Această informație apare într-un studiu al Centrul de excelență pentru comunicări strategice de la NATO, ai cărui autori notează că se înmulțesc noile abordări în combaterea dezinformării, pe măsură ce efoturile online de manipulare a opiniei publice devin o „îngrijorare politică din ce în ce mai presantă”.
Studiul, intitulat „Riposte guvernamentale la folosirea cu rele intenții a social media”, împarte noile regulamente în 10 categorii: ștergerea de conținut de către platformele social media, transparența reclamelor online, protecția datelor, criminalizatrea dezinformării, extinderea definiției conținutului ilegal, alfabetizarea media și a „câinilor de pază”, controale jurnalistice, anchete parlamentare, crearea de unități de cibersecuritate, și inițiative de monitorizare.
Irlanda, Italia și Austria, de exemplu, se află între țările care au introdus pedepse penale pentru producerea și răspîndirea de deziformare, sau pentru organizarea de campanii automate avînd ca țintă o chestiune politică.
Între ale măsuri, Croația a finanțat recent o nouă inițiativă de alfabetizare media, Congresul american investighează interferența rusă în alegerile prezidențiale care au avut loc în Statele Unite în 2016, iar țările din G7 dezvoltă un mecanism de reacție rapidă pentru a contracara dezinformarea și intervențiile străine în alegeri.
Autorii studiului NATO atrag totuși atenția că aceste contramăsuri adoptate în ultimii doi ani sînt deseori prea „fragmentare, greoaie și prost echipate” pentru a reduce conținutul online dăunător.
Unele guverne autoritariste, se spune în studiul citat, au luat ca pretext combaterea dezinforării pentru introducerea unei legislații menită să întărească controlul asupra sferei digitale și să legitimeze cenzura online.
Studiul solicită în schimb decidenților politici să ceară o mai mare responsabilizare și cooperare din partea platformelor: „una din chestiunile esențiale este lipsa de voință din partea platformelor social media de a se angaja într-un dialog constructiv pe măsură ce tehnologiile devin tot mai complexe”.
Studiul NATO încurajează guvernele să renunțe la măsurile menite să controleze conținutul online și să colaboreze pentru a „dezvolta standarde globale și cele mai bune practici pentru protecția datelor, transparență algoritmică și design etic de produs.”
Uniunea Europeană și-a întețit eforturile de contracarare a dezinformării și a prezentat în decembrie un Plan de Acțiune menit să combată dezinformarea online în țările UE și în alte țări.
Planul de Acțiune va asigura de asemenea că firmele tehnologice vor respecta Codul de Practici al Comisiei Europene, un document care obligă platformele online să-și sporească transparența în cazul reclamelor politice și să reducă numărul de conturi false.
Platformelor li se cere să dea rapoarte lunare Comisiei Europene înaintea alegerilor europene din mai, ele riscînd acțiuni de regularizare dacă nu își respectă angajamentele.
Articol publicat pe site-ul EU vs Disinfo tradus de Lucian Ștefănescu.