Ion Iovcev: „Tare mă tem că vom deveni un fel de Kaliningrad aici, între Nistru și Prut”

Valentina Ursu a stat de vorbă cu Ion Iovcev, directorul liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre semnalele că s-ar aștepta progrese în efortul de rezolvare a conflictului transnistrean:

Interviu cu Ion Iovcev

Europa Liberă: Purtăm această discuție când s-ar părea că se începe o normalizare a relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol?

Ion Iovcev: „Normalizarea aceasta nu prea o simt. Și chiar dacă va fi o normalizare, mie mi se pare că nu în favoarea Chișinăului, nu în favoarea noastră.”

Europa Liberă: Adică ce ar pierde Republica Moldova?

Ion Iovcev: „Tare mă tem să nu fie ceea de ce ne temem noi cel mai mult – federalizare -, adică un fel de transnistrizare a întregii Republici Moldova.”

Europa Liberă: Autoritățile statului dau asigurări că nu poate fi vorba de o federalizare în varianta propusă încă de Dmitri Kozak în 2003 sau de ceva refăcut și asemănător cu ceea ce se propunea în acele timpuri. Asta spune și președintele Igor Dodon, și șeful executivului Ion Chicu, și șeful diplomației Aureliu Ciocoi.

Ion Iovcev: „Eu știu ce este scris în Constituție că Republica Moldova este un stat independent, indivizibil și suveran. Noi nu putem să avem alt subiect și, de fapt, dacă se normalizează în varianta pe care și-o doresc așa-zisele autorități transnistrene, atunci Tiraspolul va avea un cuvânt greu de spus aici, în dreapta Nistrului.”

Europa Liberă: Asta ar putea să ducă și la modificarea prevederilor Constituției?

Ion Iovcev: „Da, poate să ducă și la modificarea Constituției și cred că va avea atunci două treimi ca să poată schimba orice lege organică din Constituție.”

Ion Iovcev

Europa Liberă: Iarăși, cârmacii țării spun că va fi o consultare cu populația, adică va fi scoasă la referendum o întrebare la care să răspundă toată lumea, atât de pe un mal, cât și de pe celălalt mal al Nistrului cu privire la reunificarea acestor două maluri.

Ion Iovcev: „Eu locuiesc în partea stângă a Nistrului din anul 1975 și știu foarte bine populația transnistreană, cunosc mentalitatea și psihologia oamenilor care trăiesc acolo. Dna Valentina, timp de 30 de ani, de când Republica Moldova este independentă, de când partea stângă a Nistrului și orașul Bender (Tighina) sunt rupte de Republica Moldova, acolo a crescut o nouă generație, care are o cu totul altă mentalitate și nu cred că referendumul petrecut pe ambele maluri ale Nistrului va fi în favoarea noastră, fiindcă toți acei din stânga Nistrului vor fi de partea Tiraspolului. Și dacă mai punem și locuitorii din Găgăuzia, și cei din partea de nord a Republicii Moldova - știm foarte bine pentru cine votează cei de acolo -, de fapt, noi ne întoarcem cred că nici nu în anul 1991 sau în fosta Uniune Sovietică, ci tare mă tem că vom deveni un fel de gubernie rusească, un fel de Kaliningrad aici, între Nistru și Prut.”

Europa Liberă: Dar Dvs. – și în calitate de director al Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, și în calitate de cetățean al Republicii Moldova –, ce așteptări aveți de la aceste negocieri care se poartă în formatul „5+2”?

Ion Iovcev: „Nu am niciun fel de așteptări de la negocierile în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Cel puțin, până a se ajunge la coșul politic, se zice că alte probleme – sociale, economice – sunt rezolvate. Pentru dvs. a fost rezolvată problema sediilor.

Ion Iovcev: „Dacă e să ne uităm la aceste școli în care învață elevii noștri, sediile în care activăm lasă mult de dorit, iar statul Republica Moldova a făcut foarte puțin pentru ca să avem acele condiții pe care trebuie să le aibă un liceu contemporan.”

Europa Liberă: Acum se depun eforturi ca să fie îmbunătățite aceste condiții în care își fac studiile copiii la liceele cu predare în grafie latină din stânga Nistrului?

