De aproape două decenii, Asociația „Femeia și copilul – protecție și sprijin” consiliază părinții din raioanele Criuleni și Dubăsari, care au copii cu nevoi speciale. Directoarea executivă a asociației, Victoria Secu, spune că din cauza epidemiei de COVID-19, organizația s-a văzut nevoită să suspende pentru o perioadă serviciile. După o săptămână, specialiștii asociației au reușit să depășească șocul și au reluat sesiunile de consiliere la telefon:
Your browser doesn’t support HTML5
„Ca echipă, și mă bucur foarte mult, am reușit săptămâna trecută să mobilizăm comunitatea și să ducem ajutoare în câteva familii în care, știți cum se spune, pe familiile vulnerabile situația pandemiei i-a găsit și mai vulnerabili. Desigur, acolo unde nu există surse de supraviețuire și unde este în pericol viața și sănătatea copiilor, am încercat să mobilizăm oamenii din comunitate, membrii echipei ca să ajungă acel ajutor necesar de care au nevoie la moment”.
Victoria Secu spune că, mai ales în teritoriu, ONG-urile depind în mare parte de granturile din străinătate, prin urmare, chiar și în aceste zile de criză țin legătură cu organizațiile din afară care le sprijină. Așa, bunăoară, a aflat că colegii din Cernăuți, Ucraina, în pofida pandemiei, au insistat ca să aibă săptămânal întâlniri virtuale cu administrația publică locală, pentru a se asigura că drepturile persoanelor cu necesități speciale nu sunt încălcate:
„În această situație de urgență autoritățile sunt mai mult concentrate în a răspunde provocărilor, păi, iată ei au reușit să organizeze mese rotunde on-line cu reprezentanții autorităților ca să poată dezbate situația în ce privește persoanele cu dizabilități și în felul acesta am obținut încrederea că e posibil și la noi să preluăm această practică. Știți cum, dacă să vorbim despre persoanele cu dizabilități, această situație i-a găsit mai vulnerabili și în ce privește respectarea drepturilor”.
### Vezi și... ### Obiceiuri rele în vremuri de pandemie
Și Centrul de îngrijire paliativă din satul Zubrești, raionul Strășeni, și-a modificat în ultimele săptămâni regimul de activitate. Îngrijirea paliativă este bine cunoscută peste hotare, iar menirea acesteia e să ușureze suferința persoanelor ajunse în faza terminală sau pe patul de moarte, cum spune lumea de la sat. În Republica Moldova, această practică a prins rădăcini acum două decenii, fiind sprijinită de organizații internaționale.
Centrul „Carolina de Nord” din Zubrești poartă numele statului american ce a oferit bani pentru construcția clădirii și instruirea asistentelor medicale. Directorul Centrului, Vasile Suruceanu, spune că la scurt timp după ce a fost clar că Republica Moldova nu va fi ocolită de COVID-19, rudele beneficiarilor nu mai pot să-i viziteze, ci doar să-i audă telefonic:
„Vasăzică, activăm în regim cum am activat, cu strictețe. Sunt interzise vizitele, le permitem doar să vorbească la telefon pentru că avem în colectiv peste 50 de oameni. Înțelegeți cum, acum te temi de orice, pentru că nu știi calea de transmitere, deci, nu acceptăm ajutoare. Nu suntem fricoși, dar ne temem pentru pacienți. Facem ceea ce depinde de noi”.
Fără îndoială, epidemia de coronavirus va afecta activitatea organizațiilor neguvernamentale, constată directoarea executivă a organizației Copil, Comunitate, Familie, Liliana Rotaru. An de an, CCF Moldova organizează campania de caritate „Rostul postului”, prin care se adună fonduri pentru a ajuta copii care trăiesc în sărăcie absolută. De la începutul epidemiei, donațiile s-au împuținat, constată Liliana Rotaru. Partea mai tristă e că, indirect, cei mai afectați vor fi beneficiarii de servicii care, de regulă, sunt persoane cu venituri modeste și nedreptățiți de soartă:
„Vreau să vă spun că anul care vine va fi unul foarte dificil pentru toată lumea, inclusiv pentru ONG-uri, pentru că și noi căutăm acești bani cu foarte multă abnegație și muncă. Poți să faci și zece propuneri de proiect și vei avea noroc dacă vei obține răspuns pozitiv la una sau două, dar anul acesta probabil și mai mult vor fi afectate ONG-urile care pot să ajute aceste familii. În cazul acesta este biserica, este comunitatea, este mediul de afaceri local, chiar dacă este vorba de o moară și acesta este un actor comunitar important care poate să ajute o familie”.
Dincolo de consecințele greu de estimat deocamdată, de pe acum toată lumea are de învățat câte ceva. Or, pare nefiresc să vină din raion un asistent social ca să aducă de mâncare unei pensionare din sat. O poate face un vecin, voluntarii din localitate sau preotul de la biserică pentru că e lucru știut: în criză, doar sprijinul reciproc face diferența.