Alexandru Tănase: „Președintele trebuie să aibă o voce puternică politică, o voce morală”

Cum are loc transferul puterii prezidențiale în Republica Moldova, câtă putere are un șef de stat și ce prerogative mai deține președintele care își încheie mandatul, în ce condiții poate fi dizolvat Parlamentul? Alexandru Tănase, fost ministru al Justiţiei și fost președinte al Curţii Constituționale, spune că potrivit legislaţiei, învestirea noului preşedinte trebuie să aibă loc în termen de 45 de zile de la data alegerilor, dar nu mai devreme de expirarea mandatului actualului preşedinte. Mandatul lui Igor Dodon expiră în data de 23 decembrie. Mandatul preşedintelui ales, Maia Sandu, urmează a fi validat până la sfârşitul lunii decembrie.

Interviu cu Alexandru Tănase

Europa Liberă: Se discută foarte mult despre două probleme - când intră în exercițiul funcțiunii Maia Sandu și în ce condiții poate fi dizolvat parlamentul. Să le luăm pe rând și să ne spuneți: ce pași urmează a fi făcuți până când Igor Dodon va transmite ștafeta Maiei Sandu?

Alexandru Tănase: „Există prevederi constituționale foarte clare în acest sens, care prevăd că președintele ales își preia mandatul după învestire, dar acest lucru se va întâmpla după ce expiră mandatul actualului președinte. Mandatul președintelui Dodon expiră, dacă nu greșesc, în luna decembrie, în data de 24.”

Europa Liberă: Ce mai poate face Igor Dodon ca președinte în exercițiu în acest răstimp?

Alexandru Tănase: „Mandatul lui nu este limitat, dar oricum el nu are competențe legale de a face ce vrea. Poate să mai dea niște distincții de stat, poate să mai semneze niște decrete, în fond, el nu este limitat în exercitarea mandatului său în această perioadă de timp, spre deosebire de parlament sau alte instituții care, aflându-se pe final de mandat, au anumite limitări, președintele nu le are.”

Europa Liberă: Și Maia Sandu trebuie să aștepte data de 24 decembrie pentru a intra în exercițiul funcțiunii?

Alexandru Tănase: „Procedura de învestire poate să aibă loc și mai repede, eu nu văd o problemă în sensul acesta, e o chestiune mai mult protocolară, dar, din punct de vedere juridic, intră în funcțiune predarea dosarelor, hai să zic eu așa, a cheilor de la președinție, ca un gest simbolic, urmează să aibă loc după ultima zi de mandat a președintelui actual.”

Europa Liberă: Moldovenii, mulți din ei, își doresc alegeri anticipate, pentru că, așa cum spune vocea poporului, actualul legislativ a demonstrat că nu ar fi atât de eficient și că chiar nu ar mai fi reprezentativ. În ce condiții se poate ajunge la alegeri parlamentare anticipate?

Alexandru Tănase: „Sunt două chestii pe care trebuie să le discutăm separat. În primul rând, ceea ce ține de vocea poporului că parlamentul nu ar fi reprezentativ sau nu ar mai fi eficient nu sunt argumente legale. Evident că nici un parlament nu poate fi dizolvat pe aceste motive. Există motive foarte clare în Constituție care reglementează procedura de dizolvare a parlamentului. Deci, în cazul de față, este vorba de imposibilitatea parlamentului de a vota legi și cea de-a doua - imposibilitatea de a forma un guvern. Noi, la ora actuală, avem un guvern în funcție, iar parlamentul nu știu dacă poate vota legi, el aparent le votează. În sensul acesta nu există o problemă și nu văd cum Curtea Constituțională ar putea constata circumstanțele care justifică dizolvarea parlamentului în condițiile de astăzi, dar în cazul în care guvernul demisionează și nu va fi posibilă învestirea unui nou guvern, atunci în mod clar, peste 90 de zile, președintele va avea dreptul să meargă la Curtea Constituțională și să ceară constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea parlamentului.

Dar e o problemă politică, nu-i o problemă juridică la mijloc. De fapt, victoria Maiei Sandu înseamnă mult mai mult decât schimbarea unui președinte, are o semnificație mult mai mare. Și atunci, politicienii care cu adevărat privesc politica ca o activitate în beneficiul societății trebuie să fie conștienți de schimbarea care s-a produs. Din aceste considerente, eu cred că problema dizolvării parlamentului nu trebuie lăsată în zona juridică, dar trebuie să fie tranșată de oamenii politici foarte conștient, să fie o decizie politică asumată a întregii clase politice că sistemul parlamentar necesită a fi respectat și atunci soluțiile juridice se vor găsi mult mai repede.”

