Motivul pentru care rușii n-au fost invitați e neschimbat din 2014 - polonezii au spus-o clar: din cauza obiceiului Kremlinului de a veni neinvitat în diverse țări. Desigur, în loc să reflecteze în mod critic la poziția agresivă a Rusiei față de vecinii săi, și să se întrebe dacă nu cumva această poziție ar putea să descurajeze trimiterea de invitații la diverse celebrări, oficialitățile de la Kremlin și-au îndreptat în mod previzibil mînia împotriva Poloniei. În ceea ce a părut a semăna cu o nerușinată și orchestrată încercare de revizionism istoric, Polonia a fost incriminată de politicienii și media pro-Kremlin, și acuzată că a provocat Germania să atace în 1939, și că a fost instigatoarea Războiului Doi Mondial. În vreme ce ar putea fi încercare la nivel înalt de a înfățișa rolul Rusiei al Doilea Război Mondial ca neagresiv, rămâne un fapt istoric că semnarea pactului Ribbentrop-Molotov a dus direct la agresiunea militară germană și sovietică împotriva Poloniei în septembrie 1989, și în cele din urmă la ocuparea completă a acestei țări de către Germania și URSS.
A fost apoi puțină dezinformare pro-Kremlin care a adăugat încă un strat la povestea legată de Războiul Doi Mondial, de pildă afirmația că acest război a fost ordonat de Statele Unite pentru înfrîngerea Marii Britanii, că Hitler era anglofil, și că Londra a sprijinit în secret consolidarea armatei germane.
În același articol se afirmă că în timp ce Polonia era condamnată să devină obiect de tîrguială între Berlin și Londra, Londra era plină de contradicții și a totuși sprijinit Polonia. Drept rezultat, Statele Unite s-au folosit de această situație geopolitică pentru a provoca o ciocnire între puterile europene.
Continuînd tema revizionismului, Kremlinul a devenit pe de-a-ntregul balistic și pe rețelele de socializare:
Aceste tweet-uri care dau de gândit au avut parte de multă atenție. Din cele 97 de răspunsuri la “tweet-ul despre balticii „nedemocrați”, 92 se opun declarației cu ironie sau o resping direct. Următorul tweet rusesc a fost încă și mai nepopular, cu 183 de replici, dintre care 180 negative, ironice sau vulgare. Acele replici au avut parte și ele de reacții, 797, respectiv 1.711.
Avînd în vedere că anul acesta ministerul rus de externe a primit în medie 9 replici per tweet, cinica acuzație lansată împotriva balticilor iese în evidență prin forța replicilor. La fel cele 21 de tweet-uri pe care @MFA_Russia le-a dedicat celui de-al Doilea Război Mondial, care au avut parte în medie de 51 de replici - cu mult mai multe decît media răspunsurilor.
În ce privește replicile care au avut succes, ministrul leton de externe Edgars Rinkēvičs a avut parte de rezultate mai bune, cu de șapte ori mai multe retweet-uri (275 față de 40) și de zece ori mai multe like-uri (652 față de 63) decît cele rusești. Tweet-uri lui Rinkevics și cele de la LT MFA Stratcom au avut împreună de patru ori mai multe retweet-uri și de șase ori mai multe like-uri decît cele la postările @MFA_Russia. Cu alte cuvinte, a fost un sprijin copleșitor pentru replicile care au avut menirea de a pune lucrurile la punct.
Probabil cel mai complet răspuns dat ministerului rus de externe a venit de la Polygraph. Articolul a acoperit multe comentarii și de asemenea multe relatări. De exemplu, în raportul Freedom in the World din 2019, balticii au primit note excelente, între 87 și 94 de puncte dintr-un total de 100. Rusia a primit 20 din 100.
În Bertelsmann Stiftung Foundation’s Transformation Index, care evaluează succesele și eșecurile în drumul spre democratizare din 129 de țări, toate statele baltice s-au clasat între primele zece. Rusia n-a fost nici măcar pe-aproape, abia pe locul 70.
În indexul mondial privind libertatea presei din 2019, balticii s-au clasat înaintea atît a Franței cît și a Marii Britanii, care au ocupat locurile 32, respectiv 33. Rusia a fost pe locul 149 din 180.
În sfîrșit, dar nu la urmă, în Indexul privind percepția corupției din 2018, Letonia s-a clasat pe locul 41, Lituania pe 38, iar Estonia pe 18, într-un total de 180 de țări. Și, ați ghicit, Rusia n-a perfomat din nou foate bine, ocupînd locul 138.
Invidie față de Bielorusia
Nici unul din acești factori, însă, nu-i deranjează pe dezinformatorii pro-Kremlin. Fără să clipească, ei spun că decăzutele Letonia și Lituania sînt invidioase pe relația apropiată dintre Bielorusia și Rusia. În realitate, doar 5% dintre lituanieni și 3% dintre letoni nu favorizează UE, iar PIB-ul per capita al balticilor e mai mare decît al Rusiei.
Cum o campanie de dezinformare pro-Kremlin are nevoie de multiple surse, limbi și unghiuri de progagare, vechea temă a valorilor europene a fost readusă în atenție. Am văzut așadar afirmațiile că Rusia e mai europeană decît Franța, că Moscova apără tradițiile europene, și că multiculturalismul este un atac la adresa moștenirii europene. Acest mesaj e încununat cu pretenția că tradiționaliștii și euroscepticii se uită cu speranță la Rusia și că Vladimir Putin este pentru ei un Mesia. Hmm..
Se potrivește cumva ca toate să se termine cu protestele de la Moscova care, potrivivit media pro-Kremlin, au loc doar din cauză că, după Vestele Galbene și Hong Kong, ele sînt acum la modă: „Când oamenii chiar doresc că protesteze, o fac așa cum au făcut-o microbiștii în 2002 - cu violență. Sau ca în 1991. Și, de exemplu, sovieticii au protestat în tăcere.”
Această din urmă comparație arată că în timp ce totul s-a schimbat, nu s-a schimbat de fapt nimic. Tot ce vor protestatarii este să se pună capăt abuzului de putere și să se organizeze alegeri libere și corecte.
Articol publicat pe site-ul EU vs Disinfo tradus de Lucian Ștefănescu