Ion Iovcev: „Până în anul 2017, când a fost semnat un protocol între Chișinău și Tiraspol, când se dădeau bani enormi pentru chiria acestor clădiri se găseau bani. Și numai un an am avut norocul că acele 600 de mii de lei care au fost prevăzute în buget pentru Tiraspol, pentru arendă au fost folosite pentru îmbunătățirea condițiilor noastre, adică reparația cât de cât a edificiului în care ne aflăm. Începând de la 1 ianuarie 2019, acești bani nu mai sunt transferați în buget. De ce n-ar mai fi rămas măcar câțiva ani, ca să putem face niște reparații normale? Era vorba de 600 de mii. Bugetul repartizat pentru fiecare școală în parte este, de fapt, minimal și din el se acoperă salariile profesorilor, se achită impozitele și serviciile comunale și ne rămâne foarte puțin, doar acele 100 de mii de lei, pe care le primim anual din partea Guvernului Republicii Moldova pentru zona transnistreană. Dar e păcat să spunem că condițiile sunt mai rele decât au fost. Și e clar că nu avem acele presiuni care au fost până în anul 2017.”

Europa Liberă: Tocmai voiam să amintesc că erau condiții mult mai dificile în 2004. Dacă ne amintim, și după asta au fost consecințe. Acum, cel puțin, nu mai sunteți atât de des supravegheați de miliția transnistreană, nu mai sunteți șantajați, nu mai sunteți atenționați că s-ar putea în anumite condiții să fie perturbat procesul de învățământ.

Ion Iovcev: „Întocmai, dar Tiraspolul și-a atins scopul. Strategia lor a rămas aceeași – de a distruge tot ce-i românesc în stânga Nistrului. De fapt, nu mai sunt presiunile acelea directe asupra noastră, dar zona este rusificată în continuare. Guvernul Republicii Moldova și Ministerul Educației al trebui să atragă o atenție foarte mare, fiindcă are loc o deznaționalizare în stânga Nistrului, mai ales în școlile cu predare în așa-numita limbă moldovenească cu caractere chirilice. Au rămas copii foarte puțini în aceste școli, deoarece copiii moldovenilor se duc în școlile rusești.”

Europa Liberă: Și nici în liceele dvs. nu mai vin?

Ion Iovcev: „În liceele noastre vin numai acei copii ai căror părinți au cât de cât altă mentalitate și de atâta numărul copiilor a mai crescut, dar eu cred că asta nu-i pe o durată de timp foarte îndelungată. Tiraspolul țintește ca aceste școli treptat, treptat să dispară de la sine. Dar fac aici o paranteză: cu toate că am fost atât de mult sub presiunea autorităților de la Tiraspol, totuși simt din partea lor stimă, ei respectă poziția pe care o am, pe când în dreapta Nistrului de multe ori n-am avut acea susținere pe care ar fi trebuit s-o avem.”

Europa Liberă: Dacă punem în discuție alte aspecte care se discută în acest format de negocieri „5+2”, nu mai există restricție la circulația cetățenilor. S-a rezolvat o problemă?

Ion Iovcev: „Da, s-a rezolvat, dar totuși ar trebui să facă mai departe ceea ce a fost în 2018, acele legitimații pentru copii, ca să poată să treacă liber prin vama transnistreană, doar copiii noi care vin nu au aceste legitimații și nu pot trece liber prin această vamă. E mai ușor, dar totuși mai apar impedimente...”

Europa Liberă: Dar credeți că se va ajunge la ziua când așa-zisa vamă, așa-zisele puncte de control vor fi lichidate?

Ion Iovcev: „Da, ele vor fi lichidate, atunci când Tiraspolul va veni aici, la Chișinău, adică acei care conduc Tiraspolul vor fi la conducerea Chișinăului, atunci aceste vămi vor dispărea și vor fi întărite la Prut. Asta este temerea mea.”

Europa Liberă: De ce nu acordați o șansă? De ce nu vedeți și partea plină a paharului?

Ion Iovcev: „Partea plină a paharului pot s-o văd numai dacă tânăra generație are viitor aici, la noi în țară. Cu părere de rău, tineretul nostru este fără viitor. Eu nu lucrez de o zi-două în școală și văd că liceenii care termină 12 clase au de gând numai să primească diploma de Bacalaureat și să meargă la studii mai departe, ori să plece în Europa. Deci persistă tendința de a pleca din Republica Moldova. De aceea, nu sunt prea optimist în privința aceasta.”

Europa Liberă: Dar viața cotidiană cum o descrieți?

Ion Iovcev: „Viața cotidiană din stânga Nistrului nu-i mai bună decât cea din dreapta Nistrului. A rămas foarte multă lume bătrână, pensionarii care sunt mulțumiți că Sheriff-ul, așa-numita republică moldovenească nistreană le acordă anumite facilități. Pensionarii se folosesc de gaz aproape pe degeaba. E clar că plata o achită cei din dreapta Nistrului; mai primesc fără bani acele pachete de sărbători și călătoresc gratis în transportul public, însă salariile sunt mai mici, așa că viața e mai grea decât la Chișinău. Dar vreau să vă spun că acolo ideologia asta, toată mass-media în limba rusă manipulează oamenii, le spală creierii și fiecare privește Moscova ca pe salvatoarea noastră. Da, Tiraspolul e curățel, se lucrează mult, mai ales centrul e schimbat – flori, curățenie; centrul orașului e destul de frumos și curat, dar peste tot vezi simboluri rusești: Ecaterina a II-a, Suvorov... Lenin deja a rămas în urmă, pe oricare l-ai întreba nu știe cine a fost acesta, au rămas doar denumirile, dar unii spun că a fost un scriitor, alții că inginer, dar e vorba că se rusifică intens.”

Europa Liberă: Se discută foarte mult dacă problema politică, care ține de oferirea unui statut juridic special regiunii transnistrene, să fie sau nu sincronizată cu retragerea armatei ruse. Dvs. ce ziceți?

Ion Iovcev: „Dvs. doar știți că la Istanbul au stabilit ca să fie retrasă armata, dar au trecut 20 de ani și cred că au să mai treacă încă 20 și armata rusă n-o să fie retrasă de aici. În Tiraspol sunt foarte multe forțe paramilitare, sunt mai mulți militari decât populație civilă. N-are cum să se retragă armata. Unde a călcat Federația Rusă, e foarte greu s-o scoți de acolo.”

Europa Liberă: Ministrul apărării al Federației Ruse a promis distrugerea lotului de armament care prezintă un risc sporit.

Ion Iovcev: „Da, ei au să distrugă armamentul acela rămas din al Doilea Război Mondial, care deja este învechit și prezintă într-adevăr mari riscuri, dar la Cobasna este foarte mult armament și cred că doar de ochii lumii se vorbește despre distrugere, însă mult și bine se va mai afla acest armament în stânga Nistrului. Nu știu, nu cred că o să-l distrugă chiar atât de degrabă...”

Europa Liberă: Atât de pesimist rămâneți în continuare, încât nu dați o șansă rezolvării conflictului transnistrean?

Ion Iovcev: „Nu sunt pesimist defel. Conflictul transnistrean ține Republica Moldova într-o situație foarte nefavorabilă. Unde au ajuns Țările Baltice și ce a rămas din Republica Moldova? Acum am rămas cam alături de Belarus și de Armenia. Și când am auzit că intrăm înapoi în CSI, nu mi-a venit bine deloc.”

Europa Liberă: Și nu dați nicio șansă eforturilor instituției prezidențiale, președintelui Dodon, care zice că cele două părți vor fi una?

Ion Iovcev: „Nu cred ceea ce spune dl președinte Dodon. Tot ce a spus d-lui n-a devenit realitate, n-am încredere în el. Dar totul depinde de noi, depinde de populația Republicii Moldova, fiindcă noi trebuie, la urma urmei, să fim mai activi și trebuie să înțelegem unde ne ducem, ce vrem să facem și să nu plângem cum plâng acum foarte mulți. De ce în ziua alegerilor stau acasă, de ce nu iese populația să voteze așa cum trebuie? Doar votul este arma noastră și este acel care ne determină direcția.”