Europa Liberă: Problema care se pune acum e că ar lipsi o majoritate parlamentară, iar în lipsa unei majorități e greu să funcționeze executivul.

Alexandru Tănase: „Eu sunt de acord că în lipsa unei majorități nu poate fi învestit un executiv, dar atâta timp cât executivul există, și nu este demis, se prezumă că el are sprijin parlamentar, nu contează dacă există o majoritate formalizată sau una neformalizată. Atâta timp cât nimeni nu vine cu o moțiune și nu se întrunește numărul necesar de voturi pentru a da jos acest guvern, el este absolut funcțional și nu există nici o posibilitate de a pune în discuție dizolvarea parlamentului. Eu cred că nu trebuie căutate soluțiile în zona juridică, deoarece se va ajunge la o confruntare din astea absolut istovitoare pentru toate părțile care poate să dureze până la doi ani de zile și să nu se termine cu nimic. Și acest mandat, foarte important al dnei Sandu, s-ar putea să fie pierdut în van în niște ciondăneli de astea dintre politicieni, care îi vor eroda pe toți. Eu cred că noi avem acum nevoie de o discuție deschisă. Din moment ce s-a pornit această schimbare, din moment ce s-a închis o filă în istoria Republicii Moldova, am deschis alta. Este important ca toți oamenii politici să accepte dialogul public unde s-ar stabili, hai să zicem așa, o foaie de parcurs și primul element al acestei foi de parcurs urmând ar fi sigur că alegerile parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Cum poate începe mandatul Maiei Sandu în calitate de președintă cu o majoritate parlamentară ostilă președinției, de exemplu?

Alexandru Tănase: „La fel cum a avut și președintele Dodon. Republica Moldova este republică parlamentară, nu există necesitatea ca președintele să aibă o majoritate în parlament, eu cred că este chiar dăunător ca președintele să aibă o majoritate în parlament, fiindcă asta ar reduce la zero principiul separației puterilor în stat și ar transforma președintele dintr-un arbitru neutru într-un jucător activ, ceea ce ar distorsiona sistemul și l-ar face să funcționeze fix așa cum a funcționat acești 30 de ani, cu excepția mandatului președintelui Timofti, vreau să fac această precizare. În mod normal, sistemul nostru constituțional presupune că președintele trebuie să aibă o voce puternică politică, o voce morală, în spatele președintelui trebuie să existe o susținere populară suficient de mare, încât președintele să poată influența agenda politică a parlamentului, fără să aibă o majoritate.

Altfel, dacă întregul efort va fi concentrat pe formarea unei majorități în speranța că în urma alegerilor anticipate vor fi 51-52 de voturi și va funcționa această majoritate patru ani de zile și abia mai apoi să începem să facem schimbările, ne vom întoarce exact la punctul din care ne-am pornit. Dna președintă Sandu are în fața sa o alegere strategică, fundamentală pe care trebuie să o facă – să opteze pentru un model politic pe care ea îl va urma, fie va urma modelul statelor baltice unde președinții celor trei state nu au competențe majore, nu au majorități controlabile în parlament, dar sunt arbitri neutri și, grație puterii morale și încrederii care le este dată de societate, pot influența agenda publică sau să mergem pe varianta pe care s-a mers la noi, unde s-au format majorități prin metode oculte, înțelegeri, partajări etc. Să ne amintim cum s-a format AIE-1, cum s-a format AIE-2, nu mai vorbesc de actuala majoritate cum s-a format sau cum se formau în perioada guvernării democrate. Acum suntem la un punct de răscruce unde dna președintă Sandu poate opta pentru un alt model de a face politică, unde ar exista și ar apărea, în sfârșit, după 30 de ani, o voce morală puternică la nivel de șefie a statului. În plus, având și un set de instrumente, bineînțeles, legale, cu posibilitatea de a bloca adoptarea anumitor legi, posibilitatea de a efectua anumite remanieri guvernamentale, de a împiedica anumite persoane care nu sunt în regulă să acceadă în funcții publice, poate bloca numirea anumitor judecători care nu sunt potriviți pentru funcțiile ocupate sau procurorul general. Ele sunt în legitimitate, sistemul nostru este foarte bine construit, este doar important să fie folosit pornind de la principiul funcționării unei societăți democratice. În caz contrar, ne întoarcem exact la modelul de care ne-am despărțit și ne-am bucurat toată lumea timp de câteva zile.”

