Un an de la cel mai amplu protest din capitală, organizat de Platforma DA şi văzut de organizatori şi participanţi în tradiţia şi amploarea Marilor Adunări Naţionale de altădată. Ce realizări şi, eventual, dezamăgiri au provenit din această neo-mişcare protestatară din Republica Moldova?
Oazu Nantoi
O convorbire la această temă cu cunoscutul analist politic şi fruntaş al vieţii publice Oazu Nantoi.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții cu analistul politic Oazu Nantoi
Europa Liberă: S-a împlinit ieri un an de la cel mai extins miting de protest, organizat de Platforma DA, considerat a fi în spiritul, cel puţin, al marilor adunări naţionale de altă dată. S-au enumerat cu acest prilej o serie de realizări sau efecte ale acestei mişcări protestatare de-a lungul acestui an. În condiţiile în care guvernarea, împotriva căreia s-a protestat, stă neclintită, iar statul n-a încetat să fie considerat capturat, se poate crede că protestele şi-au atins scopul principal?
Oazu Nantoi: „Eu în primul rând aș vrea să stabilim niște limite, la ce se poate de obținut prin proteste. Una este o societate democratică în care protestele stau la baza inițierii unui dialog între guvernare și protestatari, și în cadrul acestui dialog se caută niște compromisuri, niște soluții. Și alta este un stat captiv, unde noi avem un regim închis, care doar mimează aparențe democratice, inclusiv parcursul european și foaia de parcurs, dar care se teme de societate, care s-a închistat și care nu acceptă dialog, nemaivorbind de compromis. În asemenea situații, acțiunile de protest își au limitele sale firești.
Ample proteste la Chișinău împotriva corupției și hoției guvernanților
Pe de o parte, ele au contribuit la sensibilizarea opiniei publice, societatea a conștientizat responsabilitatea guvernării de tot ce s-a întâmplat negativ în societate, inclusiv furtul secolului, cum spunem noi. În societate au apărut așteptări cu privire la alegerile parlamentare anticipate, cu toate că, dacă e să fim sinceri, nu există mecanism juridic pentru obținerea acestor alegeri anticipate.
Și, principalul, aceste acțiuni de protest, totuși stau la originea unor formațiuni politice care-și propun drept scop deoligarhizarea Republicii Moldova. Și dacă ne gândim la faptul că Republica Moldova se află deja
Sper că acțiunile de protest din anul 2015 vor avea un impact pozitiv asupra procesului politic din toamna anului 2016...
oficial în campanie electorală și ne așteaptă alegerile prezidențiale cu toate aprecierile controversate a deciziei Curții Constituționale din 4 martie. Eu sper că acțiunile de protest din anul 2015 vor avea un impact pozitiv asupra procesului politic din toamna anului 2016, deoarece acea nemulțumire din societate care există, ea trebuie să fie canalizată nu numai în direcția plecării ireversibile din țară, dar și a tentativei firești de a schimba starea lucrurilor prin participarea la scrutinul din 30 octombrie și probabil la cel ce va urma.
Europa Liberă: În ce măsură credeţi că energia protestatară se va muta în buletinele de vor, pentru început la prezidențialele din 30 octombrie?
Oazu Nantoi: „Este prematur de vorbit de aceste lucru, cel puțin atât timp cât nu avem o listă definitivă cu candidații înregistrați. Când vorbesc despre lista definitivă, am în vedere inclusiv clarificarea situației cu PAS-ul și Platforma DA. Vor merge ei pe linia unui candidat comun sau totuși vor merge în paralel, asta probabil va avea un impact asupra mobilizării maselor, dar să nu ne grăbim cu pronosticuri și sigur depinde mult de actorii politici, depinde de multe lucruri și de societatea civilă, de oamenii care sunt nemulțumiți, de oamenii care consideră că prin implicare în campania electorală, prin participarea la scrutin avem o șansă de a schimba lucrurile în bine.
Este, să spunem așa, o fază specifică pentru societățile în care s-au acumulat potențialul protestatar și care trebuie să fie canalizat în participarea activă și conștientă a cetățenilor la vot. Rămâne de văzut, sigur că dacă e să fim categorici putem constata că aceste alegeri deja sunt fraudate sub aspectul accesului egal al concurenților electorali și a partidelor politice în general la mass media. Noi vedem cum unele mass media s-au specializat în ponegrirea unor concurenți politici, noi vedem cum se colectează semnăturile în susținerea unor candidați. Chiar și cea mai simplă aritmetică din clasa întâii ne permite să ajungem la niște concluzii univoce cum că s-au folosit abuziv resursele administrative și probabil au loc fraude masive, însă într-un stat captiv nu poți să obții dreptatea apelând la justiție sau la Comisia Electorală Centrală, dar acestea sunt regulile jocului pe care le avem și societatea trebuie să se mobilizeze anume pentru ca să depășească această fază critică. În caz contrar, degradarea proiectului de statalitate a Republicii Moldova va continua.”
Europa Liberă: Cu această rezistență la realitățile despre care vorbiți dumneavoastră, mulți s-ar fi așteptat la o amploare mai mare a protestelor. A secat spiritul protestatar? A obosit lumea? S-a făcut mai comodă, şi-a pierdut speranţa în schimbări?
Oazu Nantoi: „Dacă revenim în anul 2015, apoi post factum sigur că putem găsi niște momente slabe în ceea ce privește activitatea protestatară. Chiar pe atunci consideram că s-a greșit atunci când mișcarea protestatară înainta o listă de revendicări care nu avea nimic comun cu esența problemelor din țară, care era rostul, de exemplu, să ceri demisia președintelui sau a guvernului Streleț?”
Europa Liberă: Spuneați chiar că mișcarea protestatară își pierde astfel credibilitatea.
Oazu Nantoi: „Atunci când mișcarea protestatară a venit cu o listă de revendicări, să spunem așa largă și neargumentate în opinia mea, ruptă de esența problemelor din societate, atunci probabil a intervenit și întrebarea - unde-i rezultatul? Dar rezultatul trebuia căutat probabil în focalizarea acțiunilor de protest asupra unor probleme foarte concrete, cum ar fi de exemplu să cerem demisia procurorului general sau al altor elemente din ceea ce numim noi stat captiv, demontarea lor, pe această cale nu s-a mers.
Rămâne deschisă și întrebarea dacă s-a procedat corect atunci când Platforma Civică „Demnitate și Adevăr” a decis să se transforme în partid politic. Cel puțin în istoria Europei de Est în prim-faza destrămării blocului sovietic noi am văzut exemple când nu neapărat partidul politic asigură schimbarea în societate, aceeași mișcare „Solidarnost” din Polonia nu a fost partid politic clasic. Noi am mers pe linia transformării Platformei civice în partid politic, or noi știm că atunci când e vorba de partide politice acestea sunt cele mai desconsiderate structuri în societatea noastră și probabil din această cauză noi nu putem să ne așteptăm că ziua de 30 octombrie să fie cu un rezultat univoc, masiv și clar.
Asta va fi probabil un pas spre calea lungă de rupere a statului din captivitate. Cu alte cuvinte, noi nu suntem perfecți, acțiunile de protest își au limitele sale. Din momentul când nu se pune scopul de preluare a puterii prin forță, din momentul când puterea ignoră aceste acțiuni de protest inclusiv rezoluția Forului civic care a fost un eveniment fără precedent pentru Republica Moldova și de aceea trebuie ca societatea să se concentreze asupra alegerilor prezidențiale ca asupra unui pas intermediar în direcția preluării puterii la alegerile parlamentare, acolo este principala provocare pentru societate, pentru clasa politică”.
Europa Liberă: Ați fost citat spunând că „în Republica Moldova este imposibil să construieşti un partid din virginităţi politice”. S-a întâmplat acest lucru până la urmă?
Oazu Nantoi: „Eu cred că partidul politic pentru a fi apreciat trebuie să treacă prin testul guvernării, deoarece guvernarea este principala ispită și dacă e să-l citez pe colegul și prietenul meu Igor Boțan, dumnealui a spus că „puterea politică în Republica Moldova este cel mai profitabil business”. Iată, partidul care va trece prin ispita guvernării și se va prezenta în fața societății ca un partid care a rezolvat problemele societății și nu s-a concentrat asupra furtului banilor publici, acel partid va deveni un precedent vital necesar pentru ca noțiunea de democrație în Republica Moldova să aibă un conținut”.
Europa Liberă: Unul dintre fruntaşii mişcării protestatare a îndemnat cetăţenii ieri să se pregătească din nou de proteste, pentru că foarte curând va fi nevoie de această „armă democratică împotriva oligarhiei”. Ce-ar putea da vigoare din nou manifestaţiilor de protest?
Oazu Nantoi: „M-ați suprind nițel cu această întrebare, dat fiind faptul că și PDA și PAS-ul la moment sunt concentrați asupra colectării semnăturilor, aceste formațiuni politice nu dispun de asemenea pârghii în ghilimele de care dispune Partidul Democrat și e greu de imaginat că aceste formațiuni politice înainte de înregistrarea oficială a candidaților vor purcede la organizarea unor acțiuni de protest.
După înregistrare, atunci da, acțiunile de protest ar putea deveni un instrument care ar putea fi și eficient, de mobilizare a societății, de formalizare a societății cu ideile promovate de aceste formațiuni politice și de asigurare a prezenței cetățenilor la vot, în special a celor cetățeni care în 2009 și 2010 au crezut în ceea ce numeam noi parcurs european și au rămas profund dezamăgiți în urma scandalului din Pădurea Domnească, în urma comportamentului absolut neeuropean al partidelor declarate proeuropene și în urma faptului că în toamna anului trecut prin înlăturare de la guvernare a PLDM-ului, în Republica Moldova, de facto, a fost uzurpată puterea de o singură grupare politică.”