei sau alte registre, o fac uneori în afara unui temei legal”.
Obligația statului de a proteja viața privată alteori este aplicată însă abuziv. Cel puțin asta reclama în ultimii ani instituțiile de presă specializate pe investigații. Mai mulţi jurnalişti s-au plâns că deseori autorităţile împuternicite să apere confidențialitatea datelor cu caracter personal limitează nejustificat accesul la informaţiile de interes public.
Ziarista Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, constată că deseori instituţiile de stat fac exces zel atunci când refuză să ofere jurnaliștilor informaţii despre funcţionarii publici sau politicienii plătiţi din banii contribuabililor. Ea mai constată că autorităţile au o atitudine selectivă când vine vorba de interpretarea legii privind datele cu caracter personal:
„Eu făceam acum două, trei săptămâni o investigaţie şi am solicitat procesul verbal al unei achiziţii publice, inclusiv numele fondatorilor întreprinderilor care participă la achiziţii, dar şi numele funcţionarilor care au organizat concursul de licitaţie. Păi, numele funcţionarilor a fost blurat! Eu nu am putut afla cine a decis câştigătorul respectivei licitaţii. În acest caz nu se poate vorbi despre protecţia datelor cu caracter personal. Un alt caz când aceste date au fost divulgate neîntemeiat se referă la situaţia unei tinere care a suportat un avort la Institutul mamei şi al copilului. Poliţia de Frontieră a divulgat traseul ei după ce s-a externat din spital: când, cu cine a părăsit ţara, unde a plecat etc. Or, astea chiar sunt date cu caracter personal care trebuiau protejat şi nu exista nici un interes public ca ele să fie divulgate”.
Viorica Zaharia constată că funcţionarii de stat invocă protecţia datelor cu caracter personal mai ales în ultimii ani, dupa ce a luat amploare mediatizarea anchetelor jurnalistice despre judecători, procurori şi politicieni cu averi greu explicabile.
Avocatul Dumitru Sliusarenco spune că fiecare caz de pretinsă încălcare a datelor cu caracter personal trebuie analizat în parte. În privinţa informaţiilor ce îi vizează pe funcţionarii de stat, plătiţi din banii contribuabililor, dacă acestea sunt de interes public, ar trebui puse la dispoziţia jurnaliştilor, crede juristul:
„Există deja o practică bine stabilită, inclusiv de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care spune că demnitarii în exercitarea acelor atribuţii care le oferă statul, au o protecţie mai mică a gradului, inclusiv, de viaţă personală sau poate fi reflectată mai multă informaţie despre viaţa acestora în comparaţie cu persoanele care nu se află într-un astfel de serviciu. Orice informaţie legată de activitatea de serviciu a acestuia, de postul de lucru, de atribuţiile pe care le exercită, ele pot fi obiectul unor investigaţii, unor intervenţii publice dacă nu sunt protejate de anumite prevederi legale cum ar fi secretul de stat sau în cazul unui dosar penal şi momentan informaţiile nu pot fi divulgate.”
În ce priveşte divulgarea datelor cu caracter personal, deseori deţinătorii acestora le fac publice fără să-şi dea seama. De exemplu, când pun pe reţele sociale poze din care rezulta fara echivoc pe ce stradă locuiesc, unde merg în vacanţă, unde lucrează sau ce număr de telefon au. De câte ori v-aţi interesat cum vor fi păstrate copiile buletinului Dvs de identitate când aţi fost rugaţi să le prezentaţi în instituţii comerciale sau bancare? Ce pot face răuvoitorii cu o copie după buletinul Dumneavoastră am să vă spun altă dată.