Europa Liberă: Dar Maia Sandu a câștigat acest mandat, pentru că a promis o luptă înverșunată împotriva corupției și consolidarea statului de drept, consolidarea democrației și ar trebui, într-un fel, să nu dezamăgească electoratul?

Alexandru Tănase: „Nu este adevărat! Dna Sandu nu poate dezamăgi electoratul său dacă va veni cu mesaje puternice politice, dacă va folosi dreptul său constituțional la inițiativă legislativă de a veni în parlament cu proiecte bine gândite, bine închegate; nu va dezamăgi pe nimeni dacă toate aceste inițiative nu vor trece, trebuie să fim oameni absolut maturi și să înțelegem că un om nu are cum să rezolve într-un mandat de câțiva ani de zile problemele acumulate de trei decenii. Trebuie societatea să fie suficient de matură, să nu pună presiuni, altfel, dacă noi vom pune presiuni pe dna Sandu și vom încerca mereu s-o presăm, o vom determina să recurgă la populism și la acțiuni negândite.

Ceea ce este necesar acum, e să avem un plan de țară pentru 10 ani de zile, un plan de reforme, inclusiv pe justiție, care nu ar fi de un an de zile, să nu ne facem iluzii, așa ceva nu va fi posibil, el va eșua și noi am avut experiența mandatului guvernului trecut. De asta eu zic că este o răspundere partajată: pe de o parte, este răspunderea președintelui de a-și pune în aplicare acele mesaje politice cu care a mers, dar trebuie să fie suficient de matură și să înțeleagă că anumite lucruri nu pot fi făcute peste noapte, iar președintele are un set limitat de a influența starea de lucruri, nu este competența lui, suveranitatea populară nu aparține președintelui, aparține parlamentului. Astfel, președintele poate veni cu mesaje puternice pe combaterea corupției, președintele poate bloca în anumite situații decizii ale executivului, plus că mai există un instrument pe care nici un președinte nu l-a folosit cândva. Maia Sandu poate să folosească acest instrument. Este vorba de dreptul președintelui de a suspenda anumite decizii ale executivului când ele, bunăoară, pot fi suspectate că conțin anumite elemente de corupție, clientelism și multe-multe altele, de asta ziceam că președintele are suficiente pârghii pentru a-și pune în aplicare acele mesaje politice. Dar oamenii nu trebuie să aștepte acum de la președinte că le va mări salariile sau că mâine, vezi Doamne, justiția va funcționa în Moldova cum funcționează în Lituania sau cum funcționează în Estonia. Lucrul acesta nu se va întâmpla. Și, de fapt, suntem cu toții puși în fața unui test de maturitate, dacă vreți, pe de o parte, politicienii, pe de altă parte, societatea trebuie să fie suficient de matură și să înțeleagă că anumite proiecte pot fi derulate în anumite perioade de timp. Accelerându-le sau punând presiune, doar vom determina să se refugieze toată această energetică într-o zonă a populismului care nu ne va da absolut nimic bun.”

Europa Liberă: Dna Sandu promite să deschidă un nou capitol în politica externă. Ce poate să facă ea în calitate de șef de stat ca să promoveze această politică benefică pentru Republica Moldova?

Alexandru Tănase: „Eu cred că dna Sandu va reuși cu certitudine să restabilească relațiile bune cu România și cu Ucraina, relațiile cu aceste două țări sunt cruciale pentru Republica Moldova. Sunt vecinii noștri față de care noi suntem cu toții într-o dependență totală, atât geopolitică, cât și economică. Este cel mai important lucru pe care ea poate să-l facă pentru moment și eu sunt convins că îl va face. Al doilea pas care cred eu că îl va face dna Sandu va fi scoaterea Republicii Moldova din izolarea internațională. Sigur nu trebuie și aici să avem așteptări prea mari, pentru că dacă cineva crede că venirea dnei Sandu la putere o să deschidă portițele de finanțare pentru guvernul Chicu, lucrul acesta nu se va întâmpla. Guvernul Chicu nu cred eu că mai poate fi reabilitat, nu văd nici o șansă pentru el și nu văd nici o fereastră sau oportunități pentru ei ca să poată restabili un dialog cu cancelariile occidentale sau, în general, cu cineva. Astfel, vom asista la un anumit blocaj – pe de o parte, vom avea un președinte care va merge în cancelariile occidentale, va încerca să creeze o altă imagine a acestei țări, din altă perspectivă, vom avea un guvern retrograd, format în mare parte de politruci socialiști cu o calificare și o credibilitate la cote absolut dezastruoase.”

Europa Liberă: Un anunț pe care îl făcea premierul Chicu e că, cel mai probabil, creditul din Rusia nu va mai veni. Acest lucru poate pune în dificultate Republica Moldova care a inclus acești bani în bugetul de stat?

Alexandru Tănase: „Nu-i nici o problemă, nu vor veni acești bani, se vor găsi bani pe piața internă de unde se poate lua. Guvernele tot timpul au soluții de unde să se împrumute, sunt bani mai ieftini și sunt bani mai scumpi. Eu cred că banii care trebuiau să vină din Federația Rusă erau bani toxici din simplul motiv că puneau în dependență mare potențialul Guvernului Republicii Moldova față de un guvern cu care noi avem foarte multe capitole neîncheiate, inclusiv pe zona conflictului militar transnistrean, plus avem o istorie a războaielor comerciale pe care Federația Rusă le-a purtat împotriva Republicii Moldova. Mai mult ca atât, mesajele care au venit după alegerile prezidențiale din Moscova în direcția Chișinăului arată foarte clar că Rusia nu intenționează să renunțe la instrumentele sale tradiționale de presiune și influență, inclusiv acele financiare. Astfel, acest credit nici nu știu dacă are rost și mai trebuie accesat. Este foarte important ca mesajele care vin de la Chișinău să fie mesaje optimiste, mesaje de schimbare, mesaje de deschidere și atunci noi vom putea obține aceleași sume în condiții mult mai bune de la alte instituții sau de la alte guverne, inclusiv de la Uniunea Europeană, fără dificultăți prea mari și care nu ar avea nici un fel de obligațiuni politice neînțelese și greu de estimat.”

Europa Liberă: Pentru că și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a reacționat și a spus că și-ar dori un dialog productiv, și nu lozinci goale în relația Tiraspolului cu Chișinăul și pentru că Igor Dodon a arătat ce cooperare putea să existe între cele două maluri ale Nistrului, ce povară cade pe umerii dnei Sandu, când e vorba despre dosarul transnistrean?

Alexandru Tănase: „Discuțiile cu așa-numitul lider de la Tiraspol sunt absolut inutile. Noi trebuie să discutăm cu cei care iau decizii. Or, deciziile sunt luate la Moscova, și nu la Tiraspol; discuțiile cu Tiraspolul nu fac altceva decât să consolideze regimul de la Tiraspol, să perpetueze această stare de ocupație militară rusească pe care o avem din anii ’90 în teritoriile de est ale Republicii Moldova, dna Sandu trebuie să poarte discuțiile pe marile noastre dosare, inclusiv pe dosarul transnistrean cu acele cancelarii unde se iau deciziile. Or, deciziile nu se iau la Tiraspol, Krasnoselski este o marionetă a Federației Ruse. Ceea ce a făcut Igor Dodon în mandatul său în relația cu Transnistria, nu a făcut decât să mimeze, să joace un rol într-un joc de prost gust, care se numea negocierile cu Tiraspolul. Ați văzut foarte bine unde, de fapt, a funcționat acest mecanism. Atunci când a fost nevoie să-i furnizeze kilograme de voturi din teritoriile ocupate, atunci a funcționat; în rest, nu a funcționat nimic. Moldovenii cum aveau o serie de restricții, așa le și au, problemele majore cu care se confruntă nu sunt rezolvate, vămile funcționează și nu există nici un progres. Și nici dna Sandu nu va putea obține nimic, dacă va urma aceeași logică păguboasă de a discuta cu Krasnoselski, cu excepția chestiunilor umanitare. Singurul lucru care poate fi discutat cu administrația de la Tiraspol sunt chestiunile umanitare care ne-ar permite nouă ca stat recunoscut pe plan internațional să ne onorăm obligațiile față de cetățenii noștri care se află temporar în teritoriile ocupate. Dar dimensiunea politică nu are rost să o discutăm sub nici o formă, toate aceste decizii nu sunt luate la Tiraspol.